Conspectul florei României. Plantele vasculare indigene si cele naturalizate ce se gasesc pe teritoriul României, considerate subt punctul de vedere sistematic si geografic

Ad AA A A
i FR i
pt:

2 pif e:

ATi

-

Li
i
în)

L

A, IT
Sf

PUBLICAȚII DE De. D. GRECESCU

De l'Achorion Schoenleinii ou du Champignon de la Teigne faveuse. 'Thise
pour le doctorat en medecine avec une planche de 4 figures gravtes sur
euivre. — Paris, 1868, în 40.

Curs elementar de botanică. Partea |. Anatomiea şi Fişiologiea plantelor.
Text autografiat cu spesele direcţiei Scolei Naţionale de Medicină şi Far-
macie. — Bucureşti 1869 în 40, cu figuri. — Cu totul consumat.

Consideraţii asupra epididimitei blenoragice. Memoriu pentru concursul gradu-
lui de Medic-Maior. — București, 1871 în 80.

Excursiune botanică făcută la Sinaia prin Buceci în anul 1868. Monitorul oficial
anul 1569 No. 50 şi Revista Contimporană literară și Științifică, anul 1876.

Excursiune pe la Agapia Văratic și Neamţu în anul 1874. Revista Contimpo-
rană anul 1576 No. &.

Plantele Grădinei Botanice din București cultivate în decursul anilor 1871 —
1875, conţinend o ochire asupra istoriei grădinilor botanice din Europa şi
asupra acelei de la Cotroceni, o tabelă diagnozică a familiilor naturale şi
enumeraţiea plantelor cultivate. — Bucureşti, 1876, în 80.

Enumeraţiea plantelor din Româniea ce cresc spontaneu și cele ce sunt fre-
cuent în cultură. — Bucuresti 18S0 în 80,

Hiperxilemiea viilor sau Ariceala. Memoriu asupra bilei ce a bîntuit viile din
dealurile de la Odobeşti, laşi şi Cotnari în anul 1883, dat Ministerului Do-
meniilor, Agriculturei și Comerciului și publicat în același an în Monitorul
oficial din Decembre.

Flora medicală a României, considerată subt raportul distribuţiei geografice a
speciilor n6stre medicinale indigene, în Buferinul Societătei Geografice a
Româmiei ton. LII și IV, anul 1892. București.

Excursiuni botanice făcute în Munţii Mehedinţului, Gorjului și Argeşiului în
anul 1595. Raport către Ministerul Instrucţiei Publice, publicat în Bule-
tinul ministerului din acelasi an.

Excursiune botanică facută în munţii districtului Suceava în anul 1897. Raport
Ministeriului Iustrucţiei Publice în acelaşi an.

CONSPECTUL
FLOREI ROMANIEI

PLANTELE VASCULARE INDIGENE
ȘI CELE NATURALIZATE CE SE GĂSESC PE TERITORIUL ROMÂNIEI,
CONSIDERATE SUBT PUNCTUL DE VEDERE SISTEMATIC
ȘI GEOGRAFIC

DocronuL D. Gnecescu

De la Facultatea de Medicină din Paris.
Profesor in Universitatea din Bucureşti,
Director al Laboratoriului de Botanică Medicală
Medic-sef al Servitiului Consultatiilor Spitalului de Copii
Membru al Societăţei Geografice a României
Membru al Societătei Botanice a Franciei
Membru al Societălei de Sciinte Matematice si Naturale din Cherbourg

BUCUREŞTI

10. STR. SARINDAR. — „TIPOGRAFIEA DREPTATEA“. — STR. SARINDAR, 10.
TELEFON No 15,

1898.

In anul 1580, dupe puţinele plante adunate, am publicat un
opuscul subt titlul de ExumERAŢIEA PLANTELOR DIN ROMÂNIEA, dar în care
nu se coprindea şi Dobrogea. De şi acea slabă încercare a fost primită
cu destulă favore la noi şi în străinătate, totuşi, din parte-ne, nu
putem dissimula nesuficienţa sa, unele erori de determinare şi lipsa
regulilor de observat. Aceste defecte au fost neevitabile, considerând
debutul nostru şi mai cu seamă penuriea de mediloce ştiinţifice abso-
lut necesare pentru studiile şi lucrările de asemenea natură. Într'a-
dever, în acel timp de stare rudimentară, nici noi personal şi nici
institutele nostre culturale nu posedam colecţii botanice şi nici opere
proprii menite să îndrumeze şi să faciliteze cunoşterea, comparaţiea
şi determinarea plantelor, mai cu seamă a celor din Româniea unde
Florele diferitelor regiuni ale Europei îşi dau mâna.

Dar, după aceea, materialul nostru de plante adunate din dife-
ritele părţi ale ţărei augmentând în mod considerabil şi formele vege-
tale rare, puţin cunoscute sau critice ivindu-se mereu, a trebuit ea,
îndată şi cu propriile nostre spese, să procedăm fără preget şi cu totă
silința la constituirea unui HERBARIU GENERAL DE PLANTELE EUROPEICE,
colectând din tote părţile continentului european tote felurile, avend,
insă, şi o deosebită atenţie pentru acelea din ţările nostre vecine care
sunt de un interes cu mult mai direct pentru Flora ţărei nâstre. În
acest scop, n'am cruțat nici timp şi nici sacrificii pentru obţinerea
plantelor din kuropa, din care o parte a fost dobendilă prin schimbul
reciproc al plantelor din Româniea cu dileriţii botanişti din străină-
tate şi cu societăţile botanice de schimb la care am participat. Acest
herbariu, astădi în posesiea Laboratoriului de Botanică al Facultăţei
de Medicină din Bucureşti, este destul de avut şi impunător prin nu-
metrul genurilor, speciilor şi al varietăţilor de plante vasculare europeice
ce conţine, tote supuse acţiei de otrăvire prin biehlorurul de mereu-
riu, fixate pe foi albe de chârtie, coordinate şi înregistrate. Pentru
nomenclatura, coordinarea şi catalogarea acestei colecţii ne am servit
de cunoscuta operă a lui C. F. Nyman: Conspecrus FLORA: FUROPAEA.
Botaniştii şi amatorii noștri se pot folosi eu înlesnire de dânsa.

Pe lângă acestea, prin schimbul de plante din Româniea cu
străinătatea, ne am putut pune şi în relaţii ştiinţifice cu câţiva distinși

VI

maestri şi confraţi din străinătate, schimbând şi discutând împreună
vederi asupra cazurilor dificile, critice sau dubiose ce se presentau,
pentru a ne asigura dacă cutare fel, pus în discuţie, este sau nu cu-
noscut şi descris, subt ce numire botanică etc. Este locul şi timpul,
cu darea la lumină a operei nostre, să aducem o amintire publică şi
neştersă din inima nostră, ca omagiu, amicilor şi confraților care ne
au împărtăşit luminele şi concursul lor în scopul lucrărei nostre. Ast-
tel, aduce-vom, mai ânteiu, expresiunea gratitudinei nostre memoriei
acelora cari au dispărut d'intre noi: Profesorul H. BAiox. veneratul
nostru maestru din Paris; Da. J. Pancic, din Belgrad; J. BuBELLA, din
W setin în Moraviea; Da. K. Keck, din Aistersheim, în Austriea-de-sus ;
Vrcron de JANkA din Budapesta. Aceeaşi expresiune de mulțămire şi
gratitudine aducem DD. Le Jouis, din Cherbourg ; G. Rouv, din Paris,
pentru plantele lor rare oferite şi pentru descrierea unor specii din Ro-
mâniea, eronat cunoscute sau necunoscute până acum; VINGENȚIU DE
Bongăs, din Budapesta, pentru notele şi publicaţiile sale asupra unor
plante ce “i am comunicat prin anii 1881—18582; Laos SimoNkAI (0di-
nioară Simkovici) din Arad, pentru plantele sale de pe lrontiera
nostră carpatică şi pentru meritosa sa operă ENUMERATIO FLoR.£ TRAN-
SILVANLE VASCULOS.E CRITICE, lucrare de mult interes şi profit pentru
căl&uzirea şi determinarea numirilor speciilor nostre carpalice; J. Roe-
MER şi J. DE Csaro, din Transilvaniea, pentru frumosele şi intere-
santele lor plante transilvanice bencvol trămise. Însă, o deosebită şi
plăcută datorie de mulțămire exprimăm excelentului nostru amic şi
confrate D. Dn. Anpap DE DEGEN, din Budapesta, atit pentru marele
număr de plante banatice şi balcanice ce'i datorim, fiind, în mare
parte, rare şi cu totul interesante pentru cunoştiința plantelor nostre,
cât şi pentru numerosele relaţii, note şi observaţii asupra multor din
plantele nostre rare, dificile sau dubiose ce'i am comunicat.

Între plantele n6stre din ţră, care constituesc HenBanIuL FLOREI
Românier păstrăm cu o preţiosă amintire câteva exemplare comuni-
cate de regretatul nostru coleg şi amic Da. D. BRânzZĂ în schimb cu ale
nostre. Nu vom omite şi mica colecţie de plante din vecinătăţile M6-
năstirei Neamţu, făcută prin 1874 de r&posatul Fanmacrsr CHANIA din
Buhuşi. Cu prilegiul de faţă, ne grăbim să exprimăm cele mai vii
mulţămiri stimatului nostru amic D. Wiueu Knecnrer, Directorul
Grădinilor publice ale Statului, pentru plantele montane şi alpine ce
ne a comunicat aprope pe fiecare an de la 1885 încoce. Domniea-sa,
âncă de pe atunci, pe lângă numerosele sale sarcini, se ocupă cu co-
lecţiea plantelor nostre alpine, destăşurând un zel şi o pasiune mai

VII

pre sus de orice laudă. Numele acestor bărbaţi figureză, pentru plan-
tele lor, alături de localitatea de unde planta a fost culesă. În acest
herbariu, de când s'a trecut în posesiea Laboratoriului de Botanică
Medicală, se găsesc şi câteva plante alese din herbariile presentate de
elevii noştri de la Seola superioră de Farmacie şi al căror nume figu-
reză pe etichetele acelor plante ce s'au interealat în colecţie. Nu pu-
tem încheea aceste linii fără a aduce o publică mulţămire Domnului
FARMACIST D. BARToLoMEIU ajutorul şi preparatorul cursului nostru de
Botanică de la Facultatea de Medicină, pentru îndelungatul şi neobo-
situl s&u ajutor ce ne a dat în decurs de cinci-spredece ani, la tote
operaţiile şi manipulaţiile ce au fost necesare pentru constituirea co-
lecţiilor nostre.

Asemenea, şi HenBARiuL FLOREI ROMÂNIEI acum aparţine tot La-
boratoriului de Bolanică Medicală al Facultăţei de Medicină din Bu-
cureşti. Acestă colecţie coprinde plantele vasculare din tote părţile
ț&rei: Olteniea, Munteniea, Moldova şi Dobrogea. Comptând tote fe-
lurile de plante vasculare indigene şi naturalizate aflate şi enumerate
în opera de faţă, avem cifra ce trece peste 3000 feluri, din care peste
2450 specii şi vre-o 550 varietăţi, tote coprinse în 695 genuri, deose-
bit de speciile introduse şi vulgarizate în cultura grădinilor pentru
folosele economice şi gustul ornamental. Speciile spontanee şi natu-
ralizate portă numărul de ordine subt genul în care aparţin; cele
horticole, introduse şi vulgarizate portă numa un punct gros (e) ca
deosebire.

Din varietățile enumerate multe sunt considerate de unii autori
drept specii. Nu este aici locul să intrăm in definiţiea termenelor taxi-
nomice de specie, subspecie, rasă şi varietate, asupra cărora discu-
țiile stau âncă deschise şi din care a resultat cele dou& taberi ce fac
scole: cea lineană, sintetică sau restrinsă, disă scola tradiţională sau
ortodoxă, precum o numeşte Kirschleger; cea laltă, analitică sau
multiplicatrice, este scola independentă care, chiar din micele dife-
rențe, adesea nepermanente şi neereditare, constitueşte şi erigeză
specii, parcelând astfel speciile stabilite de scola precedentă. Şi una
şi alta işi au partea cea bună pe cât timp nu trec limitele bunului
sim| şi nn ajung la exageraţii.

Ca total de specii, Flora nostră intrece în câtva registrul Florei
vasculare a Transilvaniei, judecând după opera lui L. Simonkai care
a scrutat cu o rară perspicacitate şi profundă cunoştiință tot ce s'a
lucrat asupra Florei Transilvaniei. Densul enumeră 9276 specii în
sensul scolei sintetice. Comparativ cu Flora rumelico-bulgară, jude-

VIII

când după opera recentă a lui |. Velenovsky „F/ora Bu/garica“ care
enumeră 2650 specii, suntem cu vre-o 200 specii in inferioritate. Cu
tote că opera lui 1. Velenovsky este susceptibilă de oarecare amendări
şi reduceri asupra multor specii emise, totuşi, numărul mai însemnat
de forme vegeta!e din Bulgariea se explică prin faptul de observaţie
al geografiei botanice ce se enunţie astfel: cu cât ne depărtăm din
țările septentrionale — unde vegetaţiea abundeză mai mult prin imen-
sul număr de individe vegetale, de cât prin variaţiea formelor sale —
aflăm că în ţările meridionale vegetaţiea devine cu mult mai variată
în formele sale.

PRODROMUL FLOREI ROMÂNIEI de Dr. D. Brânză, publicat în 1883,
enumeră 2100 specii. Pe lingă plantele adunate de dânsul şi cele
aflate în Muzăul de Istorie Naturală din Iaşi, pe care ne putem baza
ca specii bune, fiind studiate, determinate şi controlate de densul,
prodromul enumeră şi speciile indicate la noi de diferiţii botanişti
sau exploratori !, fără ca dânsul să le fi v&dut, dar pe care nu le ia pe
a sa respundere?. Wintre acestea: 225 specii nu sunt aflătore în tot
coprinsul țărilor dacice; altele, în număr de vre-o 90, sunt eronat
determinate. Astfel, remân în Prodromul D-rului D. Brânză numa
1875 specii bune. La acestea trebue să adăogăm âncă 220 specii ne-
indicate în Prodrom şi aflate parte in Dobrogea *, parte în Moldova
şi în Munteniea$, ceea ce dă un total de 2095 specii bine cunoscute
şi confirmate.

Din parte-ne, în lucrarea nostră, am înlăturat menţionarea plan-
telor enumerate în publicaţiile botaniştilor ce au făcut la noi explo-
rări, neavând prilegiul de a vedea şi controla acele plante, dobândind

1. Edel. Jul. Bemerkungen iiber die Vegetation der Moldau nach eigenen in Jahre
1535 gemachten Beobachtungen entworfen. — Gucbhard Ch. Enumeratio plantarum quas
per annos 1842 ad 1848 in Moldavia collegit et observavit (manusc. în biblioteca lui Alph.
de Uandolle, Geneva fide D. Branza in Prodr. FI. României, introdueţiea p. XXV şi
urm.)—Czihak J. Dr. şi Szâbo J. Dr. Heil-und Nahrungsmittel Farbstofle, Nuz-und Haus-
gerăthe, velhe Ost-Rumănen, Moldauer und Walachen, aus dem Pflanzenreiche gewinen (în
Flora ann. 1863), Schott Arth Ritt in die Walachei (Ausland XXIII, 1859).—Hoffmann
Ul. Excursiile botanice ale Scolei Naţionale de Medicină in Muscel /Monit. medic. al Româ-
niei aan 1862), în munţii Buzeului și ci Prahovei (Monit. medic. al Românie:, ann. 186%),
și în munţii Vâlcei şi ai Gorjiului, manuscr. în 1864, vedut de Dr. D. Brânză (Prodr.
introduct. p. LXV).—Grecescu D. Dr, Enumerația Plantelor din Româniea ce cresc spon-
taneu şi cele frecuente în cultură. Bucureşti 1880. — Asemenea şi publicaţiile câtorva
botanişti transcarpat'ni: Joh. Chr. Baumgarten Vine. de Borbăs, Fr. Fronius, Victor
de Janka, Aug Kanitz, F. Schur, M. Fuss, L. Simkovici ele. peutru oarecare specii
aflătoare pe liniea de frontieră a Carpaţilor noștri.

2. Brânză D. Dr. Prodromul Florei României, introducţiea pag. VIII

3. Brânză D. Dr. Vegelațiunea Dobrogei, in Analele Academiei Române, Ser. II,
tom. 1V. Secţ II. — Bucureşti, 188%.

4. 1d. Plante nouă pentru Flora Dobrogei. - Contributii nout la Flora României, în
Anal. Acad. Rom. Ser. II, tom. XI.-. Bucureşti 1889.

IX

âncă şi convingerea că aflarea unora pe teritoriul nostru şi determi-
narea specifică a altora sunt mult supuse la cauţie şi că lasă indoelă.
De aceea, ne am mărginit numa în exiberea plantelor adunate de noi,
pe care astfel le am avut dinaintea n6stră, le am observat, le am
studiat şi verificat, determinindu-le numirea în deplină cunoştiință de
cauză. Aceste împrejurări au făcut ca lucrarea de faţă să temporiseze
pînă ce să putem da publicităţei un contingent de plante care să re-
presenteze tote părţile ţărei şi aprope întrega Floră vasculară a ho-
mâniei.

Lucrarea nostră este diferențiată în două părţi: 1. PARTEA SISTE-
MATICĂ şi II. Panrea GEeoGanRarică sau disposiţiea naturală a plantelor
nostre vasculare pe teritoriul României.

PARTEA SISTEMATICĂ coprinde: 1% expunerea Metode: de clasifi-
caţie şi caracterele diferenţiale ale Famzliilor Naturale ce se referă
la speciile țărei nostre; 20 Plora sistematică a României dispusă în
seriea Familiilor Naturale, enumerând genurile şi speciile nostre
vasculare.

Este tot cunoscuta elasificaţie ce am stabilit-o la Grădina Bota-
nicăl a Sedlei de Medicină pe când eram în capul direcţiei sale, între
anii 18567—1875, pe care o urmăm şi în prelegerile nostre didactice.
O publicăm în amănuntele sale, desemnând caracterele speciale ale
divisiunilor, subdivisiunilor şi claselor întocmite. Pentru a nu ne pune
în desacord cu numerosele opere de Floră care urmez metoda lui
Aug. Pyr. de Candolle, am căutat să aşedăm Familiile Naturale, pe
cât s'a putut, în acelaşi mod, începând cu Ranunculaceele şi termi-
nând cu Ecvisetaceele.

De şi, în fond, elasificaţiea nostră nu se depărteză de bazele prin-
cipale stabilite prin Metoda Naturală a lui Ant. L. de Jussieu şi prin
aceea a lui Aug. Pyr. de Candolle, ea presenteză oarecare modificări
ce consistă mai mult în termenii întrebuinţaţi, termeni mai apropriaţi
şi în raport cu cunoştiinţele actuale, căutând în acelaşi timp ea, subt
o formă simplă şi necomplicată, să potă coprinde tote familiile de
plante indigene şi exotice. Termenii de Crsptogame şi Fanerogame
astădi nu sunt de cât expresii tradiţionale, obicinuite în vorbire, dar
improprii spre a constitui o adevărată definiţie taxinomică. Epitetul
de Acotilodine dat Criptogamelor este şi mai defectuos, şi mai iin-
propriu, dând a se înţelege că germenul acestor plante ar fi embrion,

1. Grecescu D. Dr. Catalogul Plantelor cultivate în grădina Botanică din București
în cursul anilor 1871—1875. București, 1876.

insă lipsit de cotiledone. Asemenea, epitetele de Fzogene şi FEndogene
aplicate de Aug. Pyr. de Candolle, în metoda sa, Dicotiledonelor Şi
Monocotiledânelor, nu mai puţin, sunt defectuose şi neconforme cu
structura şi desvoltarea corpului acestor plante. Nu mai vorbim de
termenii /alofite, Cormofite, Acrobrii, Amfibrii, Acramfibrii ete., cu-
vinte dificile şi de o semnificaţie iarăşi improprie cu structura şi cu
caracterele ce trebuesc alese în taxinomie, de unde desuetudinea în
care aceşti termeni au r&mas. Recunştem că şi clasificaţiea nostră,
ca tote cele cunoscute, nu este perfecțiea sevirşită; de aceea nu des-
chidem o pledoarie în favorea sa.

helativ la punctul al doilea, regretăm că n'am putut satisface
intenţiea nostră de a da o deplină descriere pentru fiecare familie, gen
şi specie enumerate. Ar fi trebuit, astfel, ca lucrarea nâstră să apară
intreit de volumin6să, ceea ce ar fi necesitat cheltueli mai pre sus de
puterile nostre. Dar, în faţa botaniştilor, ne putem dispensa de aceste
descrieri, fiind tutulor destul de cunoscute, grație numeroselor opere
de Floră ale diferitelor țări ce ne încongiură. Numa speciile noui, cele
dificile şi critice, cum şi multe din varietățile lor sunt descrise sau
insoţile de oarecare vederi şi aprecieri ce pot servi la caracterizarea
lor. Marea parte de specii cunoscute şi descrise de autori sunt urmate
de numele autorului legitim, citând opera sa şi data apariţiei sale.
Singura operă a lui Linneu qisă Species Plantavum editio secunda,
Holmiz, 1762 — ediţiea oficială cum se dice — face excepţie prin lipsa
punerei datei, de oarece se ştie că marea parte de autori au adoptat
numa ediţiea din 1762 a acestei opere şi am găsit de prisos a pune
şi repeta data acesta la fiecare citaţie. Cele lalte opere lineane portă
datele publicaţiei lor. Afară de acestea, speciile cunoscute şi descrise
în principalele opere de Floră ale diferitelor țări europeice, pe lingă
citatele autorilor legitimi, sunt urmate şi de citatele autorilor operelor
renumite ce fac autoritate in materiea acesta, precum:

DE CANDOLLE. Prodromus systematis universalis regni vegetabilis
16 vol. Paris. 1824 —1868.

STURM lou. W. Deutschland Flora im Abbildungen nach Natur
mit beschreibungen. | Abtheilung: Phanerozame; heft 1—96. Niirn-
berg. 1798—1x55.

Kocu (ruur. D. $. Synopsis Flore (rermaniece et Helvetica» edilio
secunda. 2 vol. Francfortu pe Mein. 1543-—1844.

REICHENBACH L. pater. Flora germanica ereuwrsorta 3 vol. Lipska.
1830—1832.

RercHENBACH |, pater et RercHENBACH H. G. filius. Icones Flore

XI

germanice et helceticre. simul, tevravrum adjacentium oro medice-
Europe. 23 vol. Lipska. 1555—1896.

LEDEBOUR C. Fa. Da. Flora rossica sive Fnumeratio pluntavrum
in totius imperii vossici hucusque obserratarum. 4 vol. Stuttgart.
1849 —1855.

CRENIER ET (GODRON. Flore de France, 3 vol. Paris. 1948— 1556.

Borssren Epm. Flora orientalis sive Enumeratio plantarum în
Oviente a Graecia ct Eyypto ad India fines hucusque observatarum.
5 vol. Basel. 1867—15854.

SSCALECHTENDAL, Da. D. F. L. von. — LANGETHAL Da. L. E. UND
ScuENk Da. ERN. Flora von Deutschland, fimfte auflage, revisiri von
Hallier Dr. Ernst. — 30 vol. Gera-Untermhaus. — 1887.

Aceste citaţii, pe lingă facilitatea ce se dă botaniştilor ce vor
dori să ia cunoştiință complectă de caracterele plantelor la care se
găsesc puse, dă şi o idee generală despre întinderea acelor specii şi
despre situaţialor în continentul nostru european, faţă cu ţera nostră.
Apoi, pentru speciile mai mult sau mai puţin localizate imprejurul no-
stru sunt citate operile autorilor Florei Austriei, Ungariei, 'Transilva-
niei, Banatului, Serbiei, Bulgariei, Basarabiei, Chersonului, 'Tauridei
şi Caucazului.

Tot în scopul de a procura botaniştilor datele bibliogralice ce
se refer la cunoştiințele descriptive ale speciilor nostre, ne am servit
şi de citatele altor mulţi autori după cum ni sa părut folositor şi
oportun. De aceea, am făcut usagiu şi de principalele sinonime ale
speciilor ce sunt cunoscute şi descrise de diferiţi autori. Este bine
ştiut că .sinonimele, în sistematică, folosesc forte mult, putend con-
duce şi facilita cunoşterea şi determinarea numirilor ştiinţifice —
adesea dificile şi obscure în diagnosticarea speciilor —; apoi, prin
diferenţele şi prin datele ce portă, ne dau seamă de transmutările ge-
nerice şi specitice cum şi de prioritatea ce se cuvine autorilor respec-
tivi, punct asupra cărui botaniştii moderni [in cu osebită insistenţă.
Sinonimele sunt şi bibliografiea genurilor, a speciilor şi a varietăţilor
unde sunt puse, putend astfel servi la trebuinţă. Deosebit de acestea,
în schimbul de plante, adesea avem a face cu numiri sinonime în loc
de numiri capitale conforme regulei de prioritate; astfel, sinonimiea
nu este lipsită de folose şi subt acest raport.

Pentru numirea capitală a genurilor, a speciilor şi a varietăţilor
enumerate ne am contormat regulei generale de nomenclatură binară,

XII

dupe cum se urmeză de la epoca lui Linneu pină acum, regulă pro-
clamată ca Lege de nomenclatură! in Congresul Botanic Internaţional
ținut la Paris în anul 1867: este modul urmat de marea parte a bota-
niştilor care fac autoritate în ştiinţă. Destul este, in acestă privinţă,
să cităm numele marilor botanişti, precum: Aug. Pyr. de Candolle,
Alph. de Candolle şi colaboratorii Prodromului lor; apoi G. D. Koch,
Reichenbach tatăl şi fiul, Ledebour, Grenier şi Godron, Bentham,
Schlechtendal, Nymann şi alţii, care în mod raţional şi cumpenit ur-
meâză scola priorităţei adoptând în numirea binară numele speciei cel
mai vechiu, însă subt numele genului şi al autorului care a constituit
numirea binară precum astădi se găseşte stabilită şi adoptată în ştiinţă.
Ca şi aceşti autori, am păstrat şi noi câteva numiri binare contrarii
regulei de prioritate, dar care au r&mas astiel în ştiinţă, graţie drep-
tului lor tradiţional pe care botaniştii îl menţin.

Nu contestăm puterea argumentelor aduse de botaniştii din ta-
bera opusă care cer ca, în tote cazurile şi absolut, numirea specifică
cea mai veche de la Linneu pînă astădi, însoţită de numele autorului
său, să primeze asupra celor lalte, chiar atunci când acea specie a fost
transferată de un alt autor intr'un alt gen astădi recunoscut şi adop-
tat în nomenclatură, trecend astfel peste numele autorului care a
făcut rectificarea, buna şi cuvenita numire binară actuală. În fruntea
acestei taberi se găsese botanişti nu mai puţin eminenţi, precum:
Ascherson şi Engler, Edm. Boissier, A. Kerner, O. Kuntze şi alţii.
Însă, aplicarea cu rigore a priorităţei specifice şi frasa subt care se
dă numele speciilor întâmpină uneori dificultăţi şi dă loc unor nume-
rose complicaţii în nomenclatură. De aceea, n'am putut fi un parti-
zan cu totul decis în favorea acestui demers şi am făcut întrebuințare
de sinonimie spre a pune în evidenţă corectitudinea şi prioritatea ce
se cuvine.

N'am perdut din vedere şi numirile vulgare româneşti ale plan-
telor cunoscute şi numite în limba nostră populară. Marea parte a
numirilor româneşti se găseşte adunată în Prodromul Florei Româ-
niei de Dr. D. Brânză. Densul, pentru acesta, sa folosit din câteva
publicaţii anteriore în capătul cărora merită să fie citate: Fnumeraţiea
Speciilor de Plante cultivate în Grădina Botanică din Iaşi, până în
anul 1870, de Dr. Anast. Fătu;— Masl-und Nahrungsmattel, Farbstofje
Nuz und Hausgerathe velehe Ost- Rumiinen, Moldauer und Valachen,
aus dem Pflanzenveiche gerisen, in „Flora“ an. 1863 de Dr. ]. Czihak

1 Alph. de Caunudolle. Lois de la Nomenclature botanique. aris. 1867.

Nil

şi Dr. J. Szăbo;— Catalogul Plantelor Grădinei Botanice din Bucu:
reşti de Ul. Hoffmann, publicat de Şe6la Naţională de Medicină în
anul 1866;— Flora Fanerogamică a ținutului Năsiudu, ediţia româ-
nescă, de Dr. FI. Poreiu, anul 1881, cum şi de câteva note comuni-
cate de noi. Numirile populare care, în lucrarea nostră de faţă, nu
figureză în Prodromul D-rului D. Brânză sunt cele aflate şi culese de
noi în urmă.

Nimie mai variu şi dissimil ca numirile populare date plantelor,
vorbind numa de ţâra nostră. Căci, afară de câteva specii puţin nu-
merose şi cunoscute subt aceleaşi nume cam prin totă țera, cele mai
multe sunt încărcate de numiri diverse, după cum au fost aflate prin
diferitele părţi din ţeră. Afară de acestea, oarecare numiri populare
identice se găsese date la două sau trei specii cu totul diferite prin
genul şi chiar prin familiea la care aparţin. Sunt multe exemple de
felul acesta.

Dar nu tâte speciile sunt cunoscute şi numite de popor; altele
de multă asemănare ce aparţin întrun gen, sunt aprope tote cuno-
scute subt aceleaşi numiri populare: în cazul dântâiu speciile enu-
merale sunt fără numiri populare; iar în cel de al doilea r&mâne ca
numirile de la speciea antecedentă să fie aplicabile şi la cele ce urmeză,
afară de excepţiile ce se pot vedea.

Staţiea plantelor (habitatio) este exprimată în termenii populari
ai limbei nostre şi urmată de numele localităţilor în care am aflat
speciea respectivă. Întmun tabel aici anexat facem o enumeraţie de
principalele termene populare de care ne am servit în lucrarea nostră,
dând şi traducerea lor pe limba latină şi cea franceză. Prin acesta,
credem a aduce o înlesnire contraţilor străini de limba nostră, care
se ocup cu Geogralica botanică a Europei şi care ar dori să aibă cu-
noştiinţă despre Flora României.

Localitățile sunt enumerate de la partea din apus a ţtrei spre
răsărit: Olteniea, Munteniea, Moldova, Dobrogea. — Cele ce se găsesc
în oarecare apropriere sunt separate prin virgulă (,) constituind îm-
preună câte o circonseripţie; circonscripţiile sunt separate prin punct
şi virgulă (;). Cu modul acesta ne putem da seama destul de bine de
frecuenţa fiecărei specie şi de ariea sa geografică în întinderea terito-
riului ţărei nostre. Numele proprii de persone puse în parentez după
o localitate arată că exemplare de speciea aceea ne au fost oferite
sau comunicate de acea personă, care este un botanist sau un colec-
tor, şi că acele exemplare au fost culese din acea localitate. Astfel:

XIV

Br. = Brânză D. Dr.; — Chan. = Chania farmacist; — Knecht. —
Knechtel Wilhelm; — Sah. Stef. = Saba Stefanescu; — (rrec.= Gre-
cescu D. Dr, etc. Dacă acel parentez este urmat de semnul afirma-
ției (!) va să dică că şi noi am aflat acea specie în aceeaşi localitate.

PAnTEA GEoGRArIGă sau Conspectul geografic al Florei nostre co-
prinde: /0 Pisiografiea generală a ţărei ; 2 Vegetaţiea României şi Dis-
posiţiea geografică a speciilor vegetale aflătore pe teritoriul ţărei. Acestă
parte complineşte pe cea d'ânteiu şi este indispensabilă oricărui tractat
de Floră, de şi mulţi o trec cu vederea. Contrariu uzului, aprope ge-
neral, care începe noţiunile preliminare prin o privire geografică
asupra fisionomiei, topograliei şi vegetației ţărei de care se tracteză,
noi am urmat altfel. Credem că, începend cu Conspectul Sistematic
al Florei, este mai logice, căci facem o prealabilă cunoştiinţă cu plan-
tele ţărei, le cunoştem în parte, ştim cum se numeşte fiecare, ce avem,
unde şi cum stau în ţeră, întinderea ce are fiecare sau ariea sa geo-
grafică ete., c'un cuvent, este studiul elementar al florei. O dată cu-
noscut registrul speciilor vegetale, este natural să ne aruncăm privirea
peste tot, să considerăm avuţiea generală a vegetației ţărei, condiţiile
sale de existenţă, disposiţiea şi distribuţiea sa naturală pe suprafața
teritoriului ţărei. Multe şi folositore sunt aplicaţiile ce decurg din cu-
noştiințele geografiei vegetale.

În Fisiografiea generală a ţrei dăm o noţiune generală de si-
tuaţiea geografică a ţărei pe globul terestru, de intinderea sa şi de
aspectul său; după aceea, ne ocupăm de condiţiile telurice ale ţerei
relativ la conformaţiea topografică (orografiea şi idografiea ţerei) şi
la constituţiea terâmurilor pe care locueşte vegetaţiea ţărei (condi-
țiile geologice); apoi, arătăm condiţiile climatice ce decurg din agenţii
fisici externi (presiea atmosferică, temperatura, apa din sol şi din
atmosferă, lumina, venturile) şi, în fine, influența vegetației asupra
climatului ţerei.

În Vegetaţiea României şi Disposiţiea geografică a speciilor
nostre, aratăm relaţiile în care ne găsim cu cele patru mari Domenii
Florale ale continentului european şi diferenţiarea vegetației nostre
în trei zone caracteristice: zona vegetației alpine, zona vegetației Jo-
restiere şi zona vegetației stepelor danubiane şi pontice. În fiecare
zonă de vegetație examinăm întinderea, limitele altitudinale, caracte-
rele vegetației şi Flora ce le aparţine.

Terminând cu acest preambul, maărturisim fără disimulare că ne

XV

credem âncă destul departe de a fi săvirşit totă ţinta nostră şi că tot
mai trebue de lucru pe câmpul subiectului de faţă spre a ajunge la
complectarea unei opere care să porte cu tot dreptul deplinul titlu de
Flora României.

Cu tote acestea, nu puteam lăsa totul unei aşteptări nemărgi-
nite spre a ajunge în culmea acestui măreț, şi îndepărtat ideal. A tre-
buit, prin urmare, subt un titlu mai puţin exigent, să dăm la lumină
resultatul a câtorva ani de explorări şi investigări ce am făcut asupra
plantelor şi vegetației ce acoperă şi împodobese solul patriei nâstre.

Dacă cercetările nostre au fost făcute cu totă asiduitatea şi con-
ştiinţa ce se cere în o lucrare de felul acesta — fie-ne permis a o
spune —, dar câmpul de exploraţie al subiectului nostru este destul
de vast şi botaniştii, prin faptul acesta, nu pot vedea de cât scuzele
nostre pentru nerealizarea deplinului nostru ideal şi pentru nesufi-
cienţele ce le pot găsi in coprinsul operei nostre. Că, pote, se vor fi stre-
curat oarecare erori sau omiteri, cerem iertare: errare humanum est.

Termenii populari româneşti coprinsi în opera de fată
2 2 >
pentru stațiile plantelor.

Munţi: montis ; montagnes.

Culmi: summum jugum montanis ; sommets des montagnes.

Virfuri, piscuri : cacuminis, summis ; cimes.

Slânci sau stane: sazi ; rochers.

Păsciuni alpine, plaiuri : paseuis alpinis, alpinis; păturages des mon-
tagnes.

Prăpastii sau precipiţiuri, stânci abrupte: precipitium, abr uptis j
abimes, precipices.

Gâste de munţi, laturi: declivis montanis ; pentes des montagnes,

Ripe sau maluri: d
a) de căi sau drumuri : declivis ; pentes;
b) de riuri: ripe; rives.

Dealuri : collinis ; collines.

Coste, costişiuri, laturi, dimburi: elivus, latus ; coteaux, câtes.

Văi, vălcele: valles, valleculis ; vallees, vallons.

Lunci : pratis humidis ; prairies bases.

Păduri, dumbrave, codri: silvis, nemoris ; bois, forâts.

Crânguri, tufişiuri sau tuferişiuri : ceduis, ia dumetis ; buissons,
taillis.

XVI

Mărăcinişiuri sau spinişiuri: spineti, virgulti, senticeti ; buissornis.

Ograde sau livedi de pomi: pomariis, vergers.

Vii: vinetis; vignes.

Câmpuri, câmpii: campis, arvis, planitiei ; champs, pleines.

Baragan sau şesuri întinse: desertis; steppes.

Păsciuni, islaze, livedi, păjişti, poeni, rărişi de pădure: pascuis, com-
pascui-agri, pratis, variores siloce; păturages, prairies, pres,
clairicres.

lerbă, fenaţe: herbidis, foenatis, graminosis ; gazons, prairies.

Ogore: agris, agri-proscisus ; jacheres.

Mirişti: messum-arvum ; moissons.

Pirloge: vervactum, arvis; lieux arables.

Holde sau grâne: segetes, agris; champs de bles.

Căi, drumuri: vie ; voies, chemins.

Garduri de mărăcini, garduri vii: sepis ; haies.

Păragini, dărâmături: ruderatis ; decombres.

Bălării, buruieni: herb inutiles, herbosis ; mauvaises-herbes.

Pămînt negru: humus; terre vegetale.

Năsipuri: arene; sables.

Pietrişiuri: glaree ; graviers.

Prunturi, pruntişiuri : puloini, vadi ; banes, banes de sable.

Fluvii, riuri : fluvii, rivi ; fleuves, riviers.

Păriuri, riuşiore: rivuli; ruisseaux.

Isvore, fontâni sau sorginţi: scaturiginis, fontis ; sources.

Mlăştini: limosis, lutosis ; fanges.

Rovine, virâge, smircuri : uliginis, paludinis ; marecages, marais.

Heleşteuri: piscines ; viviers, bassins, mares.

Lacuri, bălți, iazuri: lacus, stagni; lacs, marais.

Țermuri: ltoris ; rivages,

Marea: mare; mer.

PARTEA |
CONSPECTUL SISTEMATIC

Pete i er în bg pipi, Ape N
dee, lise fR Aaf az

de 7 aha TA Pati, + i: s 4 Zi 4

SA [N odăi il =i 4 MILE,

SE pac ine a Pe, A la at At
dia pt oda DEI pe 9 PI Le | |
5 Aa Ă E i 0 meci bea ttan AO A e

Du: ere e ce metis, tirie Diitău Ară Ă

H i ir i să pri =a| i Şi i 4 m E Bu i
27 IE 0 AV TA pi ae Le i A Bor 0 IT ia Mi des

E ei PR see a ie: DER data a
să p i î EA Ii SIT sai ha & Eta ă x, PR ue Ne/ dă ză ile E. ie, fai =! 3)

3 Ri e a etate se pi Ve 10 Nisan ză

DRE A

n i p LA. Lai
TR Pere Da 20, dn ie

“URI Slip rety /! ai Py TA

aci fica k i phoâit Ad)

anl i iauită - 2 A uiti?

CLASIFICAȚIEA GENERALĂ

-

TABELUL SINOPTIC

A. Emhriogene (Phaneroyumia Auct.)
Divis. |. Embriogene Dicotiledone.
10. Dialipetale:

Doua Se ia i use a at dă sa lea Close

Perie, Epugune oo a EI
20. Gamopetale :

In jărOvar ia a ia 0 e La A

Sup POOR Na 7 te aie NOE ARS
3». Apetale:

For a/ nOe a aa 3

Unisezuate . . . . . . . VE

Divis. II. Embriogene Monocotiledone.
Periamice . o... . . . VIE
Aperiorulace ei iei a VIE Sa
B. Sporogene (Cr/plogamiu Auct.)
Vascular er să ARE Rat,
Nevasculare : : . . . . . Xa i

A. VEGETALE EMBRIOGENE

Plante cu flori; adică, organele lor de reproducție, în sensul
morfologic, sunt membre foliare modificate şi dispuse aşia ca să porte
elementele reproducţiei: gametele. Organele mascule sunt staminele,
conţinend gameta masculă numită polen; organele femele sunt car-
pelele, în număr variu, libere sai întrunite şi fiecare sau tote impreună
întoemese o cavitate: ovariul, în interiorul căruia există ovulefe, organe
speciale ce conţin gameta femelă sau vosfera numită încă şi vesiculă
embrionară. In urma actului gamotic, oosfera dobindeşte noui cualităţi
şi devine oul vegetal. Oul acestor plante numa în sinul matern, în
cavitatea ovulei, ia o desvoltare ulterioră şi devine plantă rudimentară
numită embrion (prune sau l&t vegetal; vulg. pleod), de unde numirea

EI CONSPECTUL SISTEMATIC

de embriogene ce o credem mai proprie acestui mare coprins de ve-
getale. lmbrionul nu pote deveni plantă adultă pe cât timp se gă-
seşte conţinut în sînul matern: este depus în lumea exterioră unde,
in condiţii proprii de nutrilitate, îşi urmeză desvoltarea şi ajunge să
fie plantă cea nouă, planta adultă. Asttel fiind, putem aplica acestor
vegetale şi numele de vegetale vivipare.

Staminele şi Carpelele, membre esenţiale ale aparatului floral,
lie împreună sau liceare osebit, sunt aşedate pe extremităţi de axe
caulinare speciale numite receptacule şi, de ordinar, sunt împrejmuite
de membre foliare protectore care, după forma şi raporturile ce au,
sunt numite bractee, sepale, petale. Acestea constituesc, în aparatul
floral, ceea ce se numeşte involucru, caliciu şi corolă sau periant.

Produsul final al aparatului floral este un corp complex prin
faptura sa numit fruct. Acesta conţine seminţele, organe ce provin din
desvoltarea ovulelor în urma fecondaţiei şi care conţin embrionul şi
anexele sale. Atit semința cât şi embironul nu sunt o singură celulă :
ele constituesc un corp ce are o structură anatomică diferențiată în
tegumente externe și întrun conţinut numit sîmbure, adesea repre-
zentat numa prin corpul embironului, une-ori şi printrun anex de ţe-
sătură numit albumen sau perisperm. Nu mai puţin, şi embrionul este
diferențiat în părţi conexe numite radiculă, cauliculă şi gemulă cum şi
în niște membre apendiculare numite cotiledone.

Numerul cotiledonelor embrionului este în corelaţie şi cu ca-
racterele ulteriore ale plantei adulte, afară de câte-va rare excepţii.
Lui Bernard şi A. L. de Jussieu aparţine gloriea aflărei acestei prin-
cipale chei de clasificaţie şi astădi marea parte de botanişti urmez a
subdivide plantele acestui mare cuprins în dicotiledone şi moncoti-
ledone, de unde, după noi: I* mbriogene Dicotiledone, IL Embriogene
Monocotiledone.

Divis. î. Embriogene Dicotiledone

Caracterul lor cel mai general se pote resuma în faptul că em-
brionul are doui cotiledone oposite; rare-ori cotiledonele lipsesc sau
sunt neaparente, embrionul fiind omogen, nediferenţiat (ex. Cuscuta,
Monotropa, Orobanche), cum vom vedea şi la câte-va Monocoliledone.
La unele Conitere (Abietineele) embrionul se arată cu mai multe co-
tiledone. Radicula embrionului acestor plante în s&minţă n'are coleo-
riză; “leci, Dicotiledonele sunt exorize, excepţie de Nimfeacee care, în
priivinţa acesta, sunt endorize ca şi Monocotiledonele.

De şi caracterul dicotiledonie nu este absolut general, de cum

CLASIFICAŢIEA GENERALA a

nici cel exorizic, lotuşi aceste caractere sunt cele mai generale şi de
cea mui principală valore ce exist în acestă divisiune de plante. In co-
relaţie cu numitele caractere putem remarca şi alte caractere de o
valore mai inferioră, luate in parte, insă care, considerate în total, dau
o fisionomie caracteristică plantelor dise Dicotiledone ; asttel :

Rădăcina primară a Dicotiledonelor, la marea parte, devine
lungă şi conică, simplă sauramficată, adică tulpină radicală palariformă.
Membrele radicale şi caulinare se desvoltez prin formarea de fascicule
vasculare secundare, pe lângă cele primare, și cu tote ajung de con-
stituesc o choră de fascicule ce deseriu un cerc liberolignos în cilin-
drul central de țesătură a membrului. In acest cerc liberolignos cambiul
descrie un cerc, este permanent şi fasciculele liberolignose se dic
deschise (Sachs). Chora liberolienosă circumscrie, cel puţin la început,
o masă centrală de parenchim numită măduvă din care pornesc şi
intre fascicule prelungiri parenchimice sau lame verticale şi radiat
dispuse, constituite din celule rectangulare: radele medulare. Paren-
chimul cortical este bine şi evident separat de masa internă ce con-
stitueşte cilindrul central. La vegetalele Dicotiledone lignescente cercul
liberolignos urmeză cu creşterea prin formarea de noui straturi lignose
(wilem) și liberiane (floem) ce provin din elementele cambiului prin
diferenţiare, d'o parte şi de alta, şi prin agternere cam o dată pe fiecare
an. Astfel, resultă la aceste din urmă plante, o masă abundentă de
țesătură lignosă şi liberiană ce se desincză prin straturi concentrice ;
chiar sistemul lor tegumentar se complică prin formaţiile secundare
telodermice care, impreună cu parenchimul cortical, constituesc scorfu
sau cojea (cortex) caracteristică la aceste plante.

Foile răsar prin mănuchi de fascicule ce nu întocmesc, de ordi-
nar, un guler sau vagină imprejurul axei caulinare. La Dicotiledone,
speciile ce au foile vaginate nu sunt de căt puţine şi vagina totuşi nu
este complectă. Fie că foile sunt simple sau compuse, peţiolate sau
sesile, de ordinar nervaţiea lor este costată sau digitată şi reţeoa ce o
intocmeşte este un caracter ce există mai mult la acestă divisiune de
cât la Monocotiledone.

Florile, când sunt complecte, mai toldeuna representez tipul
pentamer; adică, verticiliurile periantice şi cel androceic sunt de câte
cinci părţi; mai rare-ori se observă tipul dimer simplu sau multiplicat
(ex. 2X2 sau 21-9; 4X2).

Ga şi cei mai mulţi clasificatori, admitem dividerea Dicotile-
donelor în Apetale, Gamopetale și Dialipetale creată de A. L.. d. Jussicu,
procedând în sens invers,

6 CONSPECTUL SISTEMATIC

1. Embriogene Dicotiledone Dialipetale. (Polypetula
Juss.). Receptaculul lor, convex, plan sau concav, portă un periant
duplu sau bichlamid, adică caliciu şi corolă. Corola îşi are petalele cu
totul libere între ele ; în rare cazuri, prin inserţiea staminelor, petalele
sunt la bază în mică întindere consudate ; une-ori corola lipseşte; însă,
speciile din cazul acesta prin cele lalte caractere ţin de Dialepetale
întrun mod destul de evident. În subdiviziea acesta, pentru abreviaţie,
usul botanistic se serveşte numa de expresiea petale, indicând numărul
şi forma lor, fără a mai întrebuința şi dicerea corolă în descrierea
claselor, genurilor şi a speciilor. Le subdividem în cele două clase
următore:

I-a Clasă. Dicotiledone Dialipetale Ipogine. Peceptaculul acestora
este convex, oarecum convex sau plan ; adică, după cum îl numesc unii
botanişti, este un thalamus; caliciul este dialisepal sau gamosepal, pe-
talele insă libere ; staminele întocmesc verticiliu ce nu este consudat
cu petalele şi nici cu gineceul; astfel, sepalele, petalele şi staminele
constituesc verticiliuri distincte inserate pe receptacul subt carpele
sau subt ovariul ce ele constituesc şi care este liber şi super.

II-a Clasă. Dicotiledone Dialipetale Perigine şi Epigine. Au recep-
taculul concav în formă de cupişioră, de borcănaşi sau de toc. Im-
propriu şi în contra aecepţiunei morfologice, unii botanişti considerez
şi denumesc receptaculul concav calciu gamosepal ; natura sa nu este
nici-cum foliară spre a fi caliciu, ci caulinară purtând membre foliare.
Receptaculul astfel, la unele specii, portă pe apertura sa sepalele, pe-
talele şi staminele, fiind cu totul sau în mare parte liber de carpele
sau de ovariu: dialipetalele periginice; sau că este cu totul consudat,
concrescut cu carpelele sau ovariul, constituind un ovariu infer:
dialipetalele epiginice.

Considerând că între dialipetalele cu receptacul coneav există unele
genuri ce au specii periginice şi specii epiginice, am credut nemerit
de a constitui o singură clasă cu denumirea mixtă sus citată, cu atit
mai mult cuvent, că sunt şi cazuri astfel dispuse că periginiea şi epi-
giniea sunt discutabile. Pe de altă parte, considerând că adevăratele
dicotiledone periginice exist numa în clasa presentă şi că nu ne putem
dispensa aici de termenul şi categoriea acesta, a trebuit ca, drept
expresii oposiţionale, să ne folosim de termenii ipoginie şi epiginic ca
titluri de clasă în acestă diviziune, iar nu de termenii ovariu super şi ovariu
infer precum vom face cu Gamopetalele unde, aceşti din urmă termeni
mofologici, îşi au tolă cuvenirea.

CLAȘIFICAȚIEA GENERALA

bă |

2. Embriogene Dicotiledene Gamopetale (|lono pela-
la Juss.). Şi aici receptaculul pote [i convex, plan sau concav, pur-
tând un periant duplu sau bichlamid, adică caliciu şi corolă; însă,
corola îşi are petalele reunite prin marginile lor într'o întindere mai
mult sau mai puţin însemnată: corolă gamopetală. În usul vorbirei şi
descrierei cei mai mulţi botanişti adoptez expresiea de corolă, în loc
de corolă gamopetală, descriind forma şi numărul divisiunelor sau
părţilor ce o constitueşte. Coprinsul acesta se divide în două classe
forte distincte : Gramopetale Inferovarii şi Gamopetale Superovarii.

III-a Clasă. Dicotiledone Gamopetale Inferovarii. Au receptaculul
concav, concrescut cu totă partea ovarică a carpelelor, constituind un
osariu infer. Aici, însă, nu se observă cazuri de adevărată periginie
şi epitetul de superovarit este cel mai aplicabil. La câte va familii sta-
minele sunt inserate pe tubul corolei, însă la altele staminele sunt
libere de tubul corolei.

IV-a Clasă. Dicotiledone Gamopetale Superovarii. Constant recep-
taculul acestora este convex sau oarecum plan ; caliciul, de ordinar ga-
mosepal şi ipoginic, este adevăratul caliciu gamosepal ; corola liberă de
caliciu este gamopetală şi, în marele numer de cazuri. portă pe tubul
stu inserţiea, staminelor: corolă sinandrică sau, după unii botanişti,
disposiţiea periginică, însă care nu este adeverata periginie precum am
arătat mai sus; puţine specii au staminele libere de corolă. La tote
ovariul este liber de cele lalte părţi şi relativ super; deci, epitetul de
superovariă este cel mai potrivit acestei grupe.

3. Embriogene Dicotiledone Apetale. Fie că receptaculul
aparatului floral este convex, plan sau concav, fie că ovariul este i-
ber sau aderent cu receptaculul, florile au periantul simplu sau lipsă,
de unde vechea denumire de petele dată acestor plante. Periantul sim-
plu pote fi verde, scarios sau scuamos; une-ori este colorat sau coro-
loid. Când perianiul este lipsă, organele florale sunt împrejmuite cun
număr de bractee verdi sau colorate fără ca acestea să constituescă
verticiliu periantic propriu dis. In acest coprins există o mulţime de
specii ce au florile dicline (unisexuate) monoice sau dioice; pe când
altele au ilorile monocline (hermafrodite), caracter de multă pondere
în coprinsul acesta, de unde subdividerea sa în cele două clase: Dico-
tiledone Apetale Ilermafrodite şi Dicotiledone Apetale Unisexvuate.

V. Clasă. Dicotiledone Apetale Hermatrodite. Puţine specii ce a-
parțin în clasa acesta au florile unisexuate; însă, prin totalul celor
lalte caractere, urmez să fie relegate aici. Receptaculul floral pote fi

CONSPECTUL SISTEMATIC

9.)

convex, plan sau concav, de unde disposiţiea lor în superovarii şi în
inferovarii.

VI-a Clasă. Dicotiledone Apetale Unisexuate. Fără a vorbi de ca-
zurile discutabile ale decliniei genului Fuphorbia, speciile aici coprinse
sunt evident dicline. De ordinar, florile acestor plante nau periant pro-
priu dis, ci un număr de bractee dispuse în mod variat. Receptaculul
lor pote fi asemenea convex, plan sau concav şi ovariul să fie liber
sau aderent. Insă faptul cel mai remarcabil este că aici există o serie
de plante al cărora ovariu este considerat, de un mare număr de bo-
tanişti, a fi lipsă; de unde numele de gimnosperme pentru Conitere şi
Cieadacee, în oposiţie cu cel dis angiosperme pentru cele lalte, având
ovulele lor într”o cavitate ovarică.

Divis. li. Embriogene lonocotiledone

Caracterul cel mai general al acestor embriogene esle embrio-
nul care, în cel mai mare număr de cazuri, este diferențiat întrun
corp axil premunit cun anex foliar: un cotiledon; însă, marea parte
de Orchidacee fac o excepţie prin corpul embrionului lor omogen fără
apendice cotiledonie. Hadicula embrionului in săminţă este îmbrăcată
co pungă epidermică : coleoriza, de unde numele acestor plante de
endorize, caracter propriu, dar care nu aparţine exclusiv Monocotile-
donelor. In corelaţie cu aceste caractere, considerate ca cele mai ge-
nerale, se pote adăoga şi cele următore de o valore secundară, dar
care, luate impreună, dau o lisionomie proprie acestui mare coprins
de vegetale.

Membrele radicale şi caulinare nu dobindesc formaţiea secun-
dară liberolignosă: numa formațiea primară este şi rămâne la aceste
plante, căci fasciculele lor, de la început, işi au tot cambiul diteren-
iat în elemente liberiane (/loem) şi librovasculare (irilem), asttel că
aici fasciculele de timpuriu sunt şi rămăn închise, încetez cu desvol-
tarea lor. Disposiţiea tasciculelor liberovasculare în axele radicale şi
caulinare este diseminată şi foră ordine. Tulpina radicală primară,
incă de la inceput devine bontă sau nu se mai cunoşte. De ordinar
foile resar prin choră de fascicule ce constituesce un guler sau vagină
de oarecare lungime imprejurul membrului caulinar ; nervaţiea lor,
in cel mai mare număr de cazuri, este caracteristică prin intinderea
nervurelor, adesea forte lungi, şi prin disposiţiea lor paralelă sau oa-
recum paralelă. Florile Monocotiledonelor, când sunt complecte, au
intocmirea tipului timer (5><3 sau BX2; 31); periantul, când
există, pote [i gamotil sau dialițil şi biseriat, verde sau divers colorat;

CLASIPICAȚIEA GENERALĂ )

o parte însemnată de Monocotiledone au periantul lipsă şi organele
de reproducție sunt protegiate de bractee în număr şi de forme varii.
De aci subdividerea Monocotiledonelor în cele două clase, ee ne par
naturale: Monocotiledonele Periantice şi Monocotiledunele Aperiantice.

Vli-a Clasă. Monocotiledone Periantice. Receptaculul lor este
convex, plan sau concav şi florile, de ordinar, hermafrodite. Când re-
ceptaculul este convex sau plan, periantul şi staminele, aderente sau
libere de periant, sunt relativ ipoginice şi florea lor este superovarică ;
contrariu, când receptaculul este concav, ovariul este în totalitate
concrescut cu receptaculul şi împreună constituese un ovariu infer,
atunci periantul şi staminele îşi au inserțiea desupra ovariului : florile
acestora sunt înferovarii. Periantul aici este duplu sau simplu; florile
pot fi superovarii sau inferovarii. Acestea sunt principalele caractere
ce pot servi la subdividerea plantelor din acestă clasă.

VilI-a Clasă. Monocotiledone Aperiantice. Drept periant sau organ
de protecţie, florile acestei grupe de plante au un oarecare număr de
bractee a căror formă şi colore este varie; totuşi, ele pot fi reduse
la doă categorii principale: bractee glumacee, când sunt seariose
sau de consistenţa plevei, şi bractee spatice, când sunt ierbose, verdi
sau incolore şi membranoide, îincongiurând două sau mai malte flori.
La oarecare specii, organele de reproducere ce constituese aparatul
floral sunt lipsite chiar de orice bractee proprie sau comună şi, astfel,
florile acestora sunt nude.

B. VEGETALELE SPOROGENE

Plante fără flori, adesea agame şi, ea atare, reproducându-se
prin fraeţionarea corpului lor forte simplu sau prin isolarea unor
celule din cele cel constituese (fisiparitate, propagule): părțile isolate
urmez a vieţui şi a se desvolta, constituind noui individe vegetale ;
altele se multiplică prin oarecare celule speciale, spore, conidii, pro-
duse fără intervenţiea unui act de fecondaţie sau gamotic: reprodue-
ție monomeră, Insă, în cea mai mare parte, vegetalele acestui mare
coprins posedeză elementele speciale pentru reproducerea sexuată,
având gametă masculă care aici are numele de anterozoidă şi gameta
femelă sau vosfera, ambele elemente ce se pun în contact pentru a
produce vospora sau vul în propriul stu sens: reproducțiea dimeră sau
gamotică. Sporele, conidiile şi gametele sporogenelor sunt conţinute în
organe speciale care, întrun mare număr de specii, eonstituese apa-
rate distinete, analoge florilor Embriogenelor subt raportul rolului
lisiologic, însă cu totul diferite subt cel morfologie.

10 CONSPECTUL SISTEMATIC

Fie sporă propriu disă, conidie sau vosporă, aceste organe de
propagaţie, pe care planta le transmite în lumea exteridră ca mediloc
pentru continuarea şi perpetuarea speciei, nu sunt de cât celule simple
subt raportul moriologic, însă celule speciale prin natura şi rolul lor.
Că sunt de natură agamă sau monomeră, sau de natură gamotică sau
dimeră, le putem denumi, subt o expresie generală, spore; de unde
numirea de Vegetale Sporogene ce se cuvine acestor plante. Pe când
Embriogenele depun în lumea cosmică un embrion sau o plantă rudi-
mentară ca mediloc de propagaţie legală, Sporogenele depun o sporă
sau, în expresie generală, un ou pentru propagarea şi continuarea spe-
ciei. De aceea putem aplica şi numirea de vegetale ovipare plantelor
Sporogene, prin oposiţie de vegelale vivipare dată Embriogenelor.

Caracterul cel mai general care pote servi la subdividerea acestui
domeniu de vegetale este presenţa sau lipsa de fascicule vasculare în
lote membrele care constitnese corpul lor, de unde cele doă clase
urmâtore admise de cei mai mulţi botanigti:

IX-a Clasă. Sporogene Vasculare. Ca şi la Embriogene, membrele
ce constituesc corpul acestor vegetale este percurs de un oarecare
număr de fascicule vasculare. Desvoltarea şi caracterele acestora pre-
senteză cea mai mare analogie cu tasciculele vasculare ale Embrioge-
nelor Monocotiledone şi, subt raportul structurei, între aceste plante,
există o deosebită afinitate.

Sporele produse de planta maternă, germinend, nu dau direc-
lamente naştere plantei adulte: ele produc o expansie frondosă nu-
mită protală. In protală se formeză, în vederea actului gamotic, organele
de reproducție: anteri/di;le care conţin gameta masculă sau antero-
zoidele, şi archegoniile care conţin gameta femelă sau vosfevele.

In urma actului gamotie, oosferele dobândesc cualităţile proprii
pentru reproducere şi devin oospore, adică vule plantei, pentru a fi
depuse în mediul cosmie unde se desvoltez şi produc planta adultă.

X-a Clasă. Sporogene NWevasculare. Sistemul lor vegetativ este
totdeuna lipsit de membre radicale, caulinare şi foliare în accepțiunea
morfologiei, căci nicăiuri nu există fascicule oricât de simple şi oricare
ar fi forma şi desvoltarca corpului acestor plante. Pentru deosebire
de membrele ce sunt percurse de fascicule vasculare, s'a dat numele
de za/ă (thallus) corpului acestor vegetale, de unde numirea de Zalofite
usitată de unii botanişti.

Reproducţiea Sporogenelor 'Talofite pote avea locul intr'un mod
agam sau monomer (fisiparitate, propagule, spore agame) sau întrun
Mod gamotic şi oul acestora este tot spora în expresiea cea mai generală.

DISPOSIȚIEA FAMILIILOR NATURALE CE REPRESEN TEZĂ

PLANTELE ROMÂNIEI

Clasa !. Embriogene Dicotiledone Dialipetale lpogine

Secţ. L. Carpelele, mai mult sau mai puţin numerose,
sunt cu totul libere între ele sau parţial reunite
în regiunea inferioră a ovariului.

Staminele indefinite, anterele lungitudinal de-
hiscente:
Staminele definite, anterele valvular dehiscente:

Secţ. II. Carpelele, mai mult sau mai puţin nume-
rose, sunt consudate între ele formând un ovariu
super şi liber; stilul şi stigmele libere sau con-
sudate.
$ 1. Placentaţiea parietală.

1. Corola regulată.
Staminele, în raport cu petalele, nedefinite,
de ordinar poliandre.

Sepale 4—5, petale numerose, în spirală şi
treptat transformate în stamine: :

Sepale 2 caduce, petale 4 sesile şi cu totul
distincte de stamine: . . . . . .:..

Sepale 5, din care 2 externe mici caduce;
petale 5 sesile, prefloraţiea resucită ; pe-
talele distincte de stamine: -

Staminele în număr definit.

Caliciu 5-sepal, petale 5 alternisepale şi
persistente; stamine 10 sau 5, lipsă de
parapetale :

Caliciu 5-sepal, petale 5 cu câte o para-
petală multicilială, cili glandulari, ele
se scutură după înflorire ; stamine 5: -

Sepa:e 4, petale 4 unghiculate, stamine 6
tetradiname:

2. Corola neregulată.

Sepale 2 caduce, petale 4 neregulate, sta-
mine 6 diadelfe

Sepale 5 coherente la bază, petale 5, cea
mediană pintenată, stamine 5 libere

Ranunculaceas.
Berber'daceae.

Nymphaeaceae.

Papaveraceae.

Cistaceae.

Tamaricaceae.

Droseraceae.

Cruciferae.

Fumariaceae.

Violaceae.

12 CONSPECTUL SISTEMATIC

Sepale 4—5 coherente la bază, petale 4—8
neegale ; :tamine numerose
Sepaie 5: cele 2 externe mari, late, colo-
rate, pterigoide; petale 3—4 neregulute
coherenteprin bază cu mănuchiul celor 83
stamine monadelle . . . ...
Ş 2. Placentaţiea axilară sau centrală.
1. Stigmele formând un disc sesil pe ovariu, sti-
lul lipsă . - -
2. Unul sau mai multe stiluri ce susțin stigmele.
Petalele lung-unghiculate . . .
Petalele scurt-unghiul. sau sesile, uneori lipsă.
Ovariul unilocular.
Sepale 4--5 puţin coherentela bază; pe-
tale 4—5; stamine 4—5 sau 10 libere:
Sepale 5 coherente la bază, petale lip-ă:
stamine 10; foile stipulete: .
Sepale 2, petale 5 libere sau coherente,
oligostemone, iso-sau polistemone
Ovariul multilocular.
Stilurile între ele libere san fixate pe o
colonă centrală.
Neperispermice.
Sepale 2—4.; petale 2—4; iso-sau
diplostemone, staminele libere;
stilurile libere: . . . . . .
Sepale 5, petale 5, staminele nume-

rose poliadelfe; stilunile libere: -

Sepale 5, petale 5; stamine 5 co-
herente prin baza lor; stilurile
libere. ai pa

Sepale 5, petale 5, androceu di-
plostemon ; carpele 5 coherente
pe o colonă centrală proemi-
nentă formând rostru sau plise:

Perispermice :

Caliciu simplu b-sepalie; pelale 5; an-
droceu diplostemon monadelf; ovariu
5-locular, loculele multiovulate, stilu-
rile complect libere: :

Resedaceae.

Polygalaceae.

Ba/saminaceae.

Dianthaceae.

Alsinaceae.
Paronychiaceae.

Portulacaceae.

Elatinaceae.

Hypericaceae.

Linaceae.

Geraniaceae.

Oxal'daceae.

DISPOZITIEA PAMILIILOR NATURALE

Caliciu duplu (caliciu şi ealicul penta-
merice), rare-ori simplu, petale 5,
stamine indefinite monadelfe; ovariu
multilocular, loculele uniovulate, sti-
lurile parţial libere:

Stilurile între ele cu totul întrunite.
Perispermice.
Foile nemarcate cu puncte pelueide.
jaliciul şi corola pentamere; stamine

D sau numerose.

Stamine numerose libere; ovariu
5-locular, fruct unilocular nucos: -

Stamine 5 libere; ovariu 2-locular;
fruct suculent bobă:

Slamine 10 libere, ovariu B-locular;
capsulă d-loculară dehiscentă:

Caliciul, corola şi staminele b-mere: :

Foile mareate cu puncte glandulare pe-
jeg Pescar elada, sata dec ia vice
Neperispermice.

Florile mari neregulate; ovariu 5-locular,

capsulă coriace ghimposă d-valvă: -
Florile mici regulate; ovariu 2-locular,
samaridie dimeră : -

Malvaceae.

Tiliaceae.
Ampelidaceae.

Zygophyllaceae.
Empetraceae.

Rutaceae.

/Esculaceae.

Aceraceae.

Clasa II-a. Embriogene Dicotiledone Dialipetale

Perigine, Epigine.

Secţ. 1. Receptaculul mai mult sau mai puţin con-
cav, dar periginic, nefiind concrescut cu ovariul
sau cu carpelele ce constituese gineceul: pe-
talele şi staminele perigiaice in propriul sens.

Ş 1. Perispermice.
Staminele alterni-petale:
Staminele opositi-petale: . »
Ş 2. Neperispermice.
Carpelele întrunite în ovariu liber uni-sau

multilocular.
Fruet drupaceu. Arbori:

Fruct capsulă. lerburi: . . . . :

Grecescu D, Dr, — C. 1324.

Celastraceae.
Rhamnaceae.

Terebinthaceae.
Lithraceae.

4

L4+ CONSPECTUIL SISTEMATIC

Carpelele între dinsele libere, în număr va-
riu, sau o singură carpelă liberă.
Foile nestipulate ; plante ierbacee, su-
COse, grase: dz: ste ia li eat aa i ze in Crassulaceae.
Foile stipulate; ierburi, arbuşti, urbori,
neavend aspect gras.
Ovariul unicarpelar.
Fructu gusă sau legumen.

Gorola neregulată, papilionacee: Papilionaceae.
Corola regulată: . . . ... ... Cesa/pinaceae.
Fructu migdală sau drupă cărnosă : Drupaceae.
Fructu achenie: . : : . . : + + Sangu/sorbaceae.
Ovariul multicarpelar . . . . ... Rosaceae.

Secţ. II. Receptaculul concav şi cu totul concrescut
cu carpelele sau cu ovariul, constituind un ova-
viu infer; petalele şi staminele epiginice.
$ 1. Neperispermice.

Foile stipulate. Arbuşti, arbori; fructele melonidă Pomaceae.
Foile nestipulate. Subarbuşti, ierburi ; fructul
capsular.
Ovariul avind stil: ; . . : +. + - +» + + + Enotherace e.
Oyvarial făra Sula e ea ac ia sân a pe - Haloragiaceae.

$ 2. Perispermice.
Semințele în număr nedefinit de fiecare

loculă.
Fructul suculent, bobă: . . .. . .... Ribesiaceae.
Fructul uscat, capsulă.
Ovariul 4—sau multilocular: . . . + PA//ade/phaceae.
Ovariul 1—2 locular: . . . : . : Sax/fragaceae.

Semințele în numer definit de fiecare loculă.
Ovariul cu două stiluri divergente pe un

stilopodiu.
Fruet uscat compus din 2 achenii agre-

gate: mericarpe: . . ..: . . - Umbeliferae.
Fruct cărnos drupaceu: . . . . .. Araliaceae.

Oyarinl e au Ste e 7 seu de) Ba ei ci ie Cornaceae.

DISPOSIȚIEA FAMILIILOR NATURALE Id

Clasa III-a. Embriogene Dicotiledone Gamopetale
Inferovarii.

Secţ. |. Staminele inserate pe tubul corolei.
Ş 1. Foile stipulate sau verticilate: . . . . . : Rubiaceae.
Ş 2. Foile nestipulate.
Embrionul perispermic.

Gineceul multicarpelar: . : . : . . : + + Caprifo/iaceae:

Gineeeul uriearpelaa e Aa ee Dipsaceae.
Embrionul neperispermic.

Florile libere nereunite în calatide: - . +» : Va/er/anaceae.

Florile agregate in calatide involuerate.
Florile hermafrodite, (vorbind de florile

legile) 7 7 ARIE ti a ori dimar Te Sat ăla fue Synantherae.
Florile unisexuate, monoice, ferlile: . - : Ambrosiaceae.
Secţ. II. Staminele nu sunt inserate pe tubul corolei.
Florile hermafrodite: . : . . - - + + + Campanulaceae.
Florile unisexuate monoice sau dioice: - : Cucurbitaceae.

Clasa IV-a. Embriogene Dicotilecdione Gamopetale
Superovarii.

Secţ. I. Polistemone sau diplostemone ; staminele
direct inserate subt ovariu şi nu pe tubul corolei.
Anterele biloculare poricide; embrion dicoti-

eo e e SIR O Pt) i aaa dee NELU udă at Ericaceae.
Anterele uniloculare, transversal dehiscente,
embrionu acotiledonie . . . . . : +: + + Monotropaceae.

Secţ. II. Isostemone sau oligostemone; staminele in-
serate pe tubul corolei şi astfel, indirect, sunt
ipogine.

Ş 1. Staminele alterne lobiior corolei.
|. Corola regulată, în oarecare specii cam nere-

eulată.

7. Olieostemone diandre.
Ovulele pendulate : - + ; i. Oleaceae.
Ovulele erecte sau colaterale . : : : : Jasm'naceae.

3. Isostemone pentandre.
Polenu solid; gineceul 2-carpelar, Iruelul
două folecule agregate . . . : : . . Ase/ep/adaceae.

16

CONSPECTUL SISTEMATIC
Polenu pulverulent.
Pilamentele staminelor nude, fără peri
lânoşi.
kmbrionu drept int”'un albumen, sau
lipsă de albumen.
Știlu terminal; fructu capsulă 1-2-5
loculară.
Ovariul bilocular multivulat, pla-
centatiea axilă; fructu 2 fo-

ec e Și pie 00Pa ea poetei eu Apocynaceas.
Ovariul 1-2 - locular, placentatiea
parietală; capsulă bivalvă . . Gentianaceae.
Ovariul 5-locular; capsulă trivalva Po/emoniaceae.
Stilu ginobazic; [rucul 4-achenic . . Borrag/naceae.
kmbrionul curb sau spiral întrun ai-
bumen.
Plante volubile . . . . - - - Convo/vulaceae.
Plante nevolubile . ...... So/anaceae.

kilamentele staminelor imbracate cu peri
lânoşi . . . . . . . . . - - - . Verbascaceae.
2, Corola neregulală, în rare specii cam regulată ;
anisostemone : androceul diandru sau te-
lrandru didinam.
Ovariul 2-carpelar, bilocular sau unilocular,
loculele 3 - sau multiovulate.
Stilul terminal
Ovariul bilocular
Embrionul cu albumen - . . . - . Serophu/ariaceae.
lumbrionul fără perisperm
Ovulele în fiecare loculă în număr
ina (Eu tv IPN OROA a E A boa at 00 A e Acanthaceae.
Ovulele în fiecare loculă în număr
GE 0 Epic SPIRAL N e Meat cate Verbenaceae.
Ovariul unilocular, multiovulat.
Plante fără foi verdi, n'au chlorofilă ;

epidendre . . . . . . . . . . Orobanchaceae.
Plante cu foi verdi având chlorofilă ,

terestre sau fluviale . . . . . . VWtriculariaceae,

Stilul ginobazie; fructul 4-achenic . . ... Labiatae.

Ovariul I-earpelar, uniloculat, uniovulat - - G/obu/ariaceae.

DISPOSIȚIEA FAMILIILOR NATURALE 7

Ş 2. Staminele oposite lobilor corolei ; ovariul uni-
loculat.
1. Periantul ierbaceu.
Ovariul uniovulat cu cinci stiluri separate unele
de altele . . . . .; . . . . . - - + + Plumbaginaceae.
Ovariul multiovulat, avend un stil întreg; cap-

sulă pixidarie «uite itamica” ăa)ă Primulaceae,.
2. Periantul scarios ; ovariu multiovulat, stil
simplu, capsulă pixidarie :. . : : . +. - + + Pl/antag/naceae.

Clasa V. Embriogene Dicotiledone Apetale Hermatroidite

Secţ. I. Superovarii.
|. Embrionul spiral sau inelar, periteric şi omotrop.

Periantul scarios incolor sau colorat, : . + - +: Amaranthaceae.
Periantul ierbaceu verde sau cam colorat.
Florile avend 5—10 stamine :. : . . : +: + Phyto/aceaceae.
Florile avend 1l—5 stamine + . + . . - + Chenopodiaceae.
2. Embrionul arcuat şi lateral, antitrop +. - : + Po/ygonaceae.
3. Embrionul drept sau puţin arcuat, ocupând axa
seminţei.

Ovariul uniloculat, uniovulat, purtând un stil cu
o singură stigmă.

()yula pendulată - e sos a ee ia ea Daphnaceae.

Oua erectă . . - . - + o e e e sei Blaeagnaceae:
Ovariul uniloculat, uniovulat purtând 2 stiluri

SE ORALE) „site e ini orar cra pain ei a aula al Celtidaceae.
Ovariul bilocular, două ovule, portă 2 stiluri: V/maceae.

Secţ. IL. Interovarii,
1. Ovariul uniloculat.
Cavitatea ovariului fără colonă centrală ce portă
ovulele
Florile cu o singură stamină; plante fluviale M/ppur/daceae.
Florile cu mai multe stamine; plante parazite
Epilare 4 4 ai daia A zii Para ae due Loranthaceae.
Cavitatea ovariului cu o colonă centrală ce portă
ovulele (podosperm) . . . : .:. ..: . .-.- Santalaceae.
2. Ovariul 3—6 locular : . : . - » » - + - + Aristolochiaceae.

13 CONSPECTUL SISTEMATIC

Clasa VI. Embriogene Dicotiledone Apetale Unisexuate
Secţ. |. Angiosperme.
$ 1. Florile mascule neamentifere.
]. Perispermice.
Ovariu unilocular, uniovulat, portă 2 stiluri
separate. 2000 e ACN TR ET RILE Bt Urticaceae.
Ovariu 2—3 locular, loculele 1—2 ovulate.
Stilurile bifide avend câte 2 stigme; fructu

2_—3 - coc; plante terestre. . : . . + Euphorbiaceae.
Stilurile simple ; fruct nedehiscent 4-costat;

plante acuatice immerse . . . : + + Ca/litricheaceae.

9. Neperispermice . . . . : : : : - + + + Ceratophyllaceae.

$ 2. Florile mascule, uneori şi cele femele, consti-
tuind amente.

1. Inferovarii, bractecle sau caliciul concrescute
cu carpelele.

Fm

Fructul drupaceu, nucă . . . .. . . Juglandace ae
Fructul glandă sau ghindă împrejmuit de
bractee reunite în cupişoră . ....-... Cupuliferae.

2. Superovarii.
Fructul capsulă bivalvă polispermică, semin-

țele co pensulă deperi . . . . ... . Salicaceae.

Fructul monosperm membranaceu sau coriaceu
comprimat constituind strobil . . . . . Betulaceae.
Fructe globose drupacee dispermice . . . . Gnetaceae.
SEEN fRMOSPELIE e e e e ne Coniferae.

Clasa VII. Embriogene Monocotiledone Periantice

Secţ. 1. Periantul diferențiat în sepale şi în petale.

|: "Suiperovariii 3 3 ce a de vaz az, ere Daia. d e ao uta Al'smaceae.
2. Inferovarii, » : - » e e se e e e e + + + Mydrocharidaceae,
Secţ. Il. Periantul simplu, adesea colorat, lipsit de
sepale,
1. Inferovarii.
Embrionul lipsit de perisperm. : : : : - Orchidaceae.
Embrionul dotat cu perisperm.
Florile având trei stamine. . . . : : : /Iridaceae.

Florile avend şase stamine.
Florile hermafrodite. . . » + - + +» - - Amary/idaceae.

DISPOSIȚIEA FAMILIILOR NATURALE

Florile unisexuate.
9 Superovarii.
Periantul colorat avend aspectul de corolă.
Carpelele peste tot consudate, formând un pistil
Fructul suculent bacciform. :
Fructul uscat, capsulă loculicidă.
Carpelele parţial consudate numa la bază,
formând trei pistile.

Periantul necolorat, verde, cu aspect de caliciu.
Embrionul lipsit de perisperm. -
Embrionul dotat cu perisperm amilaceu sau

cărnos +

19

Dioscoreaceae.

Asparagaceae.
Liliaceae.

Colchicaceae.
Juncaginaceae.

Juncaceae.

Clasa VIII. Embriogene Monocotiledone Aperiantice

Secţ. 1. Plante terestre sau hidrofile aeriune.
1. Florile hermafrodite sau unisexuate dispuse în
spicuri sau în spicuşiore glumifere.
Fructul achenie ; foile complect vaginate.
Fructul cariopsă ; foile au vegina spintecată.
2. Florile unisexuate dispuse în spadică monoică,
Spadica lipsită de spată comună. - - :
Spadica dotata cu o spată comună -
Secţ. II. Plante fluviale immerse sau plutitore.
1. Neperispermice
2. Perispermice.

Clasa IX. Sporogene Vascularii

Secţ. | Axa caulinară avend expansii laterale toliare
alterne, fără ramificații verticilure ; sporele fără e-
laterii.
$. 1. Capsulele sporitere aşedate pe foi sau pe de-

pendenţele acestora.

Capsulele inserate de baza peţiotului toiei lingă
rizomă (rizocarpice).

Capsulele aşedate pe faţa dorsală a Ioilor sau
pe un apendice ce porneşte din limbul foiei
(filoca pi 66). 07 23 elit sata tea

Cyperaceae.
Gramineae.

Thyphaceae.
Araceae.

Najadaceae.
Lemnaceae.

Marsileaceae.

Filices.

20 CONSPECTUL SISTEMATIC

Ş. 2. Capsulele sporifere stând pe extremitatea
axelor (acrocarpice). a a Aa
Secţ. II. Axa caulinară cu noduri articulare din care
pornesc foi verticilate coherente ce formez vagină
dentată de la baza cărora, pe faţa externă, la unele
specii, resar rămuri verticilate ; sporele dotate cu
PNL: e moi cai o e pie

Lycopodiaceae.

Equisetaceae.

CONSPECTUL SISTEMATIC

FLOREI ROMÂNIEI

|. EMBRIOGENE DICOTILEDONE

CLASA |
DICOTILEDONE DIALIPETALE IPOGINE

ANUNCULACEAE Juss. gen. p. 9231

Trib. I. CLEMAȚIDEJE DC. Policarpice : fructele achenii numerose
lung caudate; periantul simplu avend estivaţiea valvară sau indupli-
cată. Foile oposite.

1. CLEMATIS /. gen. n. 090

$ 1. Acheniile lung eaudate, coda penati-barbată (speciile nostre).

1. Erecte.

|. C. integrifolia L. spec. p. 767; DC. prodr. | p.5; Koch syn.
p. 2; Rchb. ic. germ. 4 fig. 4663; Schlecht. Lang. deutsch. 11 fig. 954.—
Popular Curpen-scurt. Luminbsă. — , lunie, lulie. Prin locuri jos-
nice, lunci, mărăeinişiuri: Craiova ; Turnu-Măgurele prin lunca Oltu-
lui; Giurgiu la Sloboziea spre Malu şi Odăile; Brăila; laşi pe la
Şorogari.

2. C. recta [.. spec. p. 767; Sturm deutsch. h.8; Koch syn. p. 2;
DC. prodr. 1 p. 2; Rehb. ic. germ. 4 fig. 466%; Schlechtd. Lang.
deutsch. 11 fig. 955. — Popular Curpen-drept. Luminosă. Năprasnică. —
I. lunie, Iulie. Pe lingă păduri, tuferişe, mărăcinişiuri; în regiunea dea-
lurilor: Cerneţi, Severin; Drăgăşiani; Vultureanca; Câmpina; Dealu-
Mare; Piatra, Osloveni ; Tecuci ; laşi, Cucuteni; Botoşiani.

9. Scandenle.

3. C. Vitalba 7. L. spec. p. 766; Koch syn. p. 2; DU. prodr. |
p. 3; Ledeb. Îl. ross. 1 p. 3; Sehlecht, Lang. deutsch. Îi Aeipfiie 4987.

my
DS

CONSPECTUL SISTEMATIC

0. Vitalba legitima Behb. icon. germ. fig. 4667 (1540), avend parte din
marginea unor foi 1—2-dentată. 0. latifolia integra Bauh. hist. 2
p. 125 (1651). — Vulg. Curpen, Curpen de pădure. Luminbsă. Viţă-
albă. -— î» lunie, lulie. Prin păduri, tuferişe sau şleauri, zăvoiuri, gar-
duri rustice, vii; in regiunea dealurilor şi a câmpiilor; forte comună:
Vereiorova, Severin, Broşteni, Străhaea; Craiova; Tismana ; Rimnic,
Călimăneşti, Coziea; Câmpulung; Câmpina, Dealu-Mare; Crivina, Pe-
rişi, Mogoşoea, Bucureşti; Comana; Buzău, Bisea; în lunca Siretului
la Agiud, Valea-Seacă; Bacău; Piatra, Neamţu (Chan. exsic. Grec.
enum. p. 7); laşi; Botoşiani.

3. banatica Wierzb. in Rehb. icon. germ. 4 fig. 4667 var. £. (1540),
avend tote foliolele întregi;

“. dentata. C. Vitalba fi. |. |. c. C. latifolia dentata Bauh. |. e.
0. odontophylla (Gandog. exsicc.! avend marginea foliolelor în totă
lungimea gros şi neegal dentată, dentaturele creniforme acute; forte
comună pe la noi.

Ş 2. Acheniile necaudate, dar rostrate şi nebarbate (Secţ. Vi-
ticella).
4. C. Viticella |. spec p.765; Koch syn. p.2; Rehb. ic. germ. 4%

fig. 4665; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 fig. 985. — Vulg. Clocoşei,
Viţişoră. — tb Maiu—August. In horticultură, naturalizată şi vul-

garizată. Bucureşti; Bacău (Grec. enum. p. 7); laşi etc.

2. ATRAGENE /. cer. n. 03

1. A. alpina L. spec. p. 764%; Sturm deutsch. h. 20; Koch syn.
p. 3; Rehb. ic. germ. 4 fig. 4662; Sehlechtd. Lang. deutsch. 11 fig.
999, Clematis alpina et Cl. sibirica DC. prodr. | p. 10. — Vulg. Curpen
de munte. — o Stânei cu tuferişe; în regiunea montrană alpină infe-
rioră şi subalpină: Buceci la Peşterea-lalomiţei, pe Caraimanu si Cos-
tila; Dimbovicioara ; în Suceava pe Rartu (Br.), în cheile Barnarului
şi pe Barnarelu la Podu-Popei.

Trib. II. ANEMONEE DC. Policarpice: fructele achenii caudate sau
simple; periantul simplu petaloideu avend estivaţiea imbricată. Foile
alterne.

3. THALICTRUM /. gen. n. 07.
Ş 1. Acheniile stipitate, triangulare, angulii aripaţi, faţetele ne-

tede necostate, virful lor cu stil scurt rescurbat.
1. Th. aquilegifolium |. spec. p. 770; Sturm deulseh. h. 44;

RANUNCULA CEA 2:

Koch syn. p. 3; Rchb.ic. germ 4. fig. 4635; Schlechtd. Lang. deutsch.
11. £. 990. — Popul. Clocoței, Mărgea. utişor. — d. Miu, lunie.
Prin păduri în regiunea montană alpină şi în a dealurilor pină în pă-
durile câmpiilor: Tirgujiul; Călimăneşti, Coziea; Corbeni, Curtea-de-
Argeşi; Câmpulung, Rucăr, Dimbovicioara; Predeal, Sinaia; Comana,
Băneasa în Vlaşea ; Mânăstirea Neamţu (Chania); Ceahlău (Knecht.);
în Suceava la Broşteni pe Neagra şi pe Barnaru; Tulcea. — Variează:
cu flori alburii şi flori roze; apoi:

6. pauciflorum Schur enum. transs. p. 7 (1566) pro spceie. — Diferă
prin statura sa mai mică şi puţin robustă, prin foliolele foilor sale
puţin dilatate la bază, ba adesea cuneate sau necordate, prin staţiu-
nea sa în regiunea alpină cam pe la 1500 m. alt. — Buceci,

$ 2. Acheniile sesile, nucamentose, fusiforme, longitudinal mul-
ticostate, virful dentat, nerescurbat ; filamentele staminelor subţirele
filitorme.

1. Peţiolurile foilor fără stipele. Anterele apiculate.

: Inflorescenţa paniculă piramidală, florile în mod sparsiu sau
cam umbeloid dispuse la extremităţile ramificaţiilor, însă neaglomerate.

a. Peţiolurile ternato-supradescompuse.

2. Th. fetidum LL. spec. p. 765; Kochsyn. p.5; hehb. ic.
oerm. 4 £. 4628; DC. prodr. 1 p, 15; Sehlechtd. Lang. deutsch. 11 fig.
992, — Vulg. Rutişior Rutişior-puturos. — d, lulie, August. Stânci în văi
muntose: Valea Monăstirei Bistriţa ; Valea Dimbovicioarei.

3. Th. saxatile Schleich. pl exsic. ap. DC. prodr. 1 p. 15
(1824); Rehb. ic. germ. 4 î. 4632 Th. tansilvanicum Schur in verh.
siebenb. ver. ann. 1853 p. S4 solum nomen; enum. transs. p. 9. —
Vulg. Putisior. — Y. lulie-August. Terâm argilo-calcar în regiunea
dealurilor, sau argilo-humifer în regiunea câmpenă: Hucăr la Valea-
Muierei 'spre Pajerea; in Prahova prin viile de la Scăeni; în Buzeu
la Bisca; în lalomiţa pe la Sloboziea ; Rarâu pe 'Poderescu ; laşi.

4. Th. flexuosum Bermnli. catal. ann. 1515. Rehb. ic. germ. 4
fig. 4628. Th. collinum Wallr. sched. p. 259 (1899); pDG:* prode. 1
p. 13. Th. minus Baumg. enum. transs. 2 p. l6-non [.. cujus stirps
genuina sec. F. Schultz in Flora ann. 1575 n. 5% p. 231 solum ad
littorem scandinavicam inveni. — Y. lunie-lulie. Prin livedi, pe lingă
păduri: în Buzău la Beceni pe la Pădurea Ocea (77. collinum Wrec.
enum. p. 7); Roman ; laşi; în Dobrogea pe la Tulcea, Teliţa, Nicoliţel.

După Koch (syn, p. 5) Th fleauosum Bernh. are ramilicaţiile

24 CONSPECTUL SISTEMATIC

pețiolare primare evident stipelate. După Reichenbach (loc. cit.) ra-
mificaţiile acestei specie sunt nestipelate, contrariu celor susținute de
Koch. Din parte-ne, am putut observa că specimenele de 77. flexuosum
Bernh. ce posedăm din mai multe localităţi din Germania, ca şi planta
nostră, au ramificaţiile peţiolare primare nestipelate.

5. Th. medium Jacq. hort. vind. 3 tab. 96 (1776). Th. nutans
Desf. catal. h. paris. ann. 1829 p. 123; Rchb. ic. germ. 4 fig. 4630
(conf. L.. Simonkai enum. transs. p. 34).— d. lunie, lulie. Livedi : Bucu-
reşti, Herestrău (Grec. enum. p. 7). Ph. ruthenicum Ul. Hothm. exisc. !
„în Româniea orientală şi Bassarabiea la şesurile întinse“ (an Fisch. ?
conf. Ledeb. fl. ross. 1 p. 45).

Însă, TH. medium iconografiat de Reichenbach, |. c. fig. 4632,
este cu totul altceva, avend florile erecte, foliolele foilor ânguste şi
acut-dentate, caractere ce nu se potrivesc cu 7. nutans Dest. icono-
grafiat de Reichenbach (|. c. fig. 4630) care are florile nutante, folio-
lele foilor mai dilatate şi obtus-dentate, ceea ce există întoecma şi la
planta nostră.

6. Th. elatum Muur. syst. veget. p. 513 (1774); Jaeq. hort.
vind. 3 tab. 95; Rehb. ic. germ. 4 fig 4633; Schlechtd. Lang. deutsch.
11 fig. 994. — Vulg. Rutişior. — 4. Maiu, lunie, lulic. Prin livedi,
crânguri, mărăcinişiuri in regiunea câmpenă: Ghergani, Ciocăneşti,
Buttea (Th. majus Grec. enum. p. 7; Br. prodr. p. 528 non Jacq. nec
Crantz in Rehb. |. c. fig. 4699); Perişi, Crivina; Comana; Tecuei,
lunea "Ţigăneştilor.

b. Peţiolurile pipato-descompuse.

7. Th. simplex |. mant. p. 75 (1762); Koch syn.p. 6; Behb.
ic. germ. 4 f. 4631; DC. prodr. 1 p. 15; Sehlechtd. l.ang. deutsch.
11 f. 995. — Y. lunie,lulie. Livedi în regiunea montană: Azuga,
Buşteni.

** Inflorescența corimboidă şi florile sunt aglomerate la extre-
mităţile ramificaţiilor.

8. Th. angustifolium Jac(. hort. vind. 3 lab. 43 (1776); Koch
syn. p. 6; DC. prodr. 1 p. 14; Schlechtd Lang. deutsch. 11 f.997. 74.
Bauhini Spreng. syst. veg. 2 p. 672. 1. angusti/olium L. spec. p. 169
ex p. — Vulg. Rutişior. — d. Maiu, lunie, lulie. Livedi, crânguri,
poeni, margini de păduri: Vereiorova, Severin; Tismana, Baea-de-
Aramă ; Rimnie, Oenele-Mari; Corbeni; Câmpulung, Hucăr pe la
Valea-Muierei ; în "Teleorman pe la Netoţi; Vultureanca ; Titu, Ciocă-

RANUNCULACEZE 25

neşti, Bucureşti, Clutila, Perişi; Comana ; Tecuci; Monăstirea Neamţu
(Chania exic.); în Suceava pe câmpiea Sasca, Cornu luncei. — Varieză:

a. stenophyllum Wiwmwm. et Grab. fl. siles. 2 p. 157 (1829);
Koch syn. p. 8. Th. angusti/olium Crantz ap. Behb. ic. germ. 4 fig. 4637.
Foliolele foilor inferiore lineare acuminate, ale celor superiore aprope
filiforme ;

3. heterophyllum Wimm. et Grab. fi. sil. s.2 p. 157 (1829); Koch
syn. p. 5; Rehb.ic. germ. 4 fig. 4637 ad. sinistram. 7. angustifolium
Sehlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 997; Grec. enum. p. 7. Foliolele foilor
inferiore oblungi, ale foilor superidre lineare forte ânguste, tote întregi
sau cele terminale a locuri 2—3-fide ;

“. Iaserpitifolium Koch |. c. Th. laser pitifolium Willd. enum. h.
berol, p. 40 (1809); Rehb. ic. germ. 4 fig. 4656. Th. lucidum DC.
prodr. 1 p. I4-non L.. spec. p. 770 (conf. Koch 1. €.). Foliolele foilor:
oblungi şi nedivizate, ale foilor superidre sunt cu ceva mai înguste.

î. peucedanifolium Uriseb. et Seh. iter hung. n. 102 (1852). 77.
spurium Janka în Linn. vol. 30 p. 549 (1960). — Constanţa.

9. Th. nigricans Jacq. fl. austr. 3 p. 421 (1776); Rehb. ic.
germ, vol. 4 î. 4638 ; Boreau centr. p. 4. — Vulg. Putişior. — d, Lunie,
Iulie, August. Livedi, tuferişe, margini de păduri : Severin; Călimă-
neşti, Coziea, Stănişioara; Olăneşti ; Bucureşti; Comana ; Galaţi.

2. Peţiolurile primare ale foilor având stipele. Anterele mutice
10. Th. fiavum L. spec. p.770; ejus. cod. botan. n.4049; Koch
syn. p. 7 excl. synon; Rehb. ic. germ. 4 fig. 4639 exclus. synon.
Gaud.; Boreau centr. p. 5.— I. Maiu, Iunie, ul. Locuri josnice pa-
lustre, stufuri băltose : Galaţi pe lângă Brateşi şi spre Gura-Prutului.

4. ANEMONE /. gen. n. 604.

Ş. 1. Involuerul trifil forte alăturat de periant, simulând un ea-
liciu d-sepal; foile involuerului întregi sesile şi mai seurte de cât ale
periantului (/lepatica Dillen.).

1. A. Hepatica [. spec. p. 758; Koch syn.p. 7. Fepatica tri-
loba Chaix in VIill. dauph. vol. 1. p. 236 (1786); Sehlechtd. Lane.
deutsch. 11 fig. 1007. Hepatica nobilis Moneh meth. p. 216 (1794) ;
Rehb. ic. germ. 4 fig. 4649.-—Popular Trei-răi. Poie-a-vidră. Popiv-
nic-iepuresc.— 9. Martie. Aprilie. Păduri în regiunea montană infe-
rioră şi a dealurilor: Tirgujiul ; Pădurea Seaca în Olt; Piteşti la Trivale;
Olăneşti; Buhuşi, Piatra; Agapiea, Neamţu (Grec. enum. p. 8); Agat-
ton, Drăcşiani, Botoşani.

26 CONSPECTUL SISTEMATIC

2. A. angulosa lun. encycl. | p. 169 (17852). IMepatica an-
Julosa DC. prodr. 1 p. 22; Sehott et Ky. bot. zeit. ann. 1851
p. 154. —/H. transsileaniea Fuss alt. arehiv III p. 262 (1345). Anemone
transsiloanica Heuft. enun. ban.p. 6 (1555). A. multiloba Sehur enum.
transs. p. 2 (1366).—Vuig. Crucea-voinieului.— d. Martie. Aprilie. Pă-
dări, în regiunea montană subalpină şi alpestră În Argeşi la pădurea
Trivale lingă Piteşti şi la Başeov; în Muscel la Conţeşti, Cămpulung
şi Valea Dimbovicioarei; în Prahova la Buşteni, Buceci la Urlătoarea,
Sinaia (Grec. enum. p, $); Comarnic; pădurea Ghighiului lingă
Ploeșşti.

voepper, în Magyar. n&venit. lapp. VII p. 150, arată că Ane-
inone angulosa Lam. (Ilepatica angulosa DC.) ar fi Cortusa Matthioli,
după cum s'a găsit mai în urmă în herbariul lui Lamark, herbariu ce
a fost descoperit în Germania acum câţiva ani şi care acum se găseşte
în Muzeul din Paris. Nu putem crede că marele naturalist a putut co-
mite o erore de felul acesta, când a avut planta acesta în cultură la
grădina Plantelor din Paris mai mulţi ani, dar fără să fi ştiut propriea
ei origine, originea ţerilor dacice. Erorea pote că a resultat din stră-
mutarea greşită a etichetei de la Cortusa Matthioli la foea cu Ane-
mone angulosa din partea unui postum. Împrejurarea acesta a făcut
pe unii din confrații, transearpatici să se ferâscă de numirea dată de
Lamark şi săadopteze pe aceea dată de Fuss. (conf. I. A. Knapp Pflanz.
Galiz. u. Bukovina p. 281).

Ş. 2. Involucrul trifil şi forte depărtat de periant aşia că simu-
leză un verticiliu de foi caulinare; aceste foi sunt peţiolate sau dila-
tato-peţiolate şi au limbul lor conform cu acela al foilor radicale
(Anemone DC.).

|. Acheniile cu stil scurt sau bont neplumos.

3. A. ranunculoides [.. spec. p. 672, Sturm deutsch. h. 7;
Koch syn. p. 10; Rehb. ic. germ. 4 fig. 4643; Schlechtd. Lung. de-
utsheh. 11 fig. 1005.— Vulg. Dedeţei-galbeni. Florea Pascelor. Muscerici-
galbeni. — Y. Martie. Aprilie. Păduri în regiunea submontană, a dea-
lurilor şi a câmpiilor: Severin, Cerneţi; Craiova; Câmpulung, Con-
țeşti; Câmpina, Ploeşti, Ghighiu; Giurgiu, Băneasa, Comana; Bucu-
reşti, băneasa; Buz&u; Monastirea Neamţu (Chan.); laşi; Birlad.

4. A. nemorosa |. spec. p. 762; Sturm deusteh. h. 14%; Koch
syn. p. 10; Rehb.ie. germ. 4 fig 4644; Sechlechtd. Lang. deutsch. 11 fig.
1004. —Popul. Plorea pagtelor. Florea-ventului. Muscerici albi. Oiţey—
4, Martie. Aprilie. Păduri, codri; în regiunea montană subalpină şi în

RANUNCULACEAE

DO
1

regiunea dealurilor: Severin, Cerneţi; Craiova; 'Tireujiul; Piteşti ;
Câmpulung, Valea Mare; Ploeşti; Comarnic, Câmpina (Grec. enum.
p. Ș$); Piatra, Monăstirea Neamlu (Chan.) ; Botoşiani.

5. A. silvestris |,.spec.p.761; Kochsyn.p. 10; hchb. ic. germ.
4 î. 4651; Sehleehtd, Lang. deutsch. vol. 11 fig. 1003.——Vulg. Dedeţei-
de-pădure.— Y, Aprilie. Maiu. Păduri, crânguri, rărişiuri; în regiunea
dealurilor şi a câmpiilor: Lehliu; Dălhăuţi în Rimnicu Sărat; Focşiani,
Munteni; Piatra; laşi; Botoşiani; în Dobrogea la Ciucarova, Nicoliţel.

6. A. narcissiflora |. spec.p. 763; hochsyn. p. 10; Rehb. ic.
germ. 4. f. 4647; Sehlechtd. Lang. deutsch. vol. 11 fig. 1001.—Y.lu-
nie. lulie. Livedi, poeni pe lingă păduri; în regiunea montană subal-
pină: Predeal, Buşteni; Sinaia (Knecht.); în Suceava la Petrile-Dom-
nei şi Hareu (Br.)!

6. uniflora. Ilomalocavpus uniflora Schur enum. transs. p, 2.—
Livezi alpine, subalpine: Negoiu; Buceei în Valea-Urlătoarea (Knecht.).

2. Acheniile au stilul forte lung caudato-plumos.

7. A. alpina Jacq. (îl. austr. t. 55 (1776); L. spec. p. 760 ex
parte et Auet. A. alpina var %. micrantha DC. prodr. | p. 17 (1324);
Pulsatilla alba. Lobel iilustr. ap. hehb. ic. germ. vol. 4 fig. 4653;
Sehlechtd. Lang. deutsch. vol. 11 fig. 1014.—Vulg. Oiţe. Sisinei-de-
imunte.— d.lunie, lulie, August. Stânei şi come de munţi în regiunea
alpină: la Păpuşia, Găinaţu-Mare în Muscel; Buceci pe Furnica, Ba-
bele, Plaiul-Cumpetu la Sinaia (A. alpina. A. vernalis et A. silvestris
Grec; enum. p. 7—non Auct.); Lucaciu (Pr. Procop.).

Ş 3. Involuerul trifil, mai mult sau mai puţin depărtat de periant,
foile sale sesile, au baza vaginato-conată, limbul digitato-multipartit,
neconform cu limbul foilor radicale; la tote, acheniile au stilul forte
lung caudat plumos (Pulsatilla DC.)

8. A. grandis Wender. in schilt. der gesel. zu Marburg 2 p.
257 (1931) sub Pulsatilla. — A. Hackelu Rehb. icon. germ. vol. 4 fig.
4658-non Poll. cujus stirps planta hybrida est (Pulsatilla pratensi X,
patens Că&lak. prodr. îl. bohem. 3 p. 406). — Vulg. Dedeţei Sisinei. —
Y.. Martie. Aprilie. Poeni, locuri deschise, crânguri ; în regiunea dea-
lurilor.; Neamţu; laşi pe la Copou şi Răpedea, Valea-Adâncă şi Câr-
lige; Botoşiani pe la Costeşti, Monăstirea Doamnei, Agafton şi Adincata.

3. polonica. — Pulsatilla polonica bloeki exsic.! Florea mai mi-
cuţă. — Botoşani.

DD
O

CONSPEC LUL SISTEMATIC

9. A. Pulsatilla |. spec. p. 759; Koch. syn.p. S. A. Janezereslepi
Giraud. in litt. ann. 1991. Pulsatilla vulgaris Mill. dict. n. 1 (1759);
Hehb. icon. germ. vol. 4fig. 4657; Sehlecht. Lang. deutsch. 11 fig.
1011.— Vulg. Deeţei. Sisinei.— Y. Martie. Aprilie. Livedi, rărişiuri. şi
poeni de păduri, crânguri, tuferişuri: Severin Cerneţi; Craiova, Vir-
voru, Leamna; Popânzăleşti; Pucioasa ; Ciocăneşti, Chitila, Buftea, Cri-
vina (Grec. enum. p. 7); Giurgiu, Băneasa; Monăstirea Neamţu la
Groşi (Chan.)

10. A. nigricans. |. montana lloppe in Sturm deutsch. h. 46
(1826); Koch syn: p. Ș et addit. p. 433 et p. 1016. 4. Pulsatilla nu-
lams Uaud. Îl. helv. 3 p. 435 (1825). Pulsalilla nigricans Stork de usu
Palsatilla> vindob. p. 7 c. tab. (1771). P. montana Rehb. icon. germ. 4
fig. 4656; Schleeht. Lang. deutsch. 11 fig. 1012. — Aceleaşi numiri
vulgare. — 4, Martie. Aprilie. Livedi, pajişti pe lingă păduri, crân-
guri ; în regiunea dealurilor şi pe câmpuri: Severin, Cerneţi; Craiova,
Văleăneşti, Hubăneşti; Drăgăşani; în Teleorman la pădurea Săele;
Comarnie, Câmpina, Ploeşti la Grângul lui Bot; Odobeşti, Mera ; Piatra
pe Cozla; Bârlad la Crângu şi Râpa-Mare, Podu-Tureului ; laşi „la
Copou; Botoşani, Monăstirea-Domnei, Agafton, Pădurea-Redii.

Mi. A. Pratensis |. spec. p. 760; Koch. syn. p. 9; DC. prodr. |
p. 17. Pulsalilla pratensis Mill. diet, n. 2 (1760); Sturm deutsch. fl.
h. 46; Rehb. icon. germ. vol. 4. fig. 4653; Sehlecht. Lang. deutsch.
vol. 11 fig. 1013 optime. — 4, Martie. Aprilie. Livezi, crânguri, mără-
cinişuri, poeni de păduri; în regiunea nostră meridională mai ales ;
Tirgujiul ; Călăraşi pe la Monăstire şi pe la Ulmeni (Grec. enum,p. 7);
Lehliu; Gomana (forma palli4iflora); Piatra pe Cozla; lazi; Agafton,
Botoşani, pădurea Gaflău.

Trib. II. RANUNCULEAE DC. Poliearpice: fructele achenii monos-
permice, numerose, necaudate, însă la virf rostrate (eu cioc) ; periantul
diferențiat în sepale şi petale a cărora estivaţie este imbricată.

5. ADONIS /. gen. n. 65,

Ş 1. Rostrul acheniilor aculeiform erect sau adscendent. Plante
anuale.

1. A. automnalis |. spec. p, 771; DC. prodr. 1. p. 23; Koch
syn.p. 11; Rehb. icon. germ. vol. 4 fig. 4621 ; Schleeht. Lang. deutsch.
11 fig. 1015. — (0) lunie — August. Prin locuri de cultură: în Ro-
mânia (Ul. Hoftm. exie. sine loco natale).

RANUNCULACEAE 29

2. A. zstivalis |. spec. p.771; DC. prodr. | p.25; koch syn.
p. 11; Rehb. icon. germ. 4 fig. 4619; Scehlecht. Lang. deutseh. 11
fig. 1016. A. miniata Jaeq. Îl. austr. 4 tab. 354% (1776). A. maculata
Wallr. sched. p. 270 (1822).— A.citrina Hottm. deutsch. e. 2.p.251 est
forma petalis stramineo-flavis. — Vulg. Cocoşiel. Chimen-eiinese. —
C) Maiu. lunie. Prin locuri de cultură, grâne, mirişti vechi, drumuri,
garduri rustice; specie vulgară : Craiova; Caracăl, Popânzăleşti; Câmpu-
lung ; Comana; Giurgiu; Bucureşti (Grec. enum. p. 8); Ciocăneşti.
Buftea, Perişi; Focşiani; Galaţi, Bărboşi; Neamţu (Chan.); Botoşiani.

3. A. flammea Jacq. (l. austr. 4 tab. 355 (1776); DC. prod. 1
p. 24; Koch syn. p. 11; Rehb. icon. germ. 4 fig. 4620; Schlecht,
Lang. deutsch. 11 flg. 1017. A. anomala Wallr. sched. p. 273 (1829). —
OD lunie. Iulie. Ogore vechi, grâne, drumuri, locuri cultivate: Bucureşti
(Grec. enum. p. 83); Fetești; Brăila; Bărboşi, Galaţi ; Măcin, Greci.

Ş 2. Rostrul acheniilor este lateral şi r&scurbat ca o ghiară.

Perenice.
4. A. vernalis |.. spec. p. 771; Sturm deutsel. h. 56; DC. prodr. |

p. 24; Koch syn. p. 11; Rehb. icon. germ. 4 fig. 4692; Schlecht,
Lang. deutsch. 11 fig. 1018. A. apenina Jaeq. fl. auster. tab. 44. — Vule.
Duscuţă. — d. Aprilie. Maiu. Locuri deschise, livedi, poeni, margini
de păduri în regiunea câmpiilor: Călăraşi; Ulmeni, Olteniţa (Grec.
enum. p. $), Cernuleasa; Băneasa, Comana pe la Gurbanu; Lehliu;
Feteşti ; Brăila; Galaţi; Focşani, Odobeşti; Bârlad la Virlez; laşi:
Botoşiani.

5. A. Walziana Simk. novenit. lapp. 2 p. 146 (1878). (XA. ver-
nalis - superwolgensis). — 4. Aprilie, Maiu. Câmpuri aride în Do-
brogea: Murfatlar (A. uolgensis Janka ap. Kanitz. pl. roman. add.
p. 169 -non Stev.—Br. miss.), Copadin, Tulcea.

De precedentul se deosebeşte prin florile sale mai mici, avend
petalele mai ângusticele ce nu întrec cu mult sepalele, şi prin timpul
înflorirei sale tardive. Seamănă mult prin florile sale cu A. rolgensis
Stev. insă n'are laciniile foilor sale aşia de lăticele, nici marginea lor
încisă şi nici tomentul albicios pe paginea inferidră a foilor cum există
la specia Steveniană.

6. A. hybrida Wolff. verh. siebenb. ver. ann. 1557. A. rol-
gense a. glabrescens Sehur. enum. transs. p. 6 (1866). — 9. Aprilie.
Maiu. Câmpuri: Vaslui.

Grecescu D. Dr. — C. 1324. 5

30 CONSPECTUL SISTEMATIC

6. MYOSURUS /. gen. n. 394

4. M. minimus |. spec. p.407; Sturm. deutsch. fl. h. 11; Koch
syn. p. 12; Rehb. ie. germ. 4. fig. 4569; DC. prodr. 1 p. 25; Schlechtd.
Lang. deutsch. 11 f. 1019. — (0) Martie. Aprilie. — Porumbişti ne-
lucrate, locuri năsipose supuse inundaţiilor primăvara : Comana partea
despre (irădiştea ; Tărtăşești, Ciocăneşti ; Bucureşti, Herestrău.

7. CERATOCEPHALUS /anch melh. p. 215.

4. C. orthoceras D(. syst. 1 p. 231 (1818); prodr. lp. 2%;
Koch syn. p. 12; Rehb. ic. germ. vol. 4 f. 45700; Schlechtd. Lang.
deutsch. 11 fig. 1021.—Vulg. Aricor, Ploşnicar.— (O Martie, Aprilie. Pe
câmpuri la locuri uscate aprice, pe dâmburi, mirişti vechi, pe la dru-
muri, garduri rustice: 'Turnu-Măgurele, Flămânda (Grec. enum. p. 8);
Comana; Ciocăneşti, Chitila, Herestrău, Bucureşti; Perişi; Paserea ;
Lehliu ; Slobozia spre Bora; Feteşti; Brăila; Galaţi, Pileşti ; Birlad ; laşi.

8. RANUNCULUS 1. en. n. 099

$ 1. Petalele albe, însă unghicuia galbenă; acheniile cu multe cute
subţiri în direcţie transversă. Plante fluviale (Batrachium DC.)

î. R. trichopyllus Chaix in VIll. dauph. 1 p. 355 (1756); Gren.
Godr. Îl. fr. 1p. 95. PR. aquatilis 4. panthotrix Brot. în Rehb. ic. germ. 4
lie. 4576. PR. capilaceus 'Thuill. îl. paris. p. 278. PR. paucistamineus
Tausch in Flora ann. 153% p. 525; Koch syn. add. p. 433. BR. aguatilis
£. capillaceum DC. prodr. 1 p. 26; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f.
1024, II. — 4, Maiu pină în August. Ape stagnante, heleşteuri, bălți
sau iazuri în care, cu Ceratophyllum şi Myriophyllum, constitueşte
ceea ce vulgar se dice Brădişi: Craiova; Bucureşti la Herestrău, Fun-
deni (PR. aqguatillis Grec. enum. p. $); Comana ; Clucereasa în Muscel.

2. R. divaricatus Schrank bayer. fl. 2 p. 104 (1789); Sturm.
deutsch. h.67 tab. 13; Kochsyn.p. 13. Batrachium divaricatum W imi.
in Sehlechtd. Lang. deutsch. 11 fig. 1025. — Tot prin asemenea locuri:
Comana apa Cilniştei ; Bucureşti la Mogoşoca, Chitila.

$ 2. Petalele peste tot albe; acheniile netede. Plante terestre
montane (/ecatonia DC.).

3. R. rutzefolius |. spec. p. 777; Sturm deutsch. h. 19; Koch
syn. p. 14; DC. prodr. 1p. 30; Sehlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 1097.
Callianthemum coriandrițolium Rehb. ie. germ. 4 f. 4625. — d, unice.
lulie. Pe virfurile alpine superiore : Pialra-lui-Craiu (Simk.)

RANUNCULACE A Sl

4. R. alpestris |. spec. p. 178; Sturm deutsch. h. 19; Koch
syn. p. 14%; Rchb. ic. germ. 4 f. 4581; DC. prodr. 1 p. 31; Sehlechtd.
Lang. deutsch. 11 f. 1031. — d. Iunie, lulie. Pe virfuri alpine supe-
riore: Negoiu ; Oiticu în Muscel; Buceci.

5. R. crenatus W. ct Kit. rar. hung. tab. 10 (1802); Sturm
deutsch. h. 46; Koch syn. p. 15; Rehb ic. germ. 4. f. 1580; DC. prodr.
1 p. 31; Sehlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 1034. Pi. alpestris var. erenatus
Baumg. enum. transs. p. 129. — 4, Iulie, August. Locuri cu iârhă pe
stânci în regiunea montană la mari altitudini: Cracu-Micuşului la
Stâna-Mare în Mehedinţi (Sab. Stephanescu leg. 18833) şi pe Godeanu;
Buceci la Strunga.

6. R. platanifolius |. mant.p. 79 (1769); Gren. Godr. (|. fe. 1
p. 27. R. aconitifolius î. platanifolius DC. prod. 1 p:.3 ls ..BRehb, ie:
germ. 4 f. 4585 var. fi; R. aconitifolius B. altior Koch. syn. p. 15.—
4, lunie, Iulie. In regiunea montană prin văile şi vălcelele sub-alpine
la locuri umede, umbrâse: Jipu în Argeşi; Predeal pe la Schit şi prin
Valea Hoznovei; Buceci pe la Buşteni, Sinaia şi Isvoru.

$ 3. Petalele peste tot galbene, acheniile netede (Panuncu-
lastrum DC.).

1. Rădăcinile tuberiforme fasciculate de pulină lungime.

* Acheniile constituind un spic oblung cilindric sau ovoid.

7. R. illyricus |. spec. p.776; Sturm deutsch. h. 46; Koch syn.
p. 17. Rehb. ic. germ. 4 f. 4587; DC. prode. 1 p. 28; Schelehtd. Lang.
deutsch. 11 f. 1043. — Vulg. Trinjoaică. — , Aprilie. Mai. lunie. Prin
locuri deschise, livedi, poeni, rărişiuri de crânguri: Severin; Alexan-
dria; Sloboziea, Ciulniţa; Birlad la Crângu; Dorohoiu (kneeht.); în
Dobrogea pe la muntele "Ţuţuiatu (Br-.), Tulcea.

8. R. oxyspermus Willd. spec. pl. 2 p. 1228 (1790); DC.
prodr. 1 p. 28; Ledeb. fl. ross. 1 p. 29; Lindem. fl. cherson |. p. 11.—
d. Maiu, Iunie. Câmpuri la locuri deschise, mărăeinişiuri m&nunle :
Ciulniţa, Sloboziea spre Bora; în Dobrogea pe la Măcin, Constanţa.

9. R. pedatus W. et Kit. rar. hung. tab. 108 (1809); DC.
prodr. 1 p. 28; Rehb. ic. germ. 4 fig. 4591; Ledeb. fl. ross. 1 D293
Lindem. fl. cherson. 1 p. 11. — Vulg. DBoglari, Flore-de-lte, Gălbenele,
Picioru-cocoşului. — d, Aprilie, Maiu. Locuri josnice, locuri de luncă
umede şi oarecum sărate: Comana în lunea Câlniştei despre Gră-
diştea; Buzeu spre pădurea Crângu; Birlad; Vaslui; laşi pe la
Şorogari.

IG

CONSPECTUL SISTEMATIC
Acheniile constituind capitul globos.
10. R. Thora 7. |. spec. p. 775; Sturm deutsch. h. 59; Koch
syn. p. 17. PR. seutatus W. et kit. rar. hung. tab. 157; DC. prodr. 1
p. 30. — d. lunie. Iulie. Păsciuni, stânci cu icrbă sau musehi în re-
giunea alpină: Godeanu; Negoiu; Piatra-lui-Graiu.

2. Rădăcinile fibrose emanând din tulpină bontă sau rizomă.

* Foile sectate sau profund incise.

a. Sepalele întinse şi aplicate pe dosul petalelor; recepta-
culul peros.

11. R. carpaticus Ilerb. select. galiz. p. 1 (1536); Fuss exc.
transs. p. 23. RP. montanus a dentatus Baumeg. enum. transs. 2 p. 124
(18316) sed non R. montanus Willd (1790). PR. Lerchenfeldianus Sehur
verh. siebenb. ver. ann. 1553 p. 15 et inenum. transs. p. 15. R. den-
tatus botan. iranss. recent. — Vulg. Boglari. Gălbenele-de-munte. Pi-
rioru-cocoşului. — d. Maiu. linie. Iulie. Păduri în regiunea montană
subalpină şi infralpină: Predeal, Azuga, Buşteni, Sinaia ((rec.
enum. p. Ș).

. pigmaeus Porcius naseud. p. 152 (1551). — Pe Lucaci în Su-
ceava (Pr. Procop.)

42. R. montanus Willd. spec. pl. 2 p. 1321 (1790); Sturm
deutsch. h. 19; Koch syn. p. 15 exclus. var. 6; DC. prodr. 1 p. 3%.
P. montanus î. Baumg. enum. transs. 2 p. 124. PR. nivalis Crantz
stirp. 2 p. 116. (1769)- non L. PR. gracilis Sehleich. catal. ann. 1815.
Pe. carinthiacus Hoppe in Sturm deutsch. h. 46 tab. 10; Rehb. ic.
germ. 4 f. 4603 et 4604. PR. gruinalis Schott analec. p. 33 (1854).
R. gelidus Schur enum. transs. p. 15 (1566). BR. ace» rar. subalpinus Sehur
enum. transs. p. 15. — d. lunie, Iulie. Păsciuni, stânci cu ierbă; în
regiunea montană alpină : muntele (Godeanu; Galbina în Vâlcea; Ne-
goiu ; Oiticu,Păpuşia ; Piatra-lui-Graiu; Buceci ; Predeal pe Clăbucetu-
Taurului şi pe Susaiu.

13. R. Breyninus (ranlz stirp. 2 p. ll tab. 4 fig. 2 (1769);
A. Kern sched. 1 p. 24%. PR. Hornschuchi Hoppe in Sturm deutsch.
h. 46 sed icon. € specimine monstroso delineata. R. Vil/arsii Kochsyn.
p. 18; Rehb.ic. germ. 4p.4608€ tab. XVIII etfig. 4608 b. € tab. XVI;
(ren. (rodr. fl. fr. lp. 31 - non DC. |. fr. 4 p. 396 (1815). R. orophilus
M. Bieb. f1.t. e. 3p. 355 (1519). R. pseudo- Villavsii Schur enum. transs.
p. 19 (1866). — Păsciuni, stânci; în regiunea montană alpină: Scăriţa
în plaiul Godeanului ; Paringu (J. Barth); Ghiţu, Negoiu; Păpugşea,
Găinaţu-Mare; Dimbovicidra pe înălţimi; Buceci; Ceahlău (Kneeht.)

RANUNCULACE£E E).

02

14. R. aureus Schleicl. calal. pl. helv. 1815 p. 24; Schur
enun. transs. p. 21 bene deseriptuim. PP. nemorosus Auct nonull. = vix
DU. syst. veg. 1 p. 280. P. nemorosus var. b et d Schur |. e p. 20.
. Orantzii Baumg. herb. etiam Schur in herb. lemb. ap. Simk. Pe.
caueasicus Janka adnot. in Linnăa ann. 1860 p. 554 - non M. Bicb.-
Vulg. Gălbenele-de-pădure. — 9. Maiu. Iunie. Iulie. În regiunea 1mon-
tană prin păduri, poeni, livedi: muntele Galbina în Vâlcea; Păpuşea ;
Buceci; Predeal pe Urzicaru şi pe Clăbucetu-Taurului.

15. R. polyanthemos [,. spec. p. 779; Sturm deutsch. h. 82;
Koch syn. p. 19; Rchb. ic. germ. 4 f. 4607; DC. prode, || [137 ;
Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 1050. —Vulg. Boglari, Plore-de-le, Găl-
benele, Picioru-cocoşiului. — Y. Maiu pină în Iulie. Livedi, tuferişe, rări-
şiuri; din regiunea montană subalpină inferioră pînă în regiunea eâm-
iat raiova ; Himnie; Călimăneşti, Coziea, Stănişioara ; Curtea-de-
Argeşi; Câmpulung; Stolnici; Vultureanea, Găeşti; Bucureşti, Ciocă-
neşti, Chitila, Perişi; Alexandriea ; în Vlaşca la pădurea Bălănoea, Co-
mana; Sinaia, Câmpina ; Buzău; Fălticeni, Broşteni, Schitu Rarău;
Botoşiani; Dobrogea.

&. Jatisectus Borh. in iti. ann. 1881, avend foile radicale latisec-
tate ca la R. aureus.

16. R. repens |. spec. p. 779; Koch syn.p. 19; Hehb. ic. germ. 4
£.4610; DC. prodr. 1 p. 38; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 1052. — Vulg.
Călbenele. Flore-dde-lte. Floricică de pe lac. — Y. Aprilie pînă în August.
Locuri josnice umede, livedi, lunci, mlaştini: Craiova; Rimnic; Cara-
căl; Câmpulung, Stilpeni, Conţeşti; Giurgiu, Comana; Bucureşti, Chi-
tila, Ciocăneşti, Perişi; Galaţi; Broşteni, Schitul-Rarcu ; laşi.

î. erectus DC. prodr. 1 p. 38, avend axele Pia florifere
e Pui. fără stoloni reptanţi.

1. glabratus DC. |. ce. axele caulinare și foile glabre (B. romanicus
Gandog. fl. europ. 1).

b. Sepalele întinse, aplicate pe dosul petalelor; receptaculul
glabru.

17. R. lanuginosus |. spec. p. 779; Sturm deutsch. h. 46;
Koch syn. p. 19 et add. p. 434 a; Rehb. ie. germ. 4 f. 4609; DC.
prodr. | p. 37 exclus. variet. Sehlecht. Lang. deutsch. 11 f. 1049. —
4. Dumbrave, păduri; în regiunea submontană : Tirgu-Oena ; Monăs-
tirea Neamţu. (Chan. exsic. Grec. enum. p. 5).

18. R. acris |. spec. p.779; Sturm deutsch li. 46; Koch syn.

54 CONSPECTUL SISTEMATIC

p. 19 excel. synoii. Andrz.; Rehb. ic. germ. 4 tab. 17 fig. 460%;
Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 1048. PR. rectus Bor. centr. îr. p.
15 (1557). — Y. Maiu până în August. Livedi, poeni, păduri, tufe-
rişe; în regiunea montană subalpină şi alpestră : Tirgujiul; Baea-de-
Aramă; Rimnie, Gurănoea; Curtea-de-Argeşi; Câmpulung; Rucăr,
Dimbovicioara; Predeal, Sinaia (Grec. enum. p. 8); Neamţu (Chan.
exsic. Grec. enum. p. 8); Piatra pe Cernegura; Barnaru, Dealu Ur-
sului, Schitul Rar&u.

£. a/pinus Heutt. zool. bot. gesel. ann. 15858p.45; ejusenum. banat.
p. 9. PR. acris d. parvulus. Schur enum. transs. p. 15 (1866). R. Kladuii
Sehur phyt. 19876 p. 42 (conf. Simk. enum. transs. p. 50): formă al-
pină scundicică. Dimbovicioara ; Buceci.

. multifidus DC. prodr. 1 p. 36 (1524). PR. acris legitimus ap.
hehb. ic. germ. 4 tab. 16 bis f. 4606. PR. Boraeanus Jord. frag. 6p. 19;
Bor. centr. fr. p. 16. — Livedi, poeni, poale de păduri; în regiunea
montană : Verciorova, Bahna ; Păpuşea; Sinaia.

19. R. Stevenii Andrz. în Bess. enum. volh. pod. p. 22 (1829);
Rehb. ic. germ. 4 f. 4605; DC. prodr. 1 p. 36; Bor. centr. fr.
p. 15.— 9. Maiu până în August Livedi, poeni, margini de păduri; în
regiunea montană şi submontană: Rimnic, Gurăndea; Câneni, Riu-
Vadului; Dimbovicioara ; Predeal, Sinaia.

6. platyphyllus Schur phytogr. p. 44 (1876) pro var. Ranunculi
strigulosi Schur enum. transs. p. 17 (1866) sec. deseriptione. Limbul foilor
încă mai larg avend divisiunile ca în forma specifică; caulul mai înalt,
robust şi fistulos; florile de un galben auriu. — Predeal prin părţile
de jos; Sinaia (Knecht.)

20. R. auricomus |. spec. p. 775; Sturm deutsch. h. 59;
Koch syn. p. 17; Rehb. ic. germ. vol. 4 f. 4590 cum variet.; DC. prodr.
1 p. 33; Sehlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 1045. R. cassubicus Sturm
deutsch. h. 59-non L.— 4. Aprilie, Maiu, lunie. Păduri, dumbrave,
poeni şi margini de păduri, în regiunea montană inferioră şi a câm-
piilor: Cerneţi, Severin; Craiova; Mofleni; Tirgujiul; Câmpulung ;
Conţeşti, Piteşti; Comana ; Bucureşti, Ciocăneşti, Buftea, Perişi; Pre-
deal; Câmpina (Grec. enum. p. $); Piatra; Botoşiani; Drăgăneşti în
Tecuci; Vaslui; Podu-'Turcului; Galaţi.

5. pinguior hchb. |. e. formă mai robustă, mai amplă ca forma
tipică, laciniile foilor caulinare oblungi obovato-ânguste, la virt incise;

. incisifolius Rehb. |. c.tot ca varietatea £, doar că foile caulinare

RANUNCULACEA

wii

sunt mai mult ineise, atit ale verticiliului inferior cât şi ale verticiliu-
rilor superiore.

e. Sepatele reflexe.

21. R. Constantinopolitanus |) Urv. enun. pl. archip. n.476
(1522); Boiss. fl. orient. | p. 49. R. lanuginosus 5. Constantinopolitanus
DC. prodr. 1 p. 37.— 4. Aprilie, Maiu, lunie. Locuri umede în Lunea-
Craiovei ; Caracăl la pădurea lhomula.

Planta nostră, prin forma foilor, prin mărimea florilor şi prin ca-
racterele acheniilor seamănă exact cu PR. lanuginosus |. de care, însă,
se deosebeşte prin indumentul sericeu adpres al foilor şi prin sepalele
reflexe ale caliciului. Seamănă forte bine şi cu PB. ve/utinus "Ten. de
care se deosebeşte prin mărimea florilor sale, şi nu mici ca la acesta,
cum şi prin rostrul rescurbat al acheniilor, nu scurt şi drept.—ha-
ritate pentru Flora nostră.

22. R. bulbosus |, spec. p.779; Sturm deutsch. li. 46; Koch
syn. p. 19; Rchb. icon. germ. vol. 4 fle. 4611; Schlecht. Lang.
deutsch. 11 fig. 1053.— 4,Aprilie, Maiu, lunie. Locuri umede josnice,
livedi, lunci: Cerneţi; Tirgujiul; Câmpulung, Clucereasa, Piteşti (Grec.
enum. p. 3); Predeal, Sinaia; Bucureşti; Foeşiani; Monăstirea Neamţu
(Chan.); Dobrogea pe la Tulcea, Teliţa.

* oile întregi.

23. R. Lingua |. spec.p.773; Sturm deutsch. h. 51; Koch syn.
p. 16; Rehb. icon. germ. vol. 4 fig. 4595; Schecht. Lang. deutseh. 11
lig. 1540.— Y. Maiu, lunie, lulie. Locuri josnice apătose, mlăştini,
bălți: Bucureşti în bălțile (iramont; Galaţi pe ţermii Brateşiulai; Cer-
na-Voda, Megidie. |

24. R. Flammula [|.spec. p.772; Sturm deutsch. h. 51; Koch
syn. p. 16; Rehb icon. germ. vol. 4 fig. 4595.— 4. Maiu, Iunie. Lo-
curi mlăştinose. În lunga Jiului la 'Tirgujiul; Slatina pe la pădurea
despre Strichareţ.

Ş 3. Petalele peste tot galbene, Acheniile avend fațele cu tu-
bercule aspre sau ghimpose. (Eehinella DC).

1. Foile intregi sau spre virt cam trilobe.

25. R. laterifiorus D(. syst. 2 p. 251 (1521); prodr.l p. ;
Boiss. fl. orient. | p. 53. Deless. icon. l tab. 30. RR. Nentoichii Friv.
în Flora 1836 p. 457. — (0) Aprilie, Maiu. Locuri josnice palustre tur-
tose, stufuri băltose: Comana la Padina lui Vasile, Dobrogea pe la
Tulcea, Malcoci.

3b CONSPECTUL SISTEMATIC

26. R. polyphyllus W. et it. rar. hung. tab. 45 (1500); Rchb
ic. germ. % £. 4596; DC. prodr. 1 p. 33; Neilr. diagn. p. 3.— O A-
prilie, Maiu. Locuri josnice palustre, turtose, mlăştini puţin secate :
(Comana la Padina lui Vasile (Valea Hotilovei).— Raritate.

2. Foile sectate sau profund lobate.

27. R. arvensis |. spec. p. 7830; Sturm deutsch. h. 52; Koch
syn. p. 20; Rehb. ic. germ. 4 f. 4614; DC. prodr. 1 p. 41; Schlechtd:
Lang. deutsch. 11f. 1057. —() Aprilie, Maiu, lunie. Câmpuri, pe lingă
grâne şi porumburi, petrişiuri cu ierbă : Bucureşti, Herestrău, Chitila.

238. R. sceleratus |. spec. p. 776; Sturm deutseh.h. 82; Koch
syu. p. 20; Rehb. ic. germ. 4 fig. 4598; Schlechtd. Lang. deutsch.
LI £. 1056. — (o Apriliepână în August. Locuri josnice umede, mlăş-
linose, rovinose, stuluri băltose ; specie vulgară (Grec. enum. p. 8):
Craiova ; Bucureşti, Ciocăneşti, Perişi, Crivina ; Galaţi ; laşi ete.

29. R. mediterraneus Stef. st. bot. zeit. ann. 1864 p. 152..
ID. Philonotis f. mediterraneus Griseb. in Heuft. enum. ban. p. 10; Neilr:
diagn. p. 4. — 0 Aprilie până în August. Livedi, locuri cu ierbă în
părțile de jos, locuri umede, drumuri, garduri rustice; specie comună
(Ii. Plilonotis Grec. enum. p. Ș$): Rimnic; Curtea-de-Argeşi; Câmpu-
lung; Conţeşti; Câmpina; Predeal, Sinaia; Tita, Ciocăneşti, Chitila,
Bucureşti; Comana; Brăila, Galaţi; Dobrogea.

Variază : mai mult sau mai puţin hirsut, sau cu totul glabru
(l. Grecescui Gand. in litt. ann. 1982); de talie scundă, stufos şi cu
tulpina cam bulbosă (BR. psewlobulbosus Schur); de talie micutică
subţire, caul simplu sau cu puţine ramuri, florile mai mici (k. par-
vulus Li. mant. p. 9).

9. FICARIA /. nov. gen. p. 105.

1. F. ranunculoides Roth. fl. germ. 1 p. 241 (1758); Maneh
meth. p. 215; Rehb. ie. germ. vol. 4 fig. 4572; DC. prodr. | p. 4%.
hanunculus Ficaria |. spec. p. 774%; Sturm deutsch. h. 11; Koch syn.
p. 61.— Vulg. -Grâuşior. Untişor. — 4. Aprilie, Maiu. Prin păduri şi
locuri umbrose umede, mai ales în părţi josnice ; specie comună (Grec.
enum. p. $): Craiova; Caracăl; Câmpulung; Conţeşti, Clucereasa; Pi-
teşti la Trivale; Comana; Bucureşti, Mogoşoea, Perişi; Paserea; Le-
hliu; Sloboziea, Doiceasca; Putna la Deocheţi; Galaţi; Birlad; Vaslui;
laşi; Piatra, Neamţu (Chan.)

RANUNCULACE JE 57

Trib. IV. HELLEBOREE DC. Policarpiee : Iructele lolecule, două,
trei sau mai multe, polispermice, ventral dehiscente ; periantul simplu
pelaloideu sau duplu avend petale mici nectaritorme ; estivaţiea im-
bricată.

10. CALTHA /ers. enchyr. 2 p. 107.

1. C. palustris [.. spec. p. 754%; Sturm deutsch. h.5; Koch
syn. p. 21; Rehb. ic. germ. 4 f. 4719; DC.prodr. îp. 45 excel. var.f;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 1060. — Vulg. Bulbucei. Capră-nem-
țescă. Calee. Sealce. — Y, Martie, Aprilie, Maiu. Ape limpedi stagnate
sau lin curgătore, smircuri, rovine turfose; prin totă ţera: 'Tirgujiul ;
Rimnie; Conţeşti, Clucereasa; Câmpina; Ploesti la Bradi; Comana ;
Bucureşti, Herestrău, Panteleimon, Mogoşoea ; Perisi, Crivina ; Buhuşi ;
- Piatra, Neamţu (Grec. enum. p. 3); Bacău.

2. C. alpina Schur verh. siebenb. ver. 1553 p. 30 ; Schur
enum. transs. p. 25; Simk. enum. p. 54. C. latifolia, 0. lata, 0. în-
termedia Sehott, Kolsehy analecta p. 32 (1554). C. ranunculoides. O.
pumila Schur enum. trans. p. 26 (1566).— 4. lunie, Iulie. Mlăştini,
rovini turidse, locuri apătose în regiunea montană subalpină prin văi,
văleele : subt Negoiu; Predeal, Buşteni, Sinaia; Valea Ialomiţei în
jos de Schit.

11. TROLLIUS 1. gen. n. 7w.

1. T. europzeus |, spec. p.752; Sturm deutsch. h. 5; Koch
syn. p. 21; Rehb. ic. germ. 4 f. 4713; DC. prodr. 1 p. 45; Schleehtd.
Lang. deutsch. 11 f. 1061. — Popular Bulbuci. Bulbuci-de-munte. Dil-
bor. Gloanţă. — Y. lunie până în August. Livedi, locuri cu isrbă, vâl-
cele; în regiunea montană subalpină (Grec. enum. p. 8): Ghiţu; Ne-
goiu; Rucăr, Valea-Muierei; Predeal, Buşteni, Sinaia; Valea Ialomiţei
spre Schit; Monăstirea Neamţu (Chan.); în Suceavala Broşteni pe Porca,
pe Neagra şi la Schitul arcu.

f. transsi/vanicus Schur enum. transs. p. 26 (1366); Simk. en.
transs. p. 55. — Păsciuui alpine : pe Negoiu.

12. HELLEBORUS C/dans. fam. p. 455.

1. H. purpurascens W. el kit. rar. hung. tab. 10 (1509);
Rehb. ic. germ. 4 £. 4725; DC.prodr. 1p. 47; Heutt. enum. ban. p. Il:
Neilr. diagn. p. 6.-— Popul. Spins, Spinţi. — 9. Aprilie, Maiu, lunie.
Livedi, poeni şi margini de păduri în regiunea montană: Cloşani la

38 CONSPECTUL SISTEMATIC

Valea-Cernei pe Oslia şi Bulzu; Negoiu, Ghiţu; Rucăr, Dimbovicioara;
Predeal, bPuşteni, Sinaia; Comarnic; Mânăstirea Neamţu (Chan.
exsic.); Piatra pe Cozla.

2. H. odorus W. et Kit.ap. Willd. enum. hort. berol. 1 p. 592
(1809); Rochel rar. banat. tab. 10; Koch syn. p. 22: Rehb. ic. germ. 4
f. 4721; Sehlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 1065. — Vulg. Bojoţel. Spîns.—
d. Martie, Aprilie. Păduri în părţile dealurilor: Cerneţi (17. purpuras-
cens trec. enum. p. S-non W.et Kit); Craiova; Rimnie, Oenele-Mari;
pădurea Slăveşti în Teleorman.

3. H. dumetorum W. et Kit. ap. Willd. enum. hort. berol. 1
p. 592 (1809); Koch syn. p. 22; Rehb. ic. germ. 4 f. 4719; Sehlechtd.
Lang. deutsch. 11 f. 1066. — Vulg. aceleaşi numiri. — 4, Martie, Apri-
lie. Prin păduri, rărişiuri de păduri : Craiova; Rimnicu; Comana; Li-
povățu în Vaslui.

13. ISOPYRUM 1. gen. n. 7.

1. 1. thalictroides |. spec. p. 753; Koch syn. p. 22; Rehb.ic.
germ. 4 f. 4728; DC. prodr. 1 p. 48; Sehlechtd. Lang. deutsch. 11
î. 1068. — Popul. Găinuşi. — d, Păduri: Severin, Cerneţi (Grec. enum.
p. 9); Craiova; Câmpulung; Conţeşti; Comana; Mogoşoea; Ghighiu;
Birlad ; laşi; Botoşiani; în Suceava la Broşteni pe Bistriţa.

14. NIGELLA /vurnefj. inst. p. 255.

1. N. arvensis |. spec.p. 753; Koch syn. p. 22; Rehb. ic.
germ. 4f. 4735; DC. prodr. 1p.49; Sehlechtd. Lang. deutsch. 11 f.1069.—
Vulg. Cernuşiă, Chimion de câmpuri, Negruşcă, Piperuţă.— (-) Maiu până
în August. Câmpuri, pe lingă grâne şi pela drumuri; specie vulgară:
Severin, Balta, Costeşti ; Craiova; Comana ; Bucureşti (Grec. enum.
p. 9); Chitila, Ciocăneşti; Ploeşti, Băicoiu; Brăila, Galaţi; Constanţa.

$ N. damascena L. spec. 753.—Vulg. Nigeluţă.— (-) 'Totă vara.
În horticultură şi în câtva vulgarizată.

15. AQUILEGIA /. sen. n. 057.

1. A. nigric_::s Baume. enum. transs. 2 p. 104 (1516) et Auct.
transs. A. Sternbergii Rchb. ic. germ. 4 f. 4733 (1540). A. Hoenkeana
Koch syn. p. 23 (1543); Sehlechtd, Lang. deutsch. 11 fî. 1073. A. glandu-
losa Br. prodr. add. p. 517 - non Fisch. (conf. Simk. in A. Kern. sched,
n. 983 etiam Simk. enum. transs. p.59.—Vulg. Căldăruşe. — Y. Maiu,
lunie, Lulie. Văi umbrose umede, păduri; în regiunea montană: Valea

RANUNCULACEAE 59

esnei la Gaura-Fetei ; Valea Argeşiului la Negoiu; Dimbovicioara ;
Buceci în !6tă laturea de la Buşteni la Sinaia (Knecht.)! în Suceava
la Rartu şi la Pietrile-Doamnei (Br.)!

2. A. transsilvanica Schurverh. siebenb. ver. 1V.p.31 (1553);
ejus enum. transs. p. 29; Simk enum. transs. p. 58. A. alpina Baumg.
enum. transs. 2 p. 104 et Auct. transs. nonull.-non L. A. glandulosa
Janka in Linnaa vol. 30 p. 555 (1860) - non Fiseh. A. Kitaibelii Auct.
transs. ex p. - non Schott. — d, lunie, lulie. Stânci, locuri cam um-
brose în regiunea alpină. Negoiu; Buceci pe laturile Caraimanului
(Knecht.) !

e 41. vulgaris |. spec. p. 752. — Vulg. Căldăruşe. — d. Maiu,
Iunie. Introdusă, vulgarizată şi propagată prin cultură; plantă orna-
mentală pentru grădini (Grec. enum. p. 9).

16. DELPHINIUM /. gen. n. 05.

Ş 1. Fructul din o singură foleculă; petalele reunite prin mar-
ginile lor.

1. D. Consolida [..spec.p.745;kKochsyn.p.93; Rehb. ic. germ. 4
f. 4669; DC. prodr. 1p. 51; Sehlechtd. Lang. 11 f. 1177. — Vulg.
Gilceavă, Mărariul-câmpului, Nemţişori, Tatnişi, Toporaşi. — (O Totă
vara. Pe câmpuri, mirişti, holde, pe la drumuri; specie vulgară (Grec.
enum. p. 9): Severin; Tirgujiul; Craiova; Romanați; Rimnie; Stolnici;
Comana ; Bucureşti; Titu, Ciocăneşti; Ploeşti ; Buzcu, Beceni; Focşiani;
Galaţi ; Tecuci; Bacău; Birlad; laşi; Botoşiani; Fălticeni; Dobrogea.

b. paniculatum (Host. fl. austr. 2 p. 65) Koch syn. add. p. 4Bta.
Caulul cu mult mai ramificat, paniculă amplă, pedicelele şi mai lungi
ca la forma tipică, ariea foilor mai mică şi florile mai mici aşia că
seamănă forte mult cu D. divaricatum Ledeb. dar se deosebeşte de
acesta numa prin foleculele sale glabre şi nu adpres perose.

2. D. orientale (Gay monogr. in Desmoul. cat. Dord. p. 12
(1840); Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 47; Boiss. fl. orient. Lp. 79; Neilr.
diugn. p. 7. — D. Ajacis Ledeb. îl. ross. 1 p. 585 - non L. D. Dithuynicum
Griseb. spicil. rumel. 1 p. 320 (1843). — 0) Aprilie, Maiu. Prin lo-
curi de cultură, tărâm humifer — Dobrogea de la Babadagh spre
Başchioi ; Copadin, Bairamdede; Brăila pe la Lacu-Sărat. Odinioară
prin Cismegiu pe subt tuferişe (Grec. enum. p. 9), însă emigrat.

e D. (ucis Li. spec. 745. — Vulg. Flori Domneşti. — (-) În hor-
ticulțură, vulgarizat,

40 CONSPECTUL SISTEMATIC

Ş 2. Fructul din 3 - 5 folecule; petalele libere, cele două infer.
barbulate, bifide.

3. D.fissum W.ct Kit. rar. hung. tab. 51 (1502); Rehb. ic.
germ. 4 fig. 4675; Heult. enum. ban. p. 11. D. o/bridum 3. fissum DC.
prodr. 1 p. 5%. — d. lunie, lulie. Livedi, poeni, tuferişe pe coaste:
Craiova pela Rubăneşti; Vădeni, Bumbeşti-de-Jiu în Gorjiu.

4. D. elatum [.. spec. p. 749; Koch syn. p. 24 lusus 2. — €. lunie
pină în August. — Variază:

a) intermedium. D. intermedium DC. syst. | p. 355 (1815);
hehb. ie. germ. 4 f. 4676. D. elatum Sehlechtd. Lang. Deutsch. 11
f. 1078: axa caulinară, foile, pedunculele şi foleculele cu totul glabre.
Văi, în regiunea montană alpină, subalpină: Oiticu în Muscel; Buceci
la Pescerea-lalomiţei (D. elatum Grec. enum. p. 9); Sinaia ; Piatra
pe Cernegura ;

6) alpinum. D. alpinum W. et Kit. rar. hung. tab. 246 (19512):
Rehb. ic. germ. vol. 4 f. 4677. D. intermedium f alpinum DC. prodr. |
p. 55: axa caulinară în partea inferioră glabră, pe când partea sa
superioră, foile, pedunculele şi foleculele îmbrăcate cu peri rari. — La
Negoiu; Valea Dimbovicioarei.

c) montanum. D. montanum DC. syst. 1 p. 355 (1518); prodr. |
p. 55; Rehb. ic. germ. 4 f. 4676 b : axa caulinară în partea inferi-
oră glabră, partea sa superioră, foile, pedunculele şi foleculele dens
şi viscos perâse. — Sinaia prin livedile din părţile inferidre (Knecht.)!

17. ACONITUM 7 nef. inst. p. 424.

Ş 1. Periantul persistă după fructificaţie.

1. A. Anthora |. spec. p. 751; Koch syn. p. 25; Hehb. ic.
germ. 4 f. 4711; DC. prodr. lp. 56; Schlechtd. Lang. deutsch. 11
i, 1081, -% Vulg. Omag. Omeag. Omiac. 'Toae.— d. lulie, August. Pă-
duri, stânci în regiunea montană alpină, subalpină: Monăstirea Bis-
triţa, Coziea, Stănişioara ; Negoiu; Predeal; Buceci la Pescerea-lalo-
miţei (Grec. enum. p. 9) şi la Oberşie (Knecht.), Sinaia; Piatra-Mare:
Pietrile-Doamnei, Hartu pe Piatra-Zimbrului.

Ş 2. Periantul se scutură la epoca fructificaţiei.

1. Sepala superioră oblungă cilindrică în formă de cască pre-
lungă.

2. A. lasianthum Sik. enunm. transs. p. 6 (1556). A. Vul-
paria a. Phtora var. lasianthum Rehb. ic. germ. 4 fig. 4679 „e Transsil-

RANUNCULACEAE 4l

vania*; A. ochroleucum baumg. enum. transs. 2 p. 97 (1316) et Auct.
transs. nonull.-non M. Bieb. fl. t. e. 2 p. 14 (1808). A. pyrenaicum
Griseb it. hung. n. 115, Auci. transs. ex p.; Br. prodr. p. 520-non L.
A. Iajeoctonum trec. enum. p. 9 - non L. — d. lunie pină în August.
Livedi, poeni, margini de păduri în regiunea montană. Muntele Picu-
catu în Argeşi; hucăr, Valea-Muierei, Pajerea; Predeal, Azuga; Bu-
ceei în tot coprinsul; muntele Ciolanu în Buzeu.

3. Baumgartianum Simk. term. fiz. 1556 p. 179; enum. transs.
p. 61. Prin forma cascci şi colorea sa gălbenie şi cam albăstrue aduce
spre A. moldacicum, caulul şi ramurile inflorescenţei sale sunt crispat
sau revers pubescente, carpelele şi casca cu peri denşi erecto-patuli
roşeaţi ca şi la forma specifică. Buceci pe la Caseadele-Peleşiului
(Knecht.)

3. A. Vulparia Reh). ill. acon. tab. 56—58 (1827); ejus icon.
germ. vol. 4 fig. 46851. — Popul. Omeag, Omiac. — d, Iulie, August.
Pe subt păduri pe malurile schistose umede, umbrâse, în regiunea
montană : la Broşteni în Suceava pe Bistriţa, pe Neagra şi pe Par-
naru mare, abundă cu cel urmetor.

4. A. Moidavicum Ilacq. reisse die dacic. und sarmat. p. 169
e. tab. (1789)! Schur enum. transs. p. 31; Fuss. transs. exeurs.p. 33;
Sag. et Sehn. carpat. centr. 2 p. 45; A. Vulparia a. Phthora rubicun-
dum Behb. icon. germ. vol. + fig. 4631 sinistra (1540). A. transsilvani-
cum Lerehent. herb. transs. (1790). A. Lerchenfeldianum Sehur, A. 1lo-
shanum Sehur enum. transs. p. 31 (1566). — Y. lulie, August. Prin
văile montane, în locuri umede umbrose, pe stânci: în Valea "Ţesnei
la Gaura-Felei în Mehedinţi; valea Dimbovicioarei; Mânăstirea Bunea
in Dimboviţa; la Ceahlău (Knecht.); în Suceava pe Bistriţa pină la
Cruce şi pe Neagra in abundență.

2. Sepala superioră comprimală şi în formă de cască cam pre-
lungă ampliată.

5. A.variegatum |. spec. p. 750; koch syn. p. 26; Boiss. fl.
orient. 1 p. 95. A. Cammavum Jacq. fl. austr. 5 tab. 424 (1778) A. ro-

stratum Bernh. in Rehb. ic. germ. vol. 4 fig. 4683. — Vulg. Omag.
Omeag, Omiac, 'Toae. — , lulie, August. Păduri, tuferişe, livedi; în

regiunea montană: Lainici, Păişi; Monăstirea Horezu (Grec. în Br.
prodr. p. 520); Sinaia spre Isvoru (Grec. enum. p. 9); Ceahlău.

6. A. cernuum Wulf. ap. Koelle spicil. aconit. p. 17 (1786);
Rehb. ic. germ. 4 fig. 4687. A. paniculatum Koch syn. p. 27 quoad

42 CONSPECTUL SISTEMATIC

variet. cernuum; A. panicalatum &. flexicaule (Hoppe et Hornseh. pl.
select.) DC. prodr. 1 p. 60. — Aceleaşi numiri populare. — Ţ. lulie
pină în Septembre. Pe lingă păduri, prin tuferişe, poeni la locuri umede
cam umbrite; în reginnea montană subalpină: Predeal, Azuga, Buşteni
şi în tot coprinsul Bucecilor (Knecht.)! în Buzău pe Ciolanu.

f. toxicum. A. toricum Rehb. germ. exe. p. 739 n. 4688 (1830)
citat numa în munţii Transilvaniei şi comunicat de către Baumgarten;
Rehb. in deutsch. fl. vol. 4 p. 129 fig. 4688! „nectariis supinis, cas-
side fornicato - ampliata magna obtusa, flores violaceis*; Fuss transs.

exe. p. 5%, — Văi umbrose subalpine: Valea-Dimbovicioarei; Predeal ;
Buceci.

7. A. Sterkianum lhchb. germ. exe. p. 739 (1830); ejus icon.
germ. vol. 4 fig. 4692; Koch syn. p. 26. A. neomontanum Willd. spec.
pl. 2 p. 1236 (1799)-non Wulf. A. intermedium DC. syst. 1 p. 374
(1518); prodr. 1 p. 61 var. z.-non Hoppe cujus stirps ad A. Iyyeoeto-
num pertinet. A. Napellus Stoerk. lib. p. 69; Sturm deutsch. h. 6. —
4. Iulie, August. Prin grădini de ţeră pe lîngă oraşiul Piatra, în mai
multe locuri; ni se spune că este adus de prin pădurile locale.

d. Sepala superidră comprimată, hemisferică în formă de easchetă.

3. A. Napellus |. spec. p. 751; Koch syn. p. 25; DC. prodr. 1
p. 62; Boiss. fl. orient. 1p. 95. A. Napellus genuimum Hehb. icon.
germ. vol. 4 fig: 4700 et în tab. LXXVI: calear capitatum, stamina
pilosa, casside hiante hemisphriea; A. lazum Behb. |. ce. fig. 4701:
calcar capitatum, stamina sparsim pilosa, casside hiante fornicata ;
A. laetum et A. Kaileri Rehb. |. e. fig. 4808 et tab. LXXVII: calcar
acephalum stamina pilosa, casside clausa, hemisphaerica obtusa. —
Popul. Omag, Omeag, Toae. — d, Iulie, August. Pe la poale de pă-
duri în văile montane, în districtele Neamţu şi Suceava: Mânăstirea
Neamţu (A. Cammarum Chania exsic! non Jacq.); Agapiea (A. pani-
culatum Grec. enum. p. 9-non Lam.); in Suceava pe Bistriţa la
Madei, Proşteni, pe Neagra, pe Barnaru mare şi pe Barnarelul, în
abondenţă. Şi mult r&spăndit în cultura grădinelor rurale ca plantă
de podobă.

9. A. tauricum Wulf. ap. Rehb. monogr. gen. acon. p. 87
tab. 12 fig. 2 et 3 (1820); Rehb.ill. spec. acon.tab.63; ejus icon. germ.
vol. 4 fig. 4709. A. Napellus a. tauricum DC. prodr. 1p. 62.— d, Iulie
August. In munţii Cloganilor, valea Cernei, pe Bulzu către stâncile
„Biserici“ prin păseiune; în valea Dimbovicioarei (A. Napellus Grec.
enum. p. 9-non Auct.); pe Ceahlău în păsciunile alpine.

RANUNCULACE E 45

10. A. multifidum Koch ap. Rehb. ill. spec. acon.tab. 70 (1527);
Rehb. icon. germ. vol. 4 fig. 4696; Fuss transs. excurs. p. 35. —
d. lulie, August. Păsciuni alpine: la Negoiu pe Podeanu, Jipu în Ar-
geşi; Buceci.

Trib. V. PEONIEE. Policarpice: fructele folecule polispermice ven-
tral-dehiseente ; periantul diferențiat în sepale şi petale, petalele largi
plane, estivaţiea imbricată.

18. PZEONIA /. gen. n. 075

1. P. romanica brânza mem. acad. rom. ann. 1882 e. tabula;
prodr. fl. rom. 1883 p. 38; Kanitz magyar. năvenyt. lap. VI, p.85 1882).
P. decora Kanitz ap. Janka plant. roman. p. 6 et add. p. 173 n. 89-non
Anders. monogr. of the Ponia n. 9. (1817)!—Vulg. Bujor, Rujioară,
Duje-de- Rusalii. — Ă. Maiu, lunie. Prin dumbrave, rărişi şi poeniţe
de păduri. Băneasa, Comana ; Bârlad; Tulcea pe la Pădurea-Teliţa şi
Nicoliţelu (P. officinalis Reichard verh. zool. bot. gezel. ann. 1865
heft. 4 p. 76-non Retz.); introdusă şi în cultură pe la Bucureşti
(P. officinalis Grec. enum. p. 9).

Descrierea şi icoana date de Dr. D. Brânză sunt de totă perfec-
țiea şi nu las nici o necertitudine asupra acestei specie proprie. An-
derson, loco cit. şi de Cadolle în prodromul său vol. 1 p. 66 pun Pu-
onia decora în grupa Peoniilor cu toile pe desubt părose şi ale cărora
segmente sunt oblungi obtuse ; pe când" Preonia romanica se distinge
prin lobii acuţi ai segmentelor foilor sale care sunt, ca şi totă planta,
peste tot complect glabre. Astfel fiind, P. romanica Br. urmeză a fi
pusă în grupa Peoniilor cu foile glabre alături de P. Jobata Desf. care,
asemenea, are segmentele foilor la virf trilobate şi lobii acuţi. Iden-
tică eu planta nostră este şi cea din Serbiea meridională distribuită
sub numele de P. decora ; însă, şi acesta, nu este edeverata P. decora
a lui Anderson pentru motivele expuse.

2. P. officinalis letz. obs.3 p. 35(1779); Rchb. ic. germ. 4fig.
4743; DC. prodr. | p. 65; Schleehd. Lang. deutsch. 11 fig. 1090, tab. II;
P. peregrina Mill. dict. n.5. — Vulg. Bujor, Rujioară. — Y. Maiu, lunie.
Naturalizată şi întreţinută prin cultură. Vuleana ; Piteşti; Bucureşti;
Schitul Rarcu etc.

3. P. tenuitolia [.. spec.p.748; Rehb.ic.germ. 4 fig. 4740; DC.
prodr. 1 p. 66; Boiss. fl. orient. 1 p. 98. — 4. Aprilie, Maiu. La :o0-
curi aprice în Dobrogea: Murfatlar (Br.); Severin pe la Crihala spre
Breşniţa,

44 CONSPECTUL SISTEMATIC

19. CIMICIFUGA /. amon. 7 p. 455:

4. C. foetida [.. syst. nat. ed. 12p.659 (1767); Koch syn. p.27;
Pehb. icon. germ. 4. fig. 4739; Ledeb. fl. ross. 1 p. 72; Sehlecht.
Lang. deutseh. 11 fig. 10885. Acta Cimicifuga L. spec. p. 722; DU.
prodr. Î. p. 6%. — Y. lulie, August. Pe coste cu ierbă la locuri cam
umede cu înclinaţie septentrională : pe frontiera Suceavei despre Bu-
covina la Horodniceni lingă Fălticeni forte multă, la Furea-Negrilesci
pe Clifi, Rarău pe Părete (Pr. Procop. exsic.!).

Trib. VI. ACTAE. Apocarpice: fruct unifoleculat cărnos baeci-
form polispermie, nedehiscent; periantul diferențiat în sepale şi pe-
tale avend estivaţiea imbricată; petalele largi plane. Ranunculacee
spurii.

20. ACTAGA /. seu. n. 644.

1. A. spicata |. spec. p.722; Sturm deutsch. h.21; Koch syn.
p. 27; Rehb. ie. germ. 4 fig. 4739; DC. prodr. 1 p.65; Boiss. fl. o-
rient. 1 p. 96; Sehlechd. Lang. deutsch. 11 fig. 1087. — Vulg. Ieba-
Christoforului. lerba-de-orbanţ. Orbanţ. — d, lunie, lulie. Păduri în re-
iunea montană subalpină şi alpestră: 'Tirgujiul , Monăstirea Horezu
şi Pistriţa ; Cozia; Dimbovicioara ; Câmpulung; Predeal, Sinaia (Grec.
enum. p. 9); Monăstirea Neamţu (Chan.).

II. BERBERIDACEA Ach. Rich. elem. bot.

1. BERBERIS 1. cen. n. 442.

1. B. vulgaris |. spec. p.471; Koch syn.p.29; Rehb.ie. germ.
vol. 3 fig. 4486; DC. prodr. 1 p. 105 exel. variet.; Sehlecht. Lang.
deutsch. 12 fig. 1094. — Vulg. Agrişi-roşiu. Drăcilă. Măcrişi-iepurese.—
> Iulie, August. Coste aride cu tuferişe mici, măracinişiuri : Căm-
pina (Grec. enum. p. 9); Neamţu (Chania exsic.); laşi pe la Copou:
Nu mai puţin, şi în cultura grădinilor ca ornamentală.

III. NYMPHAEACEA Salisb. conig. ann. bot. 2 p. 69.

1. NYMPHZEA Neck. elem. n. 1828.

4. N. alba L.spec.p.729; Sturm deutsch. h. 30; kochsyn.p. 29;
Rehb. ie. germ. 7 fig. 117; DC. prodr. lp. 115; Boiss. fl. orient. 1
p. 104; Sehlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1091 tab. 1. — Popular Nu-
fiv-alb. Plută. Plămună-albă. Tidvă-de-ape. — , Lulie, August. În re-

NYMPH PACEA, PAPAVERACEAE [5

giunea fluvială, în ape limpedi stagnante sau lin-fluente, helesteuri,
bălți; la noi frecuentă (Grec. enum. p. 9). Craiova; Brăila, Galaţi ;
Fălticeni în iazul Ciolsacilor; Tulcea.

2. NUPHAR Su prodr. /l. graec. 1 p. 3Ur.

1. N. luteum Sith prodr. (|. grec. 1 p. 361 (1508); Sturm
deutsch. h.30; koch syn. p. 30; Rehb. ic. germ. 7 fig. 113; DC. prodr. 1
p. 116; Sehlechtd. Lang. deutsch. 12 f. 1092. Nympheea lutea L. spec.
p. 799. — Vulg. Nufăr-galben. Plută. — d, Iulie, August. În regiunea
fluvială ca şi precedenta cu care adesea există (Grec. enum. p. 9).
Turnu-Măgurele ; Giurgiu, Comana ; Cacova, Vuitureanca ; Bucureşti
pe Colentina; Panteleimon, Cernica, Paserea; Galaţi, Părboşi ; Fălti-
ceni în iazul Ciolsacilor.

IV. PAPAVERACEE DC. syst. 2 p. 105,

1. PAPAVER /. cen. n. 7/8.

Ş 1. Capsula cu peri aspri.

1. P. pyrenaicum Willd. enum. hort. berol. p. 562 (1509);
Rehb. ic. germ. 3 fig. 4472; DC. prodr. 1 p. 118. P. alpinum Hoppe
in Sturm deutsch. h. 17-non L. P. pyrenaicum a luteum et f. puniceum
DC. syst. 2 p. 71. P. alpinum f. flaviflorum Koch. syn. p. 31; Gren.
Godr. fl. fr. 1 p. 60; Sehlechtd,. Lang. deutseh. 12 fig. 1295 litt. B.
Argemone pirenaica L. spec. ed. 1753 p. 509. — d, Pe piscurile alpine
cele mai 'nalte. Buceci la Omu (Knecht.)

>

$ 2. Capsula cu totul glabră.

2. P. Rheas [.. spec. p. 726; Sturm deutsch. h. 17; Koch. syn.
p. 21; Rehb. ic. germ. 3 fig. 4479; DC. prodr. 1 p. 118; Boiss. fl. ori-
ent. 1 p. 115 var. 2; Sehlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1298. — Vulo.
Mac, Mac-de-câmp, Mac-roşiu; florile Paparoane. — )Maiu, lunie. Prin
grâne, câmpuri, mirişti abandonate. Severin, Hinova; Craiova ; Turnu-
Măgurele, Segarcea; Giurgiu, Comana; Bucureşti; Tirgu-Oenei; Birlad:
laşi; în Dobrogea pe la Constanţa, Copadin, Bairamdede. î

f. intermedium. P. intermedium Becker ap. Rehb. germ. excurs.
p. 701; Koch syn. ed. 3 p. 25. —ocşiani pe câmpuri.

3. P. dubium [. spec. p.726; Koch syn.p. 32; Behb. ic.germ. 2
fig. 4477; DC. prodr. Lp. 118; Boiss. fl. orient. 1 p. 115; Schleceht. Lang.
deutsch. 13 fig. 1299. — Vulg. Mac. Mac-de-câmp. — O) Maiu, lunie. Lo-
curi de cultuă, grâne, mirişti, câmpuri, drumuri; specie comună.

Grecescu D. Dr. — C. 1324. 6

46 CONSPECTUL SISTEMATIC

(Craiova; Calafat; Caracăl; 'Turnu-Măgurele; Băneasa, Comana; Bu-
eureşti, Chitila, Ciocăneşti, Perişi; Buztu; Feteşti; Brăila; Galaţi ;
Perlad ; Fălticeni; Dobrogea.

Variază: avend petalele de un roz palid ce dă în alb; avend pe-
talele gălbenii şi cu pată negră la bază.

4. P. lzvigatum hclb. ic. germ. vol. 3 fig. 4475b (an M.
Bieb. ?). P. dubium £ glabrum Koch syn. p. 32. — (2) lunie, lulie.
Prin aceleaşi feluri de locuri şi localităţi; însă cu mult mai puţin fre-
cuent. Bucureşti; Perişi; laşi; în Dobrogea la Tulcea, Cişla.

e P. bracteatum Lindl. coll. tab. 23. Vulg. Mac-roşiu de grădină:
în horticultură prin Bucureşti (P /p/bridum Grec. enum. p. 9 - non L.).

e P. somniferum |. spec. p. 726; Rehb. ic. germ. 3 f.4481, avend
flori albe, roz-palide sau stacozii, simple sau învolte. Vulg. Mac. Mac-
de-grădină, specie opiiferă ; în horticultură. — /-) Iulie, August.

2. GLAUCIUM 7ournef. instit. t. 130.

4. G. corniculatum (unt. fl. lond. tab. 32 (1777); Koch syn.
p. 32; DC. prodr. Lp. 122; Boiss. fl. orient. 1 p. 119; Schlechtd.
Lang. deutsch. 13 fig. 1502. G. phaniceum Gartn. fruct. 2 tab. 115
(1791). G. rubrum Behb. ic. germ. 3 fig. 4470. Chelidonium cornicu-
latum L. spec. p. 72%. — (0) Iulie, August. La locuri aride necultivate,
mirişti vechi, p'intre grâne, prin grâne, câmpuri, pe lîngă drumuri.
Turnu-Măgurele ; Malu-de-jos, Odăile-Arsache , Giurgiu, Comana ;
Feteşti ; Brăila, Viziru, Lacu-Sărat; Galaţi, Bărboşi; Birlad; Dobrogea.

î. tricolor Ledeb. fl. ross. 1 p. 93. G. tricolor Bernh. G. rubrum
tricolo Rehb. ic. germ. 3 f. 4470 tab. 12; Koch loc. cit.

3. COHELIDONIUM /. gen. n. bar.

1. Ch. majus |. spec.p. 793; Kochsyn. p. 32excl. var. 6; Rehb.
ic. germ. 3 fig. 4466; DC. prodr. 1 p. 123; Sehleehtd. Lang. deutsch.
13 fig. 1303. — Popular Postopast. Rostopască. Negelariţă. Ierbă-de-
negi. — (0) lunie pină în August. Locuri umbrite pe lingă locuinţe
vechi şi ziduri, păduri; specie vulgară (Grec. enum. p. 10). Severin ;
Baea-de-Aramă ; Tirgujiul; Craiova; Rimnie; Rucăr, Sturzeni, Câmpu-
lung; Sinaia ; Bucureşti; Comana ; Cernica; Bacău; laşi; Monăstirea
Neamţu (Chania); Fălticeni, Mânăstirea Slatina, Broşteni, Rarcu.

e Eschscho/zia californica Chamisso. Plantă de origine ameri-
cană; în horticultură, vulgarizată. — (0) Iulie, August.

CISTA CEE 47

V. CISTACEA Lindl. nat. syst. p. 91.

1. HELIANTHEMUM 7ournef. instit. tab. 128.

$ 1. Petalele galbene de 2-3 ori mai mari cât sepalele ; stami-
nele numerse; stilul la bază curbat apoi drept, la virf înflat; stisma
simplă ; foile stipulate; florile unilaterale.

4. H. vulgare Giertn. fruct. | p. 371 (1755); DC. prodr. 1
p. 230. H. vulgare a. discolor Rehb. ic. germ. 3 fig. 4547 ad sinis-
tram ; Boiss. fl. orient. 1 p.446. H. vulgare 7. tomentosum Koch syn. p. 57.
HI. Chamecistus Mill. dict.n. 1 (1763). Cistus Helianthemum L. spec. p. 744.
d. Maiu pînă în August. Livedi, locuri cu icrbă în regiunea montană
subalpină şi în cea câmpenă. Câmpulung, Sturzeni ; Vulcana ; Predeal,
Buşteni, Sinaia (Grec. enum. p. 12); Câmpina; Vultureanca ; Chitila,
Buftea; laşi.

2. H. hirsutum A. Kern. sched. n. 532 (1855). 1. vulgare var.
hirsutum Koch syn. ed. 2 p. 57. H. obscurum Pers. syn. 2 p. 79 (1807).
Cistus hirsutus "Thuill. envir. paris p. 266 (1799). II. vulgare £.
virescens Boiss. fl. orient. 1 p. 446. — 4, lunie, Iulie, August. Prin
livedi în regiunea montană. Curtea-de-Argeşi ; Hucăr, Valea-Muierei,
Pajerea; Hangu, Bisericani ; Monăstirea Neamţu; Broşteni pe Picioru-
Văcăriei; Schitul Rarcu.

3. H. grandiflorum ID. fl. fr. 4p. 521 (1505); ejus prodr. 1
p. 280; Rehb. icon. germ. vol. 3 fig. 4549. [I. vulgare ş. grandiflorum
Koch syn. p. 87; Boiss. fl. orient. 1 p.446. — 4, Iulie August. Prin livedi
montane în locuri uscate. Predeal, Buşteni.

$ 2. Petalele galbene cu puţin mai lungi ca sepalele; staminele
numerose ; stilul la bază conturnat; foile nestipulate; Ilorile pe tote
laturile.

4. H. canum Dun. ap. DC. prodr. 1 p. 277 (1524); Rehb. icon.
germ. vol. 3 fig. 4554; Boiss. [l. orient. 1 p. 444. H. elandicum[. tomen-
tosum Koch syn. p. 86. ŢI. vineale Pers. syn. 2, p. 77 (1507); Rehb.
loc. cit. fig. 4533. Cistus canus a. L. spec. p. 740 (1762); Jacq. Îl.
austr. tab. 277. Cistus vinealis Willd. spec. pl. 2 p. 1195 (1799). —
]. lulie, August. Locuri petrose. Muntele Ghiţu ; Puceci; Mizil pe
stânca "Tohanilor.

5. H. alpestre Dun. ap. DC. prodr. 1 p. 976 (1524); A. hern.
sched. n. 879. H. elandicum a. glabrum Koch. syn.ed.2 p. 56(1543),

AN CONSPECTUL SISTEMATIC

Cistus alpestris Jacq. enum. p. 248 (1762). 0. elandicus Jacq. 1. austr. 4
p. 52 tab. 399 (1776)- non LL. — Vulg. Mălăde, Ierba-osului. — o
Julie, August. Pe virful Nareului.

£. hirtum Koch |. c. exelus. synon. Wahlenbergii. /I. alpestre
dehb. icon. germ. vol. 3 fig. 4536-non Dun. — În regiunea alpină pe
proeminențe stâncose. Bueeci pe (ostila.

6. H. rupifragum A. Kermn. ast. bot. zeit. ann. l865p. 15. A.
marifolium Baumg. enum. transs. 2 p. 55 (1516)- non DC. Îl. tr. 4
p. ȘI7 — Cistus maritolius L. spec. p. 741 (1762). H. clandicum f.
hivtum Andra bot. zeit. 1853 -non Koch |. c. nec. Pers. H. alpestre
Kotschy zool. bot. gesel. 3, p. 6d-non Dun. nec. Behb. — (, lulie
August. Stânci pe virturile alpine. Negoiu; Buceci la Obirşiea lalo-
miţei (Br. leg.); Piatra-Mare; Ceahlău (Knecht.)

$ 3. Petalele galbene şi întrec cu puţin sepalele; stamine pu-
ține ; stilu drept şi de lungimea staminelor are stima capitată trilo-
bată fimbriată ; foile forte ânguste lineare nestipulate.

7. H. procumbens Dun. in DC. prodr. | p. 275 (1524). Pu-
mana procuwnbens Uren. Godr. îl. fr. | p. 175; Boiss. 1, orient. 1 p. 447.
Cistus Fumana L. spec. p. 740 ex parie. Helianthemum Fumana MII.
dict. n. 6; Rehb. ic. germ. 3 fig. 4551; Schlechtd. Lang. deutsch.
12 fig. 1257. — î» lunie, lulie. Pe coaste aprice, la locuri cu ierbă,
subsol calear. Schela-Cladovei spre Dudaşi lingă Severin; Mizil pe
Stâncea-Tohanilor.

VI. TAMARISCACEA Lindl. nat. syst. p. 196.
1. TAMARIX Des. anu. sc. nat. 4 p. 348.

1. T. Pallasii Desv. ann. sc. nat. 4 p. 349 (1525); DC. prodr. 5
p. 96; Boiss. fl. orient. vol. 1 p. 773. 7. gallica Pall. iter | p. 372,
431 (1770); M. Bieb. fl. t. e. lp. 246 -non L.; 7. pentandra Pall.
fl. ross. 2 p. 72 tab. 77 (1758) 7. gallica fi pyenostachuys Ledeb.
fl. ross. | p. 135. — Vulg. Tamariscă, Cătină-roşie. — to lunie, Iulie.
Prin zăvoiurile fluviale, pruntişiuri şi prin unele parcuri introdu să.
Slatina prin zăvoiul Oltului ; zăvoiul Ialomiţei pe la Sloboziea; Foc-
şiani pe lingă Milcov şi Putna; zăvoiul Siretului pe la Furceni şi Mă-
gureni; laşi; Tulcea pe la Samova; Constanţa.

6 7. ga//ica |. spec. p. 356. — Bucureşti prin unele grădini şi
parcuri ; introdusă, dar rară.

TAMARISCACEE, DROSERACEF, CRUCIFENR.E 49

2. MYRICARIA Des. |. c. p. 34).

1. M. germanica Desv. ann. sc. nat. 4 p. 591 (1525); Koch

SN 245. Greg. Goudr. fl. tr. 1. p. 601. Boiss. |. orient. l'p:,16035
Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1945. Tamarir germanica L. spec.
p. 367. Tamariscus germanicus Scop Îl. carn. | p. 224. — Vulg. Tuma-
piscă, Citină-roşie. — îo lulie, August. Prin zăvoiurile fluviale, prun-
țişiuri, zăvoiul Oltului pe la Slatina şi pe la Rimnic; Curtea-de-Argeşi ;
Corbeni; Câmpina pe valea Doftanei şi pe valea Prahovei pină la
Buşteni; valea Teleajenului (Grec. enum. p. 25); Buzeu, Beceni;
Neamţu; în lunca Moldovei la Sasca şi Mălin distr. Suceava.

VII. DROSERACEA DC. theor. p. 214.
1. DROSERA /. sen. n. sr.

1. D. rotundifolia |. spec.p.501; EHayn. in Schrad. journ. 150]
p. 37; Koch syn. p. 97; Rchb. icon. germ. vol. 3 fig. 4622. — 3 Iulie,
August. Prin mlăştini turfacee sfagnose. Pe PBarnaru-mic la capu riu-
lui în Suceava, rară.

2. PARNASSIA /. en. n. 353.

1. P. palustris |, spec.p. 391; Sturm deutsh. (1. heft 13; Koch
syn.p. 98; DC. prodr. 1 p. 320; Schlecht. Lang. deutsch. 15 fig. 1995.—
Vulg. în Suceava: Şopîrlaiţă. — Y. lulie, August. Prin livedi montane
în locuri rovinose, pe marginea riurilor şi periurilor în văi montane
umbrose. Munţii Cloganilor pe Bulzu; Valea-hăporosă la Olăneşti;
valea Mânăstirei Bistriţa în Vâlcea; muntele Negoiu, (Ghiţu şi Picu-
catu în Argeşi; valea Dimboviciorei ; Sinaia, Puşteni, Predeal şi în
tot coprinsul Bucecilor (Grec. enum. p. 15); Monăstirea Neamţu (Chan.
exsic.), pe Ceahlău şi la Mânăstirea Durău ; în Suceava la Broşteni pe
Neagra în livedile de pe Picioru-Văcăriei, pe Barmnaru şi la Schitul
Rartu.

VIII. CRUCIFER A Juss. sen. 237.

Trib. |. PLATILOBLE. Boiss. Cotiledonii plani sau uşior convexi,
acumbenţi sau incumbenţi.

Subtribul A. Fructul silică sau siliculă bivalv-dehiscentă, fără
articulaţii, nelomentacee.

Secţia 1. Latisepte: valvele şi septul de lăţime egale, tote în sens

paralel.
Seriea |. Latisepte silicose pleurorize (embrionul acumbent).

50 CONSPECTUL SISTEMATIC

1. CHORISPORA DC. syst. 2 p. 45.

1. Ch. tenella DC. syst. 2 p. 435 (1821); prodr. | pag. l&6;
Boiss. fi. orient. 1 p. 143; Ledebp. fl. ross. | p. 169. Raphanus tenellus
Pall. iter. 3 app. n. 105 tab. L fig. 3 (1776). R. arcuatus Willd. spec.
pl. 3 p. 526. —— (9 Aprilie, Maiu. Pe la lozuri de semenaturi, ogore,
vii. Bucureşti; Lehliu, Sloboziea, Feteşti; Buzău; Odobeşti, Focşiani;
Odobeşti; Brăila; Galaţi; Vaslui la pădurea Paiu; laşi.

e Matthiola incana h. Br. şi M. annua Sweet vulg. Micsandre,
Garofe; asemenea.

e Cheiranthus Cheiri Li. vulg. Micşunea-galbenă, Micsandră-galbenă,
sunt plante de grădină, vulgarizate.. — (0) lunie, lulie.

2. NASTURTIUM A. Br. ort. kew. 4 p. 100.

Ş 1. Florile albe (Cardaminum DC.)

1. N. officinale l.br.hort.kew.4p.110(1512);Sturm deutsch.
h. 45; Koch syn. p. 37; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4359; DC. prodr. 1
p. 157; Sehlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1325. Sisymbrium Nastur-
tium L. spec. 916. — Vulg. Chremţă; Oresson; Năsturea. — d. Maiu,
lunie, lulie. Pe lingă isvore şi periuri limpedi. Prin părţile de jos in
grădina publică de la Severin (vulg. Bobilnic) şi în cultura de ver-
deţuri in Bucureşti; accidental spontanee (Grec. enum. p. 11).

Ş 2. Florile galbene (Roripa Scop.)

1. Specii fluviale sau paluslre.

* Micrante: petalele egalez sepalele sau le întrec cu puţin.

2. N. palustre DC. syst. 2p. 191 (1821); Sturm deutsch. h.43;
Koch syn. p. 38; Rehb. ic. germ. 2 fig. 43692; DC. prodr. Lp. 137;
Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1330. — Vulg. Brâncuţă. — (0) lunie,
lulie. Locuri umede, rovine, locuri scurse. Predeal; Sinaia; Crivina,
Perişi (Roripa nasturtioides Spach. Grec. enum. p. 12).

** Maerante: petalele îndoit şi mai ceva de cât sepalele.

+ Silicose brevistile: silica oblungă; stilul scurt, gros.

3. N. Reichenbachii Inal. in Opiz sezn. kvet. ceske p. 68
(1852) solum nomen. Poripa astylis Borb. kâzl. XV arabis es erueif.
ann. 1578 p. 190 ap. Simk. enum. Transs. p. 72- non N. astylon Rchb.
icon. germ. 2 [. 4369 cujus plantam homonymam ad N. barbaroidem
Tauseh (in Flora ann. 1540 vol. 2 p. 713) trahit. — 3 lunie, lulie.
Locuri umede, apătose. Predeal.

Prin mărimea silicelor şi aspectul scu exterior aduce cu N. palu-
stre ; insă, prin florile sale, îşi are locul în grupa presentă. Caule înalt

CRUCIFERE dl

ramos, ramurile întinse, pubescente ; foile de forma celor de la N.
silvestre, însă cele medii şi superiore uşior auriculate ; florile în corimbe
dense la extremităţile racemelor ce sunt de lungime mediocră ; silica
prelungă şi groscioră ca de 7 mm. lung. 1!/, mm. lăţime egaleză sau
cu puţin întrece lungimea pedicelului stu; stilul forte scurt, gros,
stigma bilobată.

4. N. silvestre |. br. hort. kew. 4 p. 110 (ed. 1512); Koch
syn. p. 38 var. a ct f, et add. p. 437 exclus. forma Nasturtii Mori-
soni 'Tausch; Rehb. ic. germ. 2 fig. 4368; Schlecht. Lang. deutsch. 14
fig. 1399. Sisymbrium silvestre L. spec. p.916. Roripa silvestris Bess. enum.
p. 27 n. 826. — d, Maiu pină în August. La locuri umede, locuri
inundate cu ape de ploi, şianţuri, gropi, mlăştini scurse. Specie vul-
gară (Grec. enum. p. 11). Craiova; Câmpulung; Titu, Ghergani; Cio-
căneşti, Chitila, Bucureşti; Comana, Giurgiu; Buşteni, Sinaia, Câmpina;
Buzău, Bisca; Galaţi; laşi pe la Birnova; Fălticeni, Broşteni.

f.rivulare Kochl.ce. Nasturtium rivulare Rehb. ic. germ. 2 fig. 4365.
Are silicele mai lungi şi mai groseiore, stilul ceva mai lungicel; laci-
niile foilor mai lungi şi subpinatifido-dentate; plantă de talie mai
înaltă de cum forma vulgară.

%. Kerneri. horipa herneri Menyh. Kalocsa videk. nâvenit. 1877
p. 39—40; Borb. for. addat. 1879 p. 59 et 64; ejus haz. arab. es egyeb.
crucif. kor. 1875 p. 200. Camde 25-30 cent. înaltă; foile pinatipartite
3—D jugate, segmentele celor medii şi superiore ânguste lineare. în-
tregi de aparenţa celor de la N. pyrenaicum, însă la bază neauriculate ;
racemele prelungi, laxe, au silicele oblungi linear-ânguste cam cilin-
drice, egale sau mai scurte de cât pedicelele cu care formez arcuri
dirigiate în sus. — Halofilă sau uliginosă, la câmpuri. Conţeşti ; Câm-
pina; Titu, Ciocăneşti; Bucureşti, Chitila, Buftea (N. lippizense Grec.
enum. p. ll- non DC); Comana; Odobeşti; Bacău; Neamţu.

+ Siliculose şi longistile.

a. Silicula elipsoidă-lineară sau eliptică ; stilul lung, subţire.

5. N. anceps DC. prodr. | p. 1537 (1824); Rehb. ic. germ,
fig. 4304; Koch syn. p. 38 et add. p.437; Sehlecht. Lang. deutsch. 14
fig. 13928. N. barbarwoides 'Tausch in Flora ann. 1540 vol. 2 p. 713.
Sisymbrium anceps Wahlenb. fl. ups. p. 223 (1820) în sensu ampliore.—
N. anceps Sturm deutsch. h. 45 est modificatione Nasturtii silvestris. —
d, Maiu, lunie. La locuri umede, lunci, feneţe, iârbă ce rețin ape de
ploi. Craiova, Hubăneşti ; Comana; Giurgiu.

6. N. terrestre Tuusch in Flora ann. 1540 vol. 2p.711; Koch

52 CONSPECTUL SISTEMATIC

syn. add. p. 436. Roripa terresh is var. semisilvestris Borb. haz. arab.
es egyeb crucil. kor. 1875 p. 196. Pare a fiun hibrid din N. silvestre
cu N. austriacuin. — «|, Maiu, lunie. Prin ierbă, livedi,la locuri apă-
tose. Câmpina.

7. N. Armoracioides Tausch in Flora ann. 1540 vol. 2p. 707 ;
Ioch syn. add. p. 436; Borb. haz. arab. es egyeb crucif. kâr. p. 196
etiam in fiorist. addatok. p. 53 n. 17. — 3 Maiu, lunie. Prin livedi la
locuri apătose: Bucureşli.

Tote aceste trele forme ar putea fi considerate la rigore drept o
singură specie sub numele de N. anceps DC. conform dreptului de
prioritate, fiind şi cea mai vulgară. Deosebit de acesta, între aceste
trei forme tipice există şi o mulţime de forme intermediare pentru care
unii botanişti, cu vederi prea minuţiose, s'au silit a le caracteriza ca
specii, sub-specii sau varietăţi.

8. N. amphibium h. Br. horl. kew.4 p. 109 (ed. 1512); Koch
syn, ed. 2 add. p. 436; Rehb. ic. germ. 2 fig. 4363; DC. prodr. 1
p. 155. Sisymbrium amphibium. L. spec. p. 917. Ș aquaticum Poll. Îl:
palat. 2 p. 232. Ș$. Roripa Seop. fl. earn. 2 p. 25 (1772). Brachyolobus
amphibius ALL. fl. pedem. | p. 278. — Vulg. Ohreniţă, Gălbenea. —
(4. Maiu, lunie, lulie. Ape stagnante sau lin fluente, heleşteuri, mlăş-
tini turfose, stuturi băltose. Alexandriea ; Comana; Bucureşti pe apele
Colentinei; Panteleimon, Cernica ; Câmpina (Grec. enum. p. 19).

9. indivisum DC. prodr. 1 p. 130 (1824); Sturm deutseh. h. 43;
Rehb. ic. germ. 3 fig. 4363 4; Sehlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1397
tab. 1. N. amphibium î. aquaticum 'Tausch ap. Koch |. c.

f. variifolium DC. 1. e. p. 139; Rehb. ic. germ. 2 fig. 43634;
Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1327 tab. II, A. N. amphibium
3. aquaticum 'Tauseh ap. Koch syn. ed. 2 add. p. 456 ex. p.

. auriculatum DC. prodr. | p. 159; Rehb. ic. germ. 2 fig. 4363 £;
Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1527 tab. II, B. N. amphubium f
aquaticum 'Tausch |. c. ex. p. Sturm deutsch. h. 45.

b. Silicula mică, sferoidă ; stilul forte lung.

3. N. dacicum Caule erect rigid plin sau puţin fistulos, roşie-
tic, glabru, are tulpina radicantă, uneori stoloniferă; foile oblungi
ovato-lanceolate sau lanceolate avend baza atenuată în pețiol neau-
riculat, cele inferiore lirato-incise sau cam pectinate, cele superiore
neregulat şi expresiv dentate sau serate; racemele, siliculele şi stilul
întoema cum e la specia următore. — d, Maiu, lunie. Prin şianţuri şi
gropi cu apă. Lingă gara Chitila,

CRUCIFERA 55

Aspectul său nu lasă îndoclă asupra originei sale hibride din
N. amphibium cu N. austriacum, p'inlre care se găseşte în localitatea
citată. Bun frate cu N. hungavicum Borb. în kâzI. XV. 1575 arabis 63
ceyeb crucif. kăr. p. 119, un alt hibrid ce există prin Ungariea ; însă,
acesta are baza foilor auriculată-amplexicaulă.

10. N. austriacum Crantz stirp. austr. | tab. 2 (1769); koch
syn. p. 3 et add.p. 436; Rehb. ic. germ. 2 fig. 4295 tab. 51; Schlechtd.
Lang. 14 f. 1326. — d. Maiu, lunie. La locuri apelose, gropi, şianțuri
cu apă; mlăştini, livcdi umede; specie Iorte comună ((ree. enum.
p. 11). Craiova; Turmnu-Măgurele ; Câmpulung; Titu, Ghergani, Cio-
căneşti, Bucureşti ; Comana; Sinaia, Câmpina ; Buzeu ; laşi etc.

9. Specii terestre montane la locuri petrose.

11. N. pyrenaicum ÎI. Br. hort. kew. 4 p. 110 (ed. 1819);
Sturm deutsch. h. 45; Koch syn p. 39; Rehb. ic. germ, 9 fig. 1306;
DC. prodr. ! p. 138; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 1339. Sisymbrium
pyrenaicum L. spec. p. 916. — 2. Maiu, Iunie, lulie. La locuri tari,
uscate, stâncose din regiunea montană. Verciorova, Cerneţi pe dea-
lurile Iorgutovei şi Bresniţei; valea Cernei ; Baea-de-Aramă; Tis-
mana; Tirgujiul; Rimnic, “alimăneşti, Cozia; Câmpu-lung (loripa
pirenaica Grec. enun. p. 19); Piteşti; Predeal, Sinaia.

3. BARBAREA A. br. hori. kew. 4 p. 10).

1. B. vulgaris P. Br.l.c.p. 109 (1512); Sturm deutsch. h. 43;
Behb ic. germ. 2 f. 4556; DU. prodr. | p. 140; Sehlechtd. Lang.

deutsch, 14 f. 1333. Erysimum Barbarea |. spec. p. 922. — Vulg.
Cruşățea. — 3 Aprilie pînă la lulie. Vereiorova, Bahna; Cerneţi;

Câmpulung; Predeal, Buşteni, Sinaia; Botoşiani.

6. Kaiseri. B. Kaiseri Schur verh. siebenb. ver. ann. 1853 p. 57;
enum. transs. p. %L pro specie. Livedi în regiunea subalpină. Predeal.

7. arcuata. B. arcuata Rehb. bot. zeit. 1920; ie. germ. 2 î.4557;
Koch syn. p. 29; Sehlechtd. Lang. deutsch. 14 £. 1334. B. taurica DU.
prodr. 1 p. 141 (1824). — FErysimum areuatuim Opiz ap. Presl. fl. ceh.
p. 138 (1819). Pedicelele şi silicele la maturitate devin arcuato-erec-
tiuscule. — Predeal.

4. TURITIS 1. gen. n. 5.

1. T. glabra L. spec. p. 950; Sturm deutsch. h. 45; Koch syn.
p..40; Rchb.ie. germ. 2 î. 4946; DU. prodr. | p. 142; Sehleehtd.
Lang. deutsch. 14 f. 1557. Arabis perfoliata Lam. dict. | p. 219. —

54 CONSPECTUL SISTEMATIC

Vulg. Puricea, Turnică, Turniţă. — CD sau 3. Maiu, lunie. Livedi,
poeni, livedi de pomi (ograde). Specie vulgară. Verciorova, Cerneţi ;
Craiova; Câmpulung; Bucureşti (4. perfoliata Grec. enum. p. 11);
Comana, Băneasa; Ploeşti; Sloboziea din Ialomiţa; Piatra, Neamţu.

5. ARABIS [. gen. n. 55.

Ş$ 1. Semințele nearipate sau prea puţin aripate.

2. Foile caulinare au baza cordato-amplexicaulă.

1. A. alpina L. spec. p. 298; Sturm deutsch. h. 12; Koch syn.
p. 40; Rehb. ic. germ. 2 f. 4227; DC. prodr. 1 p. 142; Schlechtd.
Lang. 14 fig. 1359. — Vulg. Giscariţă. — Y, Stânei, păsciuni; în re-
iunea montană alpină şi subalpină. Negoiu pe Podeanu, Dimbovi-
cioara; Păpuşea; Buceci; Ceahlău (Knecht.); în Rarău pe Piatra Zim-
brului.

f. umbrosa. Cu puţin mai "'naltă şi mai stutosă, caulii flexuoşi
cam debili, foile mai “lilatate subţiri şi plane. — La Ceahlău în păr-
țile umbrose inferiore (Knecht.)

2. A. crispata Willd. enum. hoit. berol. p.65% (1809); Rehb. ic.
germ. 2 lig. 4325; DC. prodr. 1 p. 143. A. alpina f crispata Koch syn.
p. 4. A. alpina a. diffusa Baumg. enwn. transs. 2 p. 267 (1816). —
d. lunie, lulie. Prin văile şi vălcelele subalpine umbrâse şi umede.
Buceci la Urlătoarea. valea Peleşiului cte.

3. A. auriculata Lam. dict. | p. 219 (1755); Sturm deutsch.
h. 43; Koch syn. p. 41; Rehb. ie. germ. 2 fig. 4334; DC. prodr. 1
p. 145 ; Sehlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 1541. A. auriculata î. dasicarpa
Andrz. in DC.1. €. A. recta Baumg. enum. transs. 2 p. 267.— (0) Maiu.
Tuterişe, rărişuri, la locuri uscate pe lingă drumuri. Isaccea, Niculi-
țel. Cocoşi.

4. A. sagitiata D(. Îl. îr. 5 suppl. p. 592 (1515); Koch syn.
p. 42; Rchb. ic. germ. 2 f. 4343 b; DC. prodr. | p. 143 variet.e;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1544. A. longisiliqua Wallr. sched.
p. 399 (1822). A. Mursuta b. sagittata Rchb. in Sturm deutsch. h. 45
tab. 7 litt. a et b. — Turitis sagittata Bertol. amoen. ital. p. 185 (1819).
Vulg. Gîscariţă. — (-) Maiu, lunie. — Poale de munţi la locuri cu
ierbă, rărişi de pădure. Valea Bahnei la Verciorova; Sinaia.

5. A. hirsuta Scop. fl. carn. p. 39 (ed.1772); Sturm deutsch.
h. 45; Koch syn. p. 42; Rechb. ic. germ. 2 fig. 4343 b; Sehlechtd.
Lang. deutsch. 14 fig. 1344.— Turitis hirsuta L. spec. p. 930. — Vulg.
Giseariţă. — (-) sau 3. Maiu, lunie. Prin livedi, poeni. ograde de pomi,

OT
Or

CRUCIFERAE

păduri. Vereiorova; Corbeni pe Ghiţu; Campulung (A. muralis Grec.
enum. p. ll-non Bertol.); Predeal, Sinaia ; Mogoşoea, Bucureşti; Co-
mana ; Schitul-hareu.

3. Hornungiana. A. Ilornungianu Schur enum. transs. p. 45 (1566),
având silicele mai lăticele şi condensate către extremitatea racemei
ce pare astfel mai scurtă. In munţii Mehedinţului la Hânca-Camenei
(Simk.); valea 'Țesnei la Gaura-Fetei (A. Degen); Baea-de-Aramă la
valea Găinei.

92. Foile caulinare cu baza ângustată sesilă, necordată, nici am-
plexicaulă.

6. A. procurrens W. el Kit. rar. hung. 2 p. 154 tab. 14% (1803) ;
Sturm deutsch. h. 45 mala ; Kochsyn. p. %3; Rehb. ie. germ. 2 f. 4529;
DC. prodr. | p. 145; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 1950. A. precoa
Willd. enum. h. berol. p. 584 (1809). — 4, Aprilie, Maiu. La locuri
umede umbrose prin văile montane, pe stânci şi fisuri de stânci ab-
rupte. Valea "Ţesnei la Gaura-Fetei; ismana la Peşterea Pachonie ;

5

valea Oltului de la Coziea în sus pe Ciocane şi Cârlige.

7. A. hispida Mygind in L. syst. ed. 5 p. 5OL (1774); L. fil.
suppl.2 p.298 (1781). A. Crantziana Ehrh. herb. n. 78 (1787); Sturm
deutseh. h. 45; Rchb. ic. germ. 2 tab. 3%. A petraea Koch syn. p. 4
-nonlLam. 4. petraea Sehlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 1352 A. — Stânci
in regiunea montană din Moldova la Petrile-Doamnei (Br.)

8. A. petrogena Ken. wst. bot. zeit. anu. 1863p. 141. A.are-
nosa b. heteropylla Sehur enum. transs. p. 45 (1866); Borb. kăzl. 1578
arab. 6s egyeb.erucif. kăr. p. 153. A. segetalis Schur enum. transs.
p. 45 (1866). — 3 Lunie, Iulie. Tufişe, păduri, ţermul riulețelor, stânci; în
văile munţilor. — Verciorova prin valea Bahnei şi a Cerovăţului;
Tismana; valea Monastirei Distriţa ; Olăneşti; Coziea pe la Ciocane
şi Cârlige, Muntele Coziea; Dâmbovicioara; Piteşti pe Riul Doamnei ;
Predeal, Buşteni, Sinaia (A. Halleri Grec. enum. p. 11 quoad. specimin.
anno 1876 lectum-non L.); Ceahlău (Knecht.)

Se referă la tipul de A. arenosa Scop.; însă, adevărata formă a
speciei Scopoliane, cu florile măricele şi lilacine, cum se găseşte in
Europa occidentală, nu se observă a fi pe la noi; speciea nostră se
deosibeşte numa prin florile sale mici, albe sau cam persicine.

10. A. Halleri L. spec.p.929; Sturm deutsch. h. 43 tab. 15; Koch
syn. p. 44; Rehb. ic. germ. 2 fig. 4326; DC. prode. Lp. 1%; Schlehtd.
Lang. deutsch. l4p. 115 fig. 105. — II. lunie, lulie. Stânci cu muschi

56 CONSPECTUL SISTEMATIC

sau ierbă la locuri umbrose. Muntele Coziea in josul Mânăslirei Stă-
nişioara (A. Halleri var. Grecescui Gandog. Îl. europ. 2 p. 43); în Do-

brogia la Nicoliţel (2); în Suceava pe Petrile-Domnei.

4. A. Ovirensis Wulf. in Jacq. collect. p. 196 (1756); Jacq. icon.
rar. tab. 125 (1786); Baumg. enum. transs. p.272; Simk. enum. transs.
p. 77. A. Stolonifera Host ap. Rehb. icon. germ. 2 (1537) fig. 4325 a
- non Hornem. A. Ovirensis var. dacica Heutt. enum. ban. p. 17 (1858);
Borb. kâzlem. 1578 arab. es egyeb. crucif. kor. p. 160. Cardamine he-
teroplulla Baumg. herb. ct |. e. — d, Piscuri alpine. Pe Godeanu şi
Murariu la triplul hotar în Mehedinţi; Buceci pe Jipi (Knecht.); în
Suceava pe Tarniţe la Clifi şi pe Rarcu (Pr. Procop. exsic.!).

Obs. Arabis stolonifera Hornem. hort. hatn. p. 618 (1815) este
o formă puţin stoloniferă dependentă de A. Halleri L. şi care uu este
identică cu speciea IHostiană.

Ş 2. Semințele încinse cu aripă membranosă lată.

12. A. bellidifolia Jacq. obs. | p. 22 (176%); Sturm deutsch.
h. 20; Koch syn.p.45; Rehb. ic. germ. 2 f. 4351; DC.prodr. 1 p. 147;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 1357. — d. lunie, lulie. În regiunea
montană din Moldova pe Rar&u şi Pietrele-Doamnei (Br.)

13. A. Turrita [. spec. p.950; Sturm deutsch. h, 45; Koch syn.
p. 45; Rehb. ic germ. 2 f, 4345; DC. prodr. 1 p. 146; Sehlechtd Lang.
deutsch. 14 f. 1355. A. oehroleuca Lam. dict, | p. 218. — 3 Maiu,
lunie. Păduri, rărişi de păduri în regiunea montană şi submontană.
Verciorova, Gura-Slătinicului; valea-Bahnei ; Cerneţi pe dealul Po-
roinei şi Stârminei; valea 'Țesnei; Baea-de- Aramă; valea Oltului pe
la Coziea; în Buceci pe la Buşteni, Sinaia pe valea Peleşului şi la
Urlătoarea.

6. CARDAMINE /. con. n. 52

Ş 1. Funiculul seminal filiform ; siliea lineară,

1. Plante anuale.

= Peţiolurile neauriculate.

4. C. hirsuta |. spec. p.915; Sturm deutsch. h.45; Koch syn.
p. 47; Rchb. ic, germ. 2 f. 4304; DC. prodr. 1 p. 152; Schlechtd.
Lang. deutsch. 14 f. 1365. C. intermediu Hornem. Îl. dan. t, 1762;
C. umbrosa Andrz. in DC. prodr. 1 p. 152. — Vulg. Râjnică. — (-) Aprilie,
Maiu, lunie. Păduri, livedi, ograde de pomi. Câmpulung (Sisymbriau

CRUCIFERE 5%

pinnatifidum Grec. entun. lI-non DC. specimen defectuos); Cionţeşti ;
7 >
Sinaiu.

&: Peţiolurile auriculate.

2. C. impatiens |. spec. p. 914; Sturm deutsch. h. 45; koch
syn.p.46; Rehb.ic. germ. 2 £. 4302; DC. prodr. 1 p. 152; Schlechtd.
Lang. deutsch. 14 £. 1363. —Vulg. Pijnică. — 3 Maiu, lunie, lulie.
Păduri umbrâse la locuri umede în regiunea montana şi cea câmpenă.
Câmpulung (0. paroviflora Ure. enum. p. IL- non L. specimen de-
fectos); Cerneţi pe dealurile lorgutovei; Craiova; Monastirea Bistriţa ;
Câmpulung, Conţeşti; Câmpina; Bughea, Văleni din Prahova ; Co-
mana la Padina-lui-Vasile; laşi la pădurea Birnovei.

2, Plante perenice; peţiolurile neauriculate.

3. C. gelida Schott st. bot. zeit. ann. 1855 p. 145. 0. resedi-
folia var. dacica Heutt. enum. banat. p. 17 (1858); Fuss transs. exc.
p. 53. C. nivalis Schur enum,. transs. p. 46 (1566). C. alpina Auct.
transs. p. p.-non Willd. — «|, lulie, August. Pe verfurile cele mai
inalte în regiunea alpină. Godeanu; Negoiu; Buceci la Omu.

4. C. rivularis Schur verh. siebenb. ver. 4 (1853) p. GL: ejus
enum. transs. p. 49 Fuss transs. excurs. p. Bt. — d, lunie, Iulie. Prin
vălcele şi văi în regiunea montană subalpină, quasi- alpină. În tot co-
coprinsul Bucecilor (Br., Knecht.); Predeal; Negoiul pe Clâbucetu;
in Argeşi pe Jipu; Monăstirea Neamţu (0. prateusis Chan.)

5. C. pratensis |. spec. p. 915; Sturm deutch. h. 5; koch
syn. p. 47; Rehb. ic. germ. crucif. p. 4308 cum planta nostra exacte
congruo. 0. palustris Peterm. deutsch lipi 132: (L849 ) si A „Kern.
sched. spec. n. 887! C. pratensis var. &. paludosa Knat în Sehlechtd.
Lang. deutsch. 14 p. 149.—Vulg. Spumeală. Seuipatul cucului Stupitu
cucului. — E, Aprilie, Maiu, lunie. Livedi ia locuri umede, locuri
umbrâse şi rovinose. Craiova; Comana la Padina-lui- Vasile. Ciocă-
neşti, Buftea; Sinaia.

£. Haynaana Welwitsch ap. Rehb germ. exc. p. 676 (1530) et in
icon. germ. vol. 2 p. 68 fig. 4308. C. Mattuoli Moretti. — Diferă de
forma genuină prin segmentele foilor caulinare mai înguste si prin
florile sale mai inici, de ordinar albe sa cam roze şi nu azurii. —
Sinaia prin valea Caşiăriei şi pe la Isvoru.

6. C. silvatica Link în Hoffin. phyt. blătt. L p. 50 (1805);
Sturm deutsch. h. 45; Koch syn. p. 46; Rehb. icon. germ. 2 fig. 4503;

CONSPECTUL SISTEMATIC

Ot
(9.6)

Schlecht. Lang. deutsch. 14 fig. 1364. — (O Aprilie, Maiu, lunie.
Păduri prin văile montane lu locuri umede umbrose, pe lângă apşore.
Olăneşti; muntele Galbina ; Sinaia, Buşteni (Grec. enum. p. 11); Piteşti
prin zăvoiul Argeşiului; in Suceava pe Borea, pe Barnaru şi la Schitul
Rartu.

1. C. amara |. spec. p. 915; Sturm deutsch. h. 45; Koch syn.
p. 47; Rehb. icon. germ. 2 fig. 4305; Sehlecht Lang. deutsch. 14 fig.
1367. — Y,. Aprilie, Maiu. Locuri umede umbrâse, păduri. Rimaic ;
Piteşti ; Conţeşti, Câmpulung; Predeal; Sinaia; Câmpina (Grec. enum.
p. 11); Buhuşi; Mânăstirea Neamţu (Chania).

î. Opicii Presl îl. cech. p. 136 (1519) a) glabrescens Celak prodr.
fl. bohem. p. 449. — Mici păriuri prin văile alpine în valea Ialomiţei
de la Schit spre Cheea-'Tătarului.

Ş 2. Funiculul seminţei lat şi triangular ; silica lanceolată.

8. C. iongirostris Janka adat. magyar. delkel. flor. in magyar.
tudom. akad. mathem. termeszett. kăzI. XII kâtet 1874 p. 164% des-
criptum. — (O Aprilie, Maiu. Prin tuferişe la locuri umbrose: în
valea Vodiţei şi a Cerovăţului la Verciorova (A. Degen)!

Diferă prin sţilul s&ă prelung şi silica sa glabră de C. graeca L.
( Pteroneurum graecum DC.) al căreia stil este cu totul lipsă sai forte
scurt şi silica sa este iarăşi glabră. Mai la deal de Huşiava există şi
forma cu silica perosă: C. eriocarpa DC. prodr. 1 p. 154%.

7. DENTARIA 1. gen. n. Su.

1. D. glanduiosa W. ct Kit. rar. hung. d tab. 272 (1812);
Sturm deutsch. h. 45; Koch syn. p. 49; Rehb. ic. germ. 2 fig. 4315;
Schlechld. Lang. deutsch. 14 fig. 1372. — 4, Aprilie, Maiu. Păduri
umbrâse în regiunea montană subalpină şi a dealurilor. Sinaia pe
valea Peleşiului şi la Urlătoarea; Monistirea Neamţu'(Chan); laşi la
Răpedea.

2. D. bulbifera L.. spec. p. 912: Sturm deutsch. h. 48; Koch
syn. p. 49: Rehb. ic. germ. 2 f. 4318; Sehleehtd. Lang. deutsch. 14
fig. 1377. — 4. Aprilie, Maiu. Păduri umbrose, dumbrave. Câmpulung
Conţeşti; Câmpina (Grec. enum. p. 11); Ciocăneşti, Mogoşoea; Gomana.

Seriea 2-a. Latisepte silicose notorize (embrionul incumbent).

8. HESPERIS 1. gen. n. 817.

Ş 1. Florile purpurii, persicine sau albe.
1. H. alpina Schur verh. siebenb. ver. ann. 1853 p. 66; ejus

CRUCIFER.E 59

enum. transs. p. &l. HI. pendula "Ten. in Rchb. îl. germ. exc. p. 656
(1832) ex Fournier monogr. hesp. p. 34+7-non DC. Deilosma alpina
Fuss. transs. exe. p. 57. — d. lulie, Aug. Văi alpine, subalpine în
partea munţilor mari. Negoiu; Buceci in valea Caraimanului (Knecht.)

2. H. nivea Paumg. enum. transs. 2 p. 278 (18516). HI. albi/lora
Sehur verh, siebenb. ver. ann. 1852 p. 66; ejus enum. transs. p. 52.—
3, Maiu, lunie. La locuri umede umbrose prin văi şi vâlcele subalpine
la malurile apelor. Sinaia (Knecht.); Buşteni, Azuga, Predeal.

3. H. matronalis [. spec. p. 927; Koch syn.p. 50; Rehb. ic.
germ. 2 fig. 4377 et 4378 pro II. înodora etiam L. spec. p. 297 ;
Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1439. — Maiu, lunie. Păduri, tuferişe,
margini de păduri. Verciorova, Cerneţi; Aninoasa în Muscel; Dealu-
Mare, Scăeni; laşi, Bârnova; Potoşiani.

4. H. runcinata W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 200 (1504); Koch
syn. p. 50; Rehb. ic. germ. 2 fig. 4376; Sehlechtd. Lang. deutsch. 15
fig. 1440. — 9, Maiu, lunie. Tuferişiuri, poeni cu icrbă verde; mar-
gini şi poale de păduri. Vereiorova, valea Bahnei; dealu Stirminei ;
câmpiea Bujoreni la Rimnic; Craiova pe la Breasta şi Valea-Bisericei ;
Comana; Dălhăuţi în Slam-Rimnicu; în Dobrogea pe la Nicoliţel ;
Cocoși.

$ 2. Florile de un galben-mohorit. .

5.H. tristis L. spec. p. 926; Koch syn. p. 50; Rehb. ic. germ,
2 fig. 4374; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1441.— sau 3. Aprilie
Maiu. La locuri deschise aprice, pe lângă drumuri, pe la mirişti vechi
nelucrate. În Ialomiţa pe la Lehliu, Sloboziea; Tecuci, Furceni; Vaslui:
laşi; în Dobrogea pe la Constanţa, Caranasib, Bairamdede.

9. SISYMBRIUM /. en. n. 513.

Ş 1. Velarum DC. Silica spre virf treptat ascuţindu-se, subu-
lifo: mă.

4. S. officinale Scop. carn. 2p.26. Rchb. ic. germ. II f. 4401.—
Brâncuţă, Frun]a-voinicului. — (2) lunie — August. Locuri aprice, in-
culte, pe la drumuri, căi urbane; comună. Câmpulung (5. supinum
Grec. enum. 11; exemplar defectuos); Bucureşti, Sinaia (Grec. 1. c),
şi prin totă Româniea, căci "| am întâlnit de la Cerneţi până la Bo-
toşiani.

ş. 2. Irio DC. Silica cilindrică pină la stil. Florile galbene sau
gălbenii.

60 CONSPECTUL SISTEMATIC

2. S. Loeselii L. spec. p. 921. Rehb. ic. germ. IL f. 4409. —
Vulg. Voinicică. — 3 lunie, lulie. Tot aşa de comună şi în locuri tot
cum precedenta (Grec. enum. 11).

3. S. Columna Jacq. (l.austr. 1V.t.523 (1776); Rehb.l. e. f. 4407
et Auct, 5. orientale LL. amaen. IV. p. 322 (1759) sec. Simk. enum.
trans. Ș3. — 3 lunie, lulie. Câmpuri, drumuri, strade ; mai puţin res-
pândilă ca cea precedentă (S. Jrio Grec. ]. e. quoad pl. & Cotroceni).
Bucureşti, Cotroceni; Lehliu; Feteşti; Comana; Galaţi; Tecuci; Mă-
cin; Caracoium, Gargalic.

4. S. pannonicum Jacq. collect. |. 70 (1786). Rehb. loc. cit.
f.4406 et Auct. S. sinapistrum Crantz stirp. |. p. 52 (1769). — 3 lunie,
Iulie. Locuri inculte în regiunea câmpeană : Verciorova, Severin ; Cra-
iova ; loneşti, Vultureanca; Bucureşti; Comana; Galaţi; în Dobro-
gea la (uargalic, Constanţa, 'Tusla.

5. S. Sophia [. spec. p. 922 Rchb. 1. c. f. 4405. — (2) Maiu,
lunie. Locuri ruderale, inculte ; torte vulgară prin toată ţara (Grec.
enum. 11).

6. S. strictissimum LL. spec. p. 992. hehb. |. e. f. 4414 sub
Norta. — Y, lunie, lulie. Locuri umede cam umbroase. Bisea-Husili.

7. S. junceum M.bieb.fl.t. c. p. 2. 114(1508).Rehb. 1. e. 4413
et Auctor. Brassiea poly morpha W. et Kit. rar. hung. I. t. 90 (1801).—
(2) lunie, lulie. Locuri aprice şi pe lingă grâne : în Dobrogea calea de
la Gargalik spre Periclie, puţin sporadic.

10. ARABIDOPSIS IC. syst. 2. 450 pro Sect. Sisymbrii.
1. A. Thaliana Schur en. transs.p. 55. Arabis Thaliana L. spec.
p. 929. Sturm d. fl. h. 11. Coaringia Thaliana Behb. 1. c. f. 4380. —
(2) Maiu, lunie. Locuri cu ierbă prin ograde de pruni, vii, semănături.
Conţeşti; Ciocăneşti; Bucureşti, terestrău, Mărcuţa; Paserea; Le-
hliu; Feteşti.

1]. ALLIARIA (gas. fam. nat. 415.

1. A. officinalis Andrz. ap. M, Bieb. fl. t. c. IL. 445 (1819). Fry
simum Alliavia L. spec. p. 992. Sisymbrium Alliaria Scop. carn. 26.
Rehb. loc. cit. fig. 4579. — Usturde, Aişior, Aişioară, Vindecătoare ,
Frunda-voinicului, lerba-de lângoare, lerba-de-boale. — 3 Aprilie, Maiu,
Păduri umbrose, locuri umbrose în părți cam umede; plantă co-

CRUCIFERE Gl

mună. Câmpulung, Nămăeşti (Grec. enum. 11); Bucureşti; Comana;
Paserea ; Sloboziea pe la Doiceşti; Buzeu; laşi; Monăstirea Neamţu
(Chania); Botoşiani.

12. ERYSIMUM 1. cen. n. Sr4.

Ş 1. Silica expresiv tetragonă; stigma bilobată.

|. E. Wittmanni Zaw. enum. galiz. et bukov. p. 194% (1855);
Schur enum. transs. p. 56; Sag. et Sehn. carp. centr. 2 p. 61. Frysim.
Baumgavtianum, E. transiloanicum, LE. pumilum Sehur en. transs. p. 56
et57 (1866). £. Wahlenbergii Simk enum. transs. p. 85 et exsie,! (- non [.
strictum var Wuhlenbergii Aschers. et Engl. in oest. bot.zeit. ann. 1565
p. 278)synon. Cheiranthus helveticus Wahlenb. carp. prince. p. 203 (1514)
- non Jacq.)— Vulg. Mirandre-sălbatice. — Y, lunie, Lulie. Stânei calcare,
petrişiuri, în regiunea montană alpină, subalpină. Polovraci; valea MO-
năstirei-Bistriţa; Coziea, Stinişioara (E. odoratum Grec. în Br. prodr.
p. 197 -non Ehrh.); Negoiu; Dimbovicioara, Pajerea; Valea-lalomiţei
pe la Pescere ([. cheiranthus Grec. enum. p. 10 - non Pers. Li. odora-
tum Grec. în Br. |. €.) şi in tot coprinsul Bucecilor de la Sinaia pină
la Buşteni (Knecht.)!; Piatra-Mare; Ceahlău (Inecht.) ; în Suceava pe
Răr&u şi Petrile-Doamnei (Br.)!

Variează în portul său după natura solului şi după altitudine.
În părţile de jos ale munţilor talieasa este ca de 50 — 70 centimetre
înălţime, caulii robuşti şi adesea ramificaţi în jnmătatea lor supe-
rioră; foile lanceolate, expresiv şi distant dentate, racemele incăreate
cu flori mari galben-aurii odorante. Forme din această categorie se
pot lua uneori drept E. pannonieum Crantz (E. odoratum Ehrh.). — În
regiunile alpine devine mai mică prin taliea şi desvoltarea părţilor
sale, avend ea 15-—30 cent. înălţime; foile forte: ânguste sau linear-
lanccolate, uşior dentate sau denticulate, racemă adesea simplă şi mai
mică, însă tot cu flori mari splendide. —Pe virturile alpine este cu to-
tul scundacă, 5 — i5 cent. (E. Czetaianum Sehur |. €.) astfel cum sunt
exemplarele ce avem de la Piatra-Mare şi de la Rarcu.

2. E. pannonicum (rantz stirp. austr. fase. | p. 30 (1769).
Erysimum odoratum Ehrh. beitr. 7 p. 157 (1792). E. lanceolatum Rehb.
ie. germ. 2 fig. 4393 B.-non Î. Br. [. odoratum a. denticulatum Koch
syn. p. 55; Sehlechtd. Lang. deutsch. 15 £. 1461. — 3 lunie, lulie.
La locuri glaredse, argilo-caleare sau şisturi; în regiunea montană
interidră şi a dealurilor. Valea 'Pesnei; Câmpulung, Nămăeşti; Tirgu-
Frumos către Cotnari.

Grecescu D, Dr. — C. 132%. 7

69 CONSPECTUL SISTEMATIC

3. E. aureum N. Dicb. (1. (.c. 2 p. 440 (1519); DC. prodr. |
p. 195; De Less. icon. select. 2. tab. 66, optime(!); Ledeb. îl. ross. 1
p. 190; Lindem. fl. cherson. 1 p. 40; Bois. fl. orient. Lp. 190. — 3 lu-
nic, lulic. Pe lingă păduri pe dealuri mari în Moldova. Tirgu-Oenei
pe Măgura; Piatra la pădurea Balaurului; laşi la Păcurariu; Broşteni
pe Neagra în Suceava; Dorohoi.

Exemplarele nostre intru tote sunt exacte cu icona din De
Lessert cum şi cu exemplarele cu acest nume din (aliţiea australo-
orientală datorite confratelui B. Blocki din Lemberg. — Caule robust,
erect, ramos în partea sa superioră, ramurile intinse; foile oblungi
acuminate, dentate, verdi, cu peri aspri adesea tripartiţi; pedicelele
erecte cu puţin mai lungi de cât caliciul; lamina petalor lată obovată
rotundală ; silicele de lungime mediocră, tetragone, acoperite cu peri-
şiori fini albicioşi, muchiile lor glabrescente, verdi, la maturitate coa-
dunute pe axă; stilul de lungime egală lăţimei silicei ; stigma. bi-
lobată.

4. E. banaticum (rise). olim ; A. de Degen exsic.! e plantă
banaliea în valle Kazan (loco classico) lecta. FE. crepidifolium var.
anqustifolium Uriseb. et. Seh. iter hung. n. 57 (1552) sed. E. erepidi-
folii Rehb. non. quadrat. Fi. helveticum Heuft. enum. ban. p. 19 (1858);
Borb. magyar. tudom. acad. kâzlem. XV Kătet 1878 p. 175-non DC.
syst. veget. 1521. [. Rhehieum Simk. bânsăg es hunyad. in magyar.
tudom. acad. kâzlem. XV p. 522-non DC. 1. e. — d, lunie, lulie. Stânei
calcare, locuri umbrose uscate. Valea 'Țesnei la (aura-Fetei pe Ine-
leţu-Mare, dar forte rar.

5. E. exaltatum Andrz. in Bess. enum. pl. volh. p. 7l et83
n. 1554 (1829); DC. prodr. 1 p: 197; Ledeb. fl. ross. 1 p. 190. —
- Maiu, lunie. Locuri aprice, petrişiuri cu ierbă, câmpuri. Vreiorova;
Bucureşti ; Feteşti; Vaslui; Dorohoiu.

Tulpina verenantă, adesea multicaulă ; caulii cam de 56 —30
cent. înălţime, ramoşi ; foile ânguste linear-lanceolate forte lungi, cele
vadicale cuneato-oblungi atenuate in lung şi subţire pețiol, distant den-
tate sau denticulate; cele medii caulinare şi mai lungi, mai lăticele şi
de un port arcuato-deflex, virful şi baza lor atenuate; caulii şi foile
de un aspect verde, avend pe desupra peri fusiformi adpresi şi peri
trifurcaţi; pedunculeleflorale aproximativ de lungimea sepalelor ; lim-
bul petalelor obovato-cuneat cu marginea uşior curmată (retusă); si-
licele lungi, dreple, întinse exact tetragonice cu fațele albicios-pubee-

CRUCIFERAE 63

cente, stilul puţin mai lung de cât lăţimea silicei, portă o stigmă evi-
dent bilobată ; floriie galbene, neodorifere.

6. E. hieracifolium |. [|], succ. ed. 2 p.254:(1755); ejus spec
p. 923; Rehb. icon. germ. vol. 2 fig.4388. E. strictum Giertn. in flora
d. wetterau 2 p. 451 (1500); DC. prodr. 1 p. 197; Koch syn. p.55;
Boiss. fl. orient, 1 p. 196. — 3 lunie, Iulie. Pe stânci şi blocuri de
stânci cădute, în locuri deschise: Broşteni pe Neagra în Suceava.

7. E. diffusum lhrh. Deitr. 7 p. 157 (1792); Rehh.ic. germ. 2
fig. 4394. E. canescens Roth catal. bot. 1 p. 76 (1797); Koch syn.p.56;
Boiss. fl. orient. 1 p. 193; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1464. [.
Andrzeijowslianuim. Bess. enum. volh. p. 27 n. 538 (1522); Ledeb. 11.
vos. 1p.-.190: ai (]. cherson. 1 p. 42. Cheiranthus alpinus Jacq.
fl. austr. tab. 75 (1773) sed nomen incongruens. — (3 Iunie, lulic.
Locuri aprice, edi A pietrişiuri, ziduri vechi, dărimături, câm=
puri şi la locuri cultivate. Severin; Craiova; Caracăl; Comana ; Bu-
cureşti Herestrău, băncasa, Chitila; Duda, Băicoi; lunea Teleajenului
pe la Scăeni; Buzău, Beceni; Sloboziea, Feteşti; Galaţi, Bărboşi;
Tecuci; Berlad; Vaslui; Constanţa, Caranasib.

Ş 9. Silica obtus-tetragonă; stigma truncată sau bontă.

8. E. crepidifolium lchb. gerin. exc. p. 656 (1520); cjus ic.
germ. 2 fig. 4385 ; Koch syn.p.56; Ledeb. fl. ross. 1 p. 192; Sehlechtd.
Lang. deutsch. 15 fig. 1463.— 3 Maiu, lunie. La locuri uscate, locuri
tari, aspre : Câmpulung (trec. enum. p. 10 et in Kanitz pl. roman.
add. n. 154); Comana; lasi.

9. E. repandum |. spec. p. 925; Koch syn. p. 55; Rehb.ie.
germ. 2 fig. 4384; Boiss. fl.orient. 1 p. 189; Sehlechtd. Lang, deutsch.
15 fig. 1469. E. ramosissimum Crantz stirp. auslr. fase. 1 p. 29. —
(-) Aprilie, Maiu. Locuri aprice aspre, locuri inculte şi de cultură,
mirişti vechi. Roşiori-de-Vede; Beceni (Dipiotazis îiminea (rec. enum.
p. LO-non DC.) ; Galaţi; Măcin; Caranasib, Constanţa.

3. miniatum. Anual, de talie micutică, ca 5 — 10 cent. înălţime,
caul simplu subţire cu o mică racemă terminală de flori micutele, gal-
ben-viteline; silicele excedente chiar de cu timpu înflorirei şi destul
de torulose. Pe câmpurile aprice de la Constanţa (Br. leg. 1554).

13. SYRENIA Andi. în Rchb. germ. exc. p. 055.

1. S. cuspidata Ich). germ. exc. p. 658 (1530); ejus ic. germ.
2 fig. 4399; Erysimum cuspidetum DC. syst. 2 p. 495 (1521); ejus în

64 CONSPECTUL SISTEMATIC

prodr. 1 p. 197; Ledeb. fl. ross. 1p. 187. Boiss. fÎ. orient. | p. 199
Cheiranthus cuspilatus M. Bieb. 11. t. e. 2 p. 120 (1808). Syrenia lati-
folia Andrz. in Bess. enum. volh. p 27 n. S40 (1822). — 3 Maiu, lunie.
La locuri tari, uscate, prin miei tuferişe, rărişiuri de pădure. Veâreio-
rova; Severin pe ruinele Severine; Craiova; Comana; Vaslui; laşi;
Dobrogea.

2. S. angustifolia lichb cerm. exc. p. 659 (1530; ejus ic.
germ. L fig. 4400; Sehlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1474. Frysimnm
angustifolium Ehrh. beitr. 7 p. 513 (1792); W. et Kit. rar. hung. 1
tab. 98; DC. prodr. 1 p. 196. — Syrenia Ehrhartiana Andrz. in Bess.
enum. volh. p. 10% (1822). Cheiranthus canus Pill. et Mitterp. iter
p. 146 tab. 15 (1753). —(0 sau 3. lunie, lulie. Câmpuri la locuri a-
price, pelângă grâne, pe lângă drumuri. În Dobrogea: pe la Constanţa,
Mamaia ; Gargalic, Periclie ; Copadin, Bairamdede.

14. CONRINGIA ink en. h. berol. 2 p. 172.

4. C. orientalis Andi7. ap. DC. syst.2p.508 (1821); Rehb. ic.
germ. 9 f. 4382; Bois. fl. or. | p. 210. Brassica orientalis L. spec.
p. 951. Erysimum. orientale BR. Br. hort. kew. 2 p. 117; Koch syn.
p. 58. E. perfoliatum Crantz stirp. auster. p. 27; DU. prodr. 1 p. 199. —
2 Maiu, lunie. Tuferişe, margini de pădure pe dealuri muntose. Dealu-
Stirminei.

2. C. austriaca (. A. Mey. ind. cauc. p. 191 (1831); Rehb.
icon. germ. vol. 2 fig. 4381; Boiss. fl. orient. 1 p. 210. Brassica aus-
lriaca Jaeq. Îl. austr. p. 45 tab. 253 (1776). Erysimum austriacum
Baumg. enum. transs. 2 p. 262 (1816); DC. prodr. 1 p. 200; Koch
syn. p. 58; Ledeb. fl. ross. l p. 193. — (-) Maiu, lunie. Tuterişuri pe
costele petrâse ale munţilor şi pe la poale. Vârciorova către gura Slă-
tinicului (A. Degen)!

Seriea 3. Latisepte siliculose pleurorize (embrionul acumbent).
15. KERNERA V/eaih. în Ust. n. ann. 8 p. 42.

4. K. saxatilis lchb. in mâsl. handb. 2 p. 1142 et germ. exc.
p. 669; ic. germ. 2 f. 436%; Koch syn. p. 72; Myagrum sazatilis L.
spec. p. 394. Cochlearia sazatilis Lam. eneyel. 2 p. 165; Sehlechthendal
Lang. deutsch. 14 fig. 1416. Kerne: a myagroides Medik. in Ust. n. ann. 8
p, 42. — I, Tunie pină în August. Stânci alpine şi subalpine prin văi
umbrose umede. Dâmbovicioara; Negoiu; Buceci în valea Caraima-
nului (Knecht.) şi pe Costila.

CRUCIFER./E 65

16. COCHLEARIA /. gen. n. 5.

1. C. Armoracia |. spec. p. 904; Rchb.ic. germ. 2 fig. 1262;

Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 14183. — C. rusticana Lam. îl. tr. 2
p.471 (1778). Armoracia vusticana tlora d. wetter. 2 p. 426 (1500);
Koch. syn. p. 71. — Vulg. Chrean; Hirean. — Y, lunie, Iulie. Plantă

de cultură pentru usul alimentar, se găseşte şi spontanee pe lingă dru-
muri şi păragini: între Dolhasca şi Lespede în Suceava, frecuentă.

8. macrocarpa. C. macrocarpa W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 154
(1804). 'Tot de cultură, a rar spontanee în mod accidental.

17. LUNARIA /. gen. n. 509

1. L. rediviva |. spec. p. OIL; Sturm deutsch. h. 45; Koch
syn. p. 66; Rehb. icon. germ. 2 fig. 4290; Sehlecht. Lang. deutsch.
14 fig. 1393. — Vulg. Lopăţea. — 4. Maiu, lunie. Locuri umede,
umbrose în văi subalpine. Buceci (Grec.enum. p. 11); cheile Barnarulni.

2. L. annua [. spec. p. 911; Lam. dict. encyel. 3p.616. L.
Dbiennis Monch meth. p. 126 (1794); Sturm deutsch. h. 45; Koch
syn. p. 66; Rehb. icon. germ. 2 fig. 42839; Schlecht. Lang. deutsch.
vol. 14 fig. 1394. — 3 Aprilie, Maiu. Păduri în părţile muntose.
Verciorova (A. Degen); Stirmina; în Dobrogea pe la Mânăstirea Cocoşi,
Niculiţel.

18. VESICARIA /a. i. tab. 330.

1. V. graeca heut in catal. hort. genev. 1858; Boiss. fl. orient.
1 p. 269. Alyssum utriculatum fl. gre tab. 607-non LL. Vesicariu
utriculata Heuff. enum. ban. p. 20. — d, Aprilie, Maiu.Stânci calcare
abrupte în valea Oltului pe la Şipote şi Cirlige (Knecht. )

19. ALYSSUM 1. gen. n. 505

Ş 1. Siliculele înflate sau uşior comprimate, faţele convexe,
loculele cu câte 2—6 seminţe; filamentele staminelor neapendiculate
nici dentate.

1. A. edentulum W.etKit. rar. hung. | tab. 92 (1802); Rehb.
icon. germ. 2 fig. 4281 et 4981 b; DC. prodr. 1 p. 165; Sturm deutsch.
h. 48; Heuff. enum. ban. p. 21: Boiss. fl. orient. | p. 266. — Q sau €,
Maiu, lunie. Pe laturile petrâse ale munţilor, prin tuferişe sau rărişiuuri.
Vârciorova pe la Iloviţa şi Bahna; valea "Țesnei în faţa Cernei; Tismana
desupra monăstirei.

3. strictum Rochel ap. Borb. ă hazai arabis es egyeb, cruciler,.

66 CONSPECTUL SISTEMATIC

kâr. in kâzlem. XV (1878) p. 177: siliculele aproximativ globose.—
Severin către Bresniţa.

2. A. saxatile |. spec. p. 950 ap. Sturm deutsch. h. 66; Koch
syn. p. 63, Rchb. icon. germ. vol. 2 fig. 4280; Sehlecht. Lang. deutsch.
vol. 14 fig. 1352. — d. Maiu, lunie. Prin locuri petrâse, stânci, deluri
muntose. Valea Jiului pe la Lainici; în cheile Barnarului; laşi pe
dealul Miroslava; Dobrogea pe munţii de la Măcin şi Greci.

3. A. subsinuatum borb. arab. es egyeb. crucifer. koril in k&zI.
XV (1878) p. 178 pro var. A. saxatili Linneei. A sazatile Heuft. en.
ban. p.21; A. de Degen exsic! A. orientale Janka im linnea ann. 1860
p. 557; Br. prodr. p. l35-non Ard. — 4, Maiu, lunie. Locuri petrose
pe laturile şi la poalele munţilor. Verciorova, frecuent.

Aspectul său argintiu-canescent şi cu perii laxi, foile inferiore
radicale spatuleforme expresiv sinuate sau cam pinatifide, cele medii
dentate, denticulate sau întregi, racemele fructifere laxe îl asemueşte
cu A. orientale Ard. însă diferă de acesta prin siliculele sale obovate
şi la virf retuse, iar nu curat orbiculare sau uşior dilatate transver-
saliceşte. Diferă asemenea şi de A. sazatile |. (ap. auct. cit.) la care
foile inferiore radicale sunt spatulaie întregi sau uşior sinuate şi sili-
culele obovate, însă la virf rotundate. După cercetările amicului A. de
Degen, planta nâstră ar fi cu adevărat A. sazatile L. spec. 908 şi
întocma cu cea din Creta despre care vorbeşte Linneu.

ş 2. Siliculele comprimate, plane sau puţin convexe, loculele a
a câte 1 semință; filamentele staminelor celor lungi pînă pe la ju-
m&tate aripat-dilatate, ale celor scurte c'un apendice dilatat.

4. A. argenteum Vilm. summ. plant. 4 p. 430 (1790); Sturm
deutsch. h. 483; Koch syn. p. 64%; Rehb. icon. gerin. 2 fig. 4277; Boiss.
fl. orient. 1 p. 270; Schlecht. Lang. deutsch. vol. 14 fig. 1384. A.
murale W. et Kit. rar. hung. | tab. 6 (1799); M. Bieb. fl. t.e.2p.
103; Rchb. 1. e. fig. 4978.— 4, Maiu, lunie. Locuri petrose în regiunea
montană. Verciorova; Olăneşti; valea Oitului de la Coziea în sus;
Buzău ; Odobeşti pe Măgura şi la Munteni; Dobrogea pe la Măcin,
Cocoşi, Alibeichioi pe Consulu.

$ 3. Siliculele plane sau uşior convexe, a câte 2 seminţe; fila-
mentele staminelor celor mici penă pe la jumetatea lor inferioră sunt
aripat-dilatate bidentate, iar ale celor lungi sunt aptere edentule sau
puţin apendiculate,

CRUCIFER./E 67

5. A. repens Paumg. enum. transs. 2 p. 237 (1816); Heull.
enum. ban. p. 22; Boiss. fl. orient. | p. 275. A. Rochelii Andrz. în
Rehb. icon. germ. 2? fig. 4975 (1837); Neilr. diagn p. 15. — d. lunie,
lalie. Stânci pe piscurile alpine ale munţilor înalţi. Negoiu; Papuşea;
Buceti (Br. Knecht.)!; Ceahlău (Knecht.).

6. A. Stribrnyi Velen. fl. bule. suppl. p. 610 (1591) ex des-
criptione; Stribrny exsic. in G. Baenitz herb. europ. ann. 1394! —
, Maiu, lunic. Stânci, prin tuferişe şi la locuri cam deschise. Ver-
ciorova în valea Bahnei aprope de Iloviţa (Grec. leg. în anno 155% et
ab inilio sub nomen 47y/s. montanum Iatifolium notatum.) — Raritate.

7. A. pulvinare Velen. fl. bulg. p. 29 (1891); Stribrny exsic.
in Baenitz herbar. europ. ann. 1894! — Y. Maiu, lunie. Pe stâncile «le
conglomerate între Schela-Cladovei şi Gura-Văei.

De şi planta nostră diferă întru câtva de cea din Bulgariea prin
indumentul stu mai împislit şi de aspect cu mult mai lepidoto-argintiu
precum şi prin siliculele sale nu tocma pe atit de largi, totu-şi, dupe
îndemnul amicului A. de Degen, ne am oprit de a o considera ca o
specie distinctă, considerând polimorfismul ce există în grupa ce ține
de A. montanum L.. şi am reunit'o cu specia bulgarică.

8. A. commutatum Ilceuft. enum. ban. p. 22 (1558) pro var.
A. montani 2; Simk. bânsăg. s. hunyad. utaz. in kâzlem. XV kotet.
1878 p. 525. A. rostratum Rehb. icon. germ. vol. 2 fig. 4272 (15385)
et Auct. hung. et transs. plur.-non Stev. A. Pranssiloanicum Schur
enum. transs. p. 63 (1566); Simk. enum. transs. p. 90 et exsic.!
Velen fl. bulg. p. 39. — 3 Maiu, lunie. Locuri aprice inculte, locuri
petrose, argilo-glareose, drumuri. Verciorova, Severin; Craiova ; laşi ;
in Dobrogea pe la Măcin, Isaccea, Nicoliţel, Cocoşi, Alibeichioi.
Obs. A. avenarium Gmel fl. baden. 3 p. 37 (18085)- non Lois. nol.
p. 96 (1810), şi care este acelaşi cu A. montanum e. angustifolium Heult.
]. e. se pote considera aprope identic cu planta nostră, dar care sar
deosebi numa prin foile sale mai prelungi.

9. A. rostratum Slcv. in mem. acad. de Șt. Petersb. 3 p. 2%
tab. 15 fig. 1 (1810); Ledeb. fl. ross. 1 p. 139; Lindem. fl. cherson |
p. 48. A. Wierzbichii Heuft, in Flora ann. 1535 p. 942; enum ban.
p. 22; Rehb. icon. germ. 2 fig. 4272 b; Neilr. diag. p. 13. — (O Maiu
lunie. Locuri aprice inculte, mărăcinişiuri, petrişiuri pe lingă căi.
Turnu-Măgurele, Segarcea; Băneasa din Vlaşea, Comana (Grec. in
Br. prodr. p. 135); Galaţi, Bărboşi; Măcin,

65 CONSPECTUL SISTEMATIC

10. A. minimum Willd. spec. pl. 3 p. 404% (1800); Koch syn.
p. 65; Rehb. icon. germ. 2 fig. 4268, typicum, genuinum; Boiss. fl.
orient. 1 p. 231; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 14 fig. 1359 genui-
num. — (-) Maiu, lunie. Locuri aprice inculte, câmpuri, pe lingă dru-
muri, ogore, păragini; specie torte comună. Craiova; Bucureşti, Chi-
tila, Ciocăneşti; Comana, Băneasa ; Lehliu, Feteşti ; Brăila ; laşi; Do-
brogea.

f. ramosissimum Urun. enum. borysthen. p. 114 (1869); Lindem.
fl. cherson. î p. 49. Tulpina radicală multicaulă, caulii forte nume-
roşi, adesea ramificaţi, totul formând stuf orbicular; caulii externi
prostraţi apoi adscendenţi erecţi, cei interiori adscendenţi, ei şi ra-
murile lor terminuţi în racemă adesea forte lungă. — Terâm argilo-
humifer, locuri fertile pe tingă drumuri şi ogore. Bucureşti (A. cam-
pestre Grec. enum. p. Ll quoad specimen. ab Cotroceni), Chitila, He-
restrău ; Feteşti; Fălciu.

41. A. minutum Schlecht. in herb. Willd. ex Stev. in DC. syst. 2
p. 316 (1821); DC. prodr. 1 p. 163; Ledeb. fl. ross. 1 p. 140; Velen.
fl. bulg. p. 41. — (-) Aprilie, Maiu, lunie. Locuri aprice, tărâmuri
argilo-glareose, pe lingă căi, ogore. În Dobrogea pe cstele de la Mur-
fatlar spre Eskibilbil; Măcin spre Greci. |

În multă afinitate cu cel precedent, are asemănare prin silicu-
lele sale glabre şi întru câtva prin portul seu, diferă în mod evident
prin sepalele sale care persist âncă după fructificaţie pe silicule, totuşi,
însă, nu mult şi se scutur; apoi, prin racema florilor scurtă şi în-
desată, oarcum capituliformă şi prin siliculele sale ceva maitumefiate.

12. A. hirsutum M. Bieb. fl. t. c.2 p. 106 (1808); Rehb. icon.
germ. 2 fig. 4271; Boiss.fl. orient. Lp. 284.— (0 Maiu, lunie. La ge-
suri, locuri aprice inculte. În Dobrogea pe la Constanţa, Gargalic,
Periclie.

Are multă asemenare cu A. calycinum L., însă, este mai păros,
perii stelaţi mai areolaţi, foile mai lăticele, siliculele acoperite cu
peri stelaţi in amestec şi cu peri simpli ce resar din puncte tubereuli-
forme, pedicelele siliculelor stau explanate, sepalele de timpuriu ca-
duce, plus caracterele grupei.

Ş 5. Siliculele convexe, au loculele a câte 2 seminţe; filamen-
tele staminelor către virf sunt subulate, la bază nearipate, nedenticu-
late, neapendiculate.

13. A. calycinum |. spec. p. 905; Sturm deutsch. Îl. h. 45;

CRUCIFERE 69

Koch syn. p. 65; Hehb. icon. germ. 2 fig. 4269; Boiss. fl. orient. 1
p. 285; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 14. fig. 1587. A. campestre M.
Bieb. fl. taur. cauc. 2 p. 105 (1808). Adyseton calyeinum Scop. fl.
carn. 2 p. 13. — (0) Maiu, lunie. La locuri cultivate, câmpuri, livedi,
drumuri, holde, păragini ; specie forte comună. Severin; Craiova;
Rim nic ; Piteşti; Ionești, Vultureanca, Găeşti; Băneasa, Comana; Bu-
cureşti, Chitila, Ciocăneşti; Ploeşti; Brăila, Galaţi; Birlad; laşi; Do-
brogea.

Deosebit de caracterele grupei sale, este de notat şi persistenţa
sepalelor pe silicule mult timp după tructificare, siliculele nu sunt gla-
bre, ci presărate cu micutei peri stelaţi adpresi, petalele albescente.
Prin portul seu presenteză variaţiuni, din care :

a. subincanum. "Tulpina uni-multicaulă, caulii adscendenţi nera-
mificaţi, foile lineare ânguste, iudumentul argenteo-canescent ;

3. depressum. 'Tulpina multicaulă, caulii la bază culcaţi apoi ad-
scendenţi erecţi simpli sau ramoşi; siliculele măricele, sepalele în
mare parte caduce ;

'. foliosum. 'Talpina multicaulă, caulii culeaţi la bază apoi ad-
scendent-erecţi, simpli sau ramoşi, foile comparativ cu ale celor prece-
dente mai mari şi mai lăticele, dense şi cu aspectu verde, însă acope-
rite tot cu peri stelaţi; sepalele în mare parte şi mult timp persistente.

$ 5. Siliculele forte plane, loculele lor a câte 4 —6 s&minţe; fi-
lamentele staminelor dentate. Plante anuale. Gen Meniocus DC.

14. A. linifolium Stcph. In Willd. spec. pl. 5 p. 467 (1800);
Boiss. fl. orient. 1 p. 286. Meniocuslinifolius DC. syst. 2p. 325(1821);
Ledeb. fl. ross. 1 p. 134%. — 0) Aprilie, Maiu. Locuri aprice, loess
danubian ; pe malurile Borcei la Feteşti partea despre staţiea ferată;
copios.

20. BERTEROA DC. prod. 1p. 155.

1. B. incana DC. syst. 2 p. 291 (1821); Rehb. ic. germ. 2 fig.
4284; Boiss. fl. orient. | p. 290. Alyssum incanum L. spec. p. 519.
Farsetia incana B. Br. hort. kew. 4 p. 97 (1812); koch syn. p. 65. —
Vulg. Albiță, Ciucuşioară. — (0) lunie, Iulie, August. Locuri sterile şi
la locuri fertile în totă regiunea câmpenă, alpestră şi subalpină infe-
rioră. Verciorova, Severin ; Craiova; Rimnic; Stolnici; Argeşi, Piteşti;
Alexandria; Comana; Bucureşti, Herăstrău, Chitila (Al/ssum inca-
num Grec. enum. p. 11); Ciocăneşti, Perişi; Ploeşti; Galaţi; Tecuci;
lași; Fălticeni; Dobrogea.

70 CONSPECTUL SISTEMATIC

î. viridis. B. vividis 'Tausch ap. Rehb. germ. exc. p. 672, cu as-
pectu verde sau prea puţin canescent; creşte prin locurile cam um-
brose şi tomna,

21. DRABA 1. gen. n. 600.

$ 1. Tulpina perenică robustă multicipită, multicaulă; foile ro-
sulate, cele de la păment emarcide, cele de supra acestora rigide pe-
clinat-ciliate, avend pe desubt o nervură mediană proeminentă; scapi
fără foi; florile galbene.

1. D. aizoon Wahlenb. fl.carpat. p. 193(1514); Rehb. ic. germ. 2
fig. 4255; DC. prodr. 1 p. 166. D. lasiocarpa Rochel. rar. banat. p. 4.
(1825) solum nomen. Sturm deutsch. h. 60. D. aizoides Kotschy zool.
bot. gesel. vol. 3 p. 65 etp. 132 (1853)-non L. (Conf. Koch syn.
p. 67 et Sturm deutsch. h. 20 et h. 60 tab. 2,3, 4 et 5).— 4. Maiu,
lunie. Stânci în regiunea montană. Valea Bahnei pe la Iloviţa şi spre
Bahna ; valea Țesnei la Gaura-Fetei (A. Degen); Negoiu; Pajerea pe
Giuvalu ; Buceci la Strunga pe Bătrinele.

2. D. compacta Scholt analect. bot. p. 50 (1850); Stur mo-
nogr. gen. draba tub. 1 (1). D. ciliaris Baumg. enum. transs. 2 p. 230
(1516)-non Maly nec Scop. (1772). D. Baumgarteni Schur en. transs.
p. 65 (1866) ex p. — d, Maiu, lunie. Stânci in regiunea alpină a mun-
ților mari. Buceci pe Caraimanu şi Omu (Knecht.); pe Furnica şi Virful-
cu-Doru; Piatra-Mare.

3. D. Haynaldi Stur monogr. gen. draba p. 21 tab. 2 (1561).
D. ciliaris Baumg. |. e. ex p. D. Baumgarteni f. stenophylla Schur enurm.
transs. p. 65 (1866) ex descriptione et loco natale. — 4. Iunie, lulie.
Stânci pe piscurile alpine. Buceci (Knecht.)

$ 2. "Tulpina perenică stufosă; caulii la bază cu foi rosulate, de
alungul lor cu foi sparse alterne, foile moi cu peri rari simpli, bi sau
trifureaţi; florile albe.

4. D. Kotschyi Stur ast. bot. zeit ann. 1859 p. 35 tab. 1; ejus
monogr. gen. draba p. 24; Schurenum. transs. p. 6%. D. transsilvanica
Schur olim. — d. lunie, lulie. Stânci, fisuri de stânci abrupte în re-
giunea alpină. Buceci pe Caraimanu, pe Jipi-Mari (Knecht.); la Omu
(Br.) şi la Strunga (!); Ceahlău (Knecht.)

a. flexuosa Stur |. c. tig. z;

$. robusta Stur |. c. fig. £.

CRUCIFER.E ră]

5. D. carinthiaca Iloppe in Flora ann. 1525 vol 2 p. 437;
Sturm deutsch. h. 65 tab. 7 specimina minor; Rchb. ic. germ. 2 fig.
4946. D. Johanis Host îl. austr. 2 p. 240 (1531) et Auct. Koch syn.
p. 68. D. nivalis DC. syst. veg. 2 p. 344 (1821); prodr. 1 p. 169-non
Liljebl. D. Hoppeana Hudolphi ap. Hehb. germ. exc. p. 666 (1533);
Starm deutsch, h. 65 tab. 4. — D. Johanis £. glabrata Koch 1. e. p. 69
etiam specimina nostra. — d, lunie, Iulie. Stânci în regiunea mon-
lană. Scărişioara (Scăriţa) în Medredinţi; Negoiu; Dimbovicioara;
Buceci; Sinaia pe Plaiul-Cumpătu (Knecht.) ; Ceahlău (Knecht.),

Ş 3. Tulpina anuală simplă, unicaulă sau multicaulă,

* Caule unic, subţire, la bază cu foi rozulate şi de alungul cu
foi alterne sparse.

6. D. nemoralis [Ehrh. beitr. 7p.152 (1792); Rehb.ic. germ. 2
fig. 4326; DC. prodr. 171; Boiss. îi. orient. 1 p. 302 var. z; Sehlecht.
Lang. deutsch. 14 f. 1408, a. —(2) lunie, lulie. La locuri uscate argi-
loso-petrose: Câmpina (Knecht.).

7. D. lutea Gilibl. (]. lithuan. 4 p. 46 (1752); DC. prodr. 1 p. 171
var. f. Draba nemorosa d. glabra Sehur enum. transs. p. 66 (1866).
D. nemovosa var. leiocarpa Janka kozlem. tom. XII p. 15%. D. contorta
Auct. transs. quoad plant. dacicam-non Ehrh. (1792). — (9) Maiu,
lunie. Locuri cam năsipose dar cu icrbă mănunţică. Buşteni; Podu-

Turcului prin lunca Zeletinului.

** Cauli mai mulţi, subţirei, scapiformi, avend numa la bază foi
rosulate.

8. D. verna |. spec. 596; Sturm deutsch. h. 4; Koch syn, p. 70;
Rehb. ic. germ. 2 fig. 4524; Sehlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1411.
Erophila vulgaris DC. prodr. 1 p. 172. — (-) Aprilie. Prin ogore vechi,
porumbişti, mirişti nelucrate, locuri năsipose, drumuri, căi. Câmpulung,
Conţeşti; Piteşti; Câmpina (Grec. enum. p. 11); Ciocăneşti, Chitila,
Bucureşti; Comana; Pasărea, Lehliu; Botoşiani.

9. D. przecox Stev. in mem. soc. natur. mosc. 3 p. 269(1512);
Rehb. icon. germ. 2 fig. 4933. D. spathulata Lang. ap. Hoppe in Sturm.
deutsch. h. 65 tab. 1. Draba verna f. subrotunda koch syn. ed. 3 p. 57.
Erophila pracox DC. prodr. | p.172(1824); Boiss. fl. orient. 1 p. 505. —
(2) Aprilie. Locuri năsipose, petrişi menunt şi cu ierbă. Vereiorova ;
Craiova prin luncă şi pe coste spre Breasta; Podu-Turcului spre pă-
durea bodeasa.

-I
Li)

CONSPECTUL SISTEMATIC

22. PELTARIA /. gen. n. 906.

1. P. altiacea [. spec. p. 910; Sturm deutsch. h. 483; Koch syn.
p. 66; Rehb. icon. germ. 2 fig. 4931; Boiss. fl. orient. 1 p. 307;
Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1396. — 4, Maiu, lunie. Păduri, ră-
rişiuri, pe costele munţilor petroşi. Verciorova, valea Bahnei pe la
Iloviţa şi mai sus ; valea "'Țesnei la Gaura-Fetei.

Seria 4-a. Latisepte siliculose notorize (embrionul incumbent).
23. CAMELINA Crant;. stirp. austr. 1 p. 18.

1. C. microcarpa Andrz. ap. DC. syst. veg. 2 p. 517 (1821);
De Less. icon. select. 2 tab. 69; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4993 ; Ledeb. fl.
ross. | p. 196. C. silvestris Wallr. seched.p. 347 (1822); Boiss. fl. orient. 1
p. BLI. C. sativa a. pilosa DC. prodr. 1 p. 201; Koch syn. p. 72; Rehb.
ic. germ. 2 fig. 4292 si plantă foliis integris pilosis et statu silvestris. —
Vulg. Gălbenuşe. Gălbenuşiul- Inului. Oul-Inului. Lubiţă. — (O lunie,
lulie. Câmpuri pe la locuri fertile. Ciocăneşti; Buftea, Perişi; Ploeşti;
Chitila, Bucureşti; Comana, Băneasa; Fetești; Brăila; Măcin; Con-
stanţa.

2. C. macrocarpa Wierzb. in Heuff. enum. banat. p.24 (1858);
Rehb. icon. germ. vol. 2 fig. 4294 b. — (-) Maiu, lunie. Pe iîngă drum.
Vereiorova.

Are siliculele piriforme ca şi cea precedentă, însă cu puţin mai
măricele şi mai îmflate, venulele lor mai pronunţate; foile caulinare
ovato-lanceolate, în câtva mai dilatate şi forte întregi, baza sagitată.

24, NESLIA DDesy. jour. bot. 3 p. 162.

1. N. paniculata Desv. journ. bot. 3 p. 162 (1514); Koch syn.
p. 82; Rehb. ic. germ. vol. 2 fig. 4291; Boiss. îl. orient. lp.371;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1491. Myagrum paniculatum Li. spec:
p. S94. — (-) Maiu, lunie. Sol fertil, pe lingă drumuri, prin porum-
bişti şi pirloge de arături. Simian, Hinova; Monăstirea Neamţu (Chan.)

Secţ. II. Angustisepte: valvele comprimate şi astfel late, ambele
constituind un plan de la stinga la drepta, septul forte ângust şi în
sens perpendicular acestui plan.

Seria |. Angustisepte pleurorize.

25. THLASPI 1. gen. n. 502,

1. Th. arvense L. spec. pl. 901; Koch syn. p. 73; Rehb. ic.

CRUCIFERAE

-I)
9

germ. 2 fig. 4151; Boiss. [l. orient. 1 p. 325; Schlechtd. Lang. deutsch.
15 fig. 1419. — Vulg. Duruiana-vermelui. — (-) Maiu pină în August.
Câmpuri la locuri fertile ; torte vulgară în homâniea. Severin ; Tirgujiul;
'raiova; Chitila, Bucureşti ; Comana; Lehliu; Ploeşti; Câmpina, Pre-
deal; Focşiani; Monăstirea Neamţu (Chan. exic.)

2. Th. alliaceum |. spec. p. 901; Sturm deutsch. h. 65; Koch
syn. p. 73; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4182 litt. DEF G. — (0) Maiu, lunie.
Prin locuri de cultură, porumbişti vechi, drumuri. Şimian, Hinova.

3. Th. perfoliatum |. spec. p. 902; Sturm deutsch heft 65; koch
syn.p.73; Rehb. ic. germ. vol.2 fig. 4133 litt. HI K L; Boiss. fl. orient.
l p. 325; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1421. — () Aprilie, Maiu.
Locuri fertile şi de cultură, porumbişti şi holde, drumuri. Caracăl;
Craiova; Conţeşti; Piteşti ; Bucureşti; Comana ; Lehliu, Feteşti; Brăila,
Galaţi ; Neamţu; Dobrogea.

4. T. affine Scholt in Kotschy exic. 1550 solum nomen; Boiss.
(|. orient. | p. 327; Borb. kăzI. XV kăt. 18785 arab. €s egicb crucifer.
p. 205. Th. Kovăesii Heuft. in Flora ann. 1555 p. 62%; enum. banat.
p. 25. Th. longiracemosus Schur est. bot. zeit. 1555 p. 22. 1h. cochlea-
viforme Janka in Linntea vol. 30 ann. 1859p.557-non DU. syst. veg. 2
p. 381 (1821) nec. De Lessert icon. selec. vol. 2 tab. 52! — d, Maiu,
lunie. Livedi, pajişti în regiunea montană subalpină. Predeal (77.
Janke Br. contrib. 185859 p. b-non A. Kern.); Buceci; Ghiţu; Dim-
bovicioara.

5. Th. dacicum llcuft. enum. banat. p. 25 (18585); Borb. |. e.
p. 207. Th. alpestre Baumg. enum. transs. 2 p. 249 (1516); Schur
enum. transs. p. 68; Fuss transs. exc. p. 72; Br. prodr. p. 140-non
L. — Y, Maiu, lunie. Pe stânci şi la locuri cu icrbă in regiunea al-
pină. Godeanu pe Scărişoara; Buceei la Schitul Ialomiţei ; Buşteni pe
Costila; valea Roşnovei (Br. miss.) şi asupra Schitului Predeal,
pe aci mai rară.

26. IBERIS 1. gen. n. 514

4. 1. saxatilis [. spec. p. 905; Koch syn. p. 75; Rehb. ic.
germ. 2 fig. 4200; Boiss. fl. orient. | p. 333. 1. vermiculata M. Bieb.
fl. t. e. 2 p.101 (1808). — 4. Maiu, lunie. Stânei, crăpături stâncose.
în Dobrogea lingă Greci pe muntele 'Țuţuiătu.

e /. sempertlorens L. — 1. pinnata L. —. amara |. prin grădini ;
cam popularizate.

14 CONSPECTUL SISTEMATIC

27. BISCUTELLA 1. gen. n. 05.

1. B. izevigata |. mant. p.225 (1771); Koch syn. p. 76; Rehb.
ie. germ. 2 fig. 4905 litt. D. E.; Sehlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1456.

B. alpestris W. et Kit. rar. hung. 3 t. 253 (1812). — Vulg. Ochelariţă,
Chelărea, Chelărel. — d, lulie, August. In EREI alpină şi subalpină.
Valea Cernei la Clogani (Saba Ştef. leg.); valea TŢesnei; Lainici ; valea

Oltului pe Foarfeca; Dimbovicioara ; ia eter şi pe Ceahlău
(Knecht.). Variază:

a. glabra Gaud. fl. helv. 1 p. 255 (1828); Kochsyn.p. 76. B. lu-
cida DC. syst. veg. 2 p. 414 (1521). Caulii şi foile glabre, siliculele
iarăşi glabre netede;

Ie)

£. ambigua DC. dissert. tab. 9. B. levigata Rehb. |. e. Caulii şi foile
gros dentate asprite cu peri setuloşi, siliculele cu totul glabre netede.

Seriea 2. Angustisepte notorize.
28. HUTCHINSIA Ah. Br. hort. kew. 4 p. 82

1. H. alpina. Pr.hort. kew.ed. 2vol. 4 p.92 (1812); Koch syn.
p. 78; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 15 fig. 1482. Lepidium alpinum
L. spec. p. 892; Sturm deutsch. fl. hef. 20. Noceea alpina Rehb. icon.
germ. 2 fig. 4992. — d, Iulie, August. Piscuri alpine. La Păpuşea;
pe Buceei la Omu şi Caraimanu (Knecht.)! pe la Schitul-Ialoiniţei.

2. H. brevicaulis Iloppe ap. Sturm deutsch. fl. hef. 65 (1854);
Koch syn. p. 78; Sehlecht. iang. leul fl. vol. 15 fig. 1483. Noccea
brevicaulis Behb. germ. excurs. 3 p. 663 (1552) et icon. germ. loc.
cit. — Y, Lunie, lulic. Piscuri alpine pe Negoiu la 2530 m.

29. CAPSELLA Ven:. tab. 3p. 110.

1. C. bursa-pastoris Monch meth. p. 271 (1794); Sturm
deutsch. h. 66; Koch syn. p. 79; Rehhie. germ. 2 fig. 4229; Boiss.
fl. orient. 1 p.240; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 f. 1455. Tilaspi bursa
pastoris L. spec. p. 903. — Vulg. Paştele-cailor, 1 ăsculiţă. — (O Apri-
lie— August. Prin locurile fertile; plantă for E comună în totă ţera
(Grec. enum. p. 12. Variază:

a. genuina. Florile având patru petale, foile sinuato-dentate sau
pinatifide ;

3. integrifolia. Florile având patru petale, foile radicale şi cauli-
nare întregi ;

'. apetala. Foile fără petale normale, petalele filnd transformate
în stamine constituind un androceu decandru ; foile varii.

CRUCILERAE

-
OT

30. A THIONEMA A. Br. în Ai. Port. kew. 4 p. 60
1. JE. saxatile h. br. |. c. p. 50 (1512); Koch syn.ed. 5p. 64%;
DC. prodr. 1 p. 209; Rehb. icon. germ. 2 fig. 4227; Schlecht. Lang.

deutsch. 15 fig. 14835. Tilaspi saxatile L. spec. p. 901. — d. lunie, lulie,
Locuri petrose, stânci abrupte. — Valea "Țesnei la Gaura-Fetei.

31. LIPIDIUM /. seu. n. Su.

1. L. Draba |. spec. pl. ed. Lp. 6% (1755); Slurm deutsch.
h. 68; Koch syn. p. 77; Boiss. fl. orient. l p. 256; Sehlechtd. Lang.
deutsch. 15 f. 1474. Cardaria Draba Desv. journ. bot. 5 p. 162 (1514);
Rehb. ic. germ. 2 p. 4211. — Vulg. Urda-vacei. — d. Maiu, lunie.
Prin locuri fertile, drumuri, căi urbane şi rurale; specie forte comună
în ţâră (Grec. enum. p. 12). Severin; Craiova; Câmpulung; Bucureşti;
Ploeşti ; Galaţi; Berlad; laşi; Fălticeni; Dobrogea.

2. L. campestre h. br. hort. kew. 4 p. $5 (1512); Koch
syn. p. 77; Rehb. ic. germ. vol. 2 f. 4914; Boiss. fl. orient. | p. 355;
Schlechtd. Lang. deutseh. 15 f. 1476, T/laspi campesire L. spec.
p.902. — Vulg. Chreniţă, Urda-vacei. — -3 Maiu, lunie. Câmpuri,
drumuri, căi urbane şi rurale, garduri, grădini; forte vulgară prin ţeră
(Grec. enum. p. 12). Severin; Craiova; Câmpulung; Bucureşti; Go-
mana; Predeal, Sinaia; Câmpina, Văleni; Galaţi: laşi; Botoşiani;
Fălticeni, Mălin; Dobrogea.

3. L. pertfoliatum [.. spec. p. $97; Sturm deutsch. h.65; Koch.
syn. p. 78; Rehb. ic. germ. 2 f. 4217, Boiss. fl. orient. 1 p. 362;
Sehleehtd. Lang. deutsch. 15 f. 1477. — ) Aprilie—lunie. Locuri
fertile, locuri cultivate, semănături, câmpuri, căi rurale ; în regiunea
meridională a ţerei. 'Tărtăseşti, Ciocăneşti; Bucureşti; Lehliu, Slobo-
ziea, Feteşti ; Brăila, Galaţi; laşi; Botoşiani; Dobrogea pe la Constanţa,
Copadin, Periclie, Tulcea, frecuent.

4. L. ruderale [..spec. p.900; Sturm deutsch. h. 65; Koch syn.
p. 78; Rehb. ic. germ. 2 f. 4215; Boiss. fl. orient. 1 p. 561; Sehlechtd.
Lang. deutsch. 15 fig. 1478. — Vulg. Piducherniţă Mortea-Stelniţelor.—
2 Maiu— August. Câmpuri, pe la locurile cultivate, căi urbane Şi
rurale în totă ţera. Severin; Craiova ; Rimnie ; Piteşti ; Bucureşti; Co-
mana; Brăila. etc.

5. L. graminifolium |. spec. p. 900; Sturm deutsch. h. 6S;
Koch syn. p. 78; Behb. ic. germ. 2fig. 4218; Boiss. fl.orient. 1 p. 301,

16 CONSPECTUL SISTEMATIC

Sehlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1479. — 3 lunie— August. Pe lingă
arături sau grâne. Craiova; Calafat.

7. L. latifolium L. spec. p. 899; Koch syn.p. 78; Hehb.ic.
germ. 2 fig. 4219; Boiss. fi. orient. 1 p. 359; Schlechtd. Lang. deutsch.
15 fig. 1450. — , Iunie, lulie. Locuri josnice umede vbăltose sărate
sau oarecum sărate, în regiunea meridională. Craiova; Buzeu; Brăila,
Galaţi; laşi; Dobrogea.

8. L. crassifolium W. ct Kit. rar. hung. tab. 4 (1799); Rehb.
icon. germ. f. 4220. — Y. lunie. Liocuri sărate seurse. Dobrogea subt
Caracoium, Mamaia.

32. SENEBIERA /ers, spun. 2 p. 153.

4. S. Coronopus Poir. in Lam. encyel. meth. 7 p. 76 (1806);
Sturm deutsch. h. 683; Koch syn. p. 50; Rchb. ie. germ. 2 fig. 4210;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1514. Cochlearia Coronopus L. spec.
p. 904. Coronopus depressus Manch meth, p. 220 (1794). — (0) Apri-
lie— August. Locuri aprice, petrişiuri bătute şi cu ierbă, curţi, dru-
muri. Câmpina, calea din oraşiu către puţurile de petroleu, copiosă ;
București, Herestreu; Comana: Feteşti; Fălticeni pe trotuore.

Subtribul B. — Fructul nedehiscent lomentos, uni-bi-multilocu-
lar, articulat sau nucamentos.

Seria 1. Lomentose pleurorize.

33. CAKILE Town. ap. DC. syst. 2 p. 427.

|. C. maritima Scop. fl. carn. ed. 2p. 25 (1772); koch. syn.
p.55; Rehb.ic. germ. 2 fig. 4158; Boiss. fl. orient. lp.365; Schlechtd.
Lang. deutsch. 15f. 1458. — C. serapionis Gsertn. fruct. 2 p. 257 (1791).
DBunias Calile L. spec. p. 936: —(-) lunie — Septembre. Pe malurile
mărei la Constanţa şi pe lingă lacul Tuzla-Ghiol; Sulina.

34. EUCLIDIUM RR. Br. hort. hkew. 4. p. 74.

4. E. syriacum h. br. hort. kew. 4p. 74% (1512); Koch syn.
p. 31; Rehb.ie. germ. vol.2 fig.4157 ; Boiss.fl. orient. 1 p. 368; Seleehtd.
Lang. deutsch. 15 fig. 1437. Anastatica syriaca L. spec. p. 395. Mya-
grum syriacum Scop. îl. carn. ed. 2p. LI. Bumiassyriaca terta. fruct.
2p. 290. —/-) Aprilie — Iunie. Locuri useate şi tari, inculte sau de
cultură. Ionești, Vultureanca; 'Tărtăşeşti, Guliea (Grec. in Br. prodr.

CRUCIFERA 77

p. 134); Bucureşti; Feteşti; Brăila, Galaţi; laşi; Dorohoiu (Knecht.) ;
în Dobrogea frecuent.

Seriea 2. Lomentâse notorize.

35. ISATIS 1. gen. n. 824.

1. 1. tinctoria L[. spec. p. 936; Sturm deutsch. h. 3; Koch syn.
p. Sl exelus. var. +; Rehb. icon. germ. 2 fig. 4177; Ledeb. fl. ross. 1
p. 212; Boiss. fl. orient. 1 p.380; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1489.
1. campestris Stev. ap. DC. syst. veg. 2 p. 571 (1821). — Vulg. Boien-
gide. Cardama. Drobuşioară. — c$ Maiu, lunie. Câmpuri la locuri fer-
tile; une-locuri în cultură pentru usul tinctorial popular. Severin, Balta ;
Tirgujiul; S&garcea (Doljiu); în Vlaşea pe la Sloboziea, Odăile-Arsa-
che şi Băneasa; Găeşti, Titu; Beceni (Grec. enum. p. 12).

Siliculele de ordinar glabre sunt de 5—4 ori mai lungi de cât
lăţimea lor, au baza ângustă sau cuneată, virful rotundat sau prea pu-
țin emarginat.

2. |. przecox kit. in Tratt. arch. 2p.40 tab. 6Sann. 1514; DC.
prodr. 1 p. 210; Rehb. ic. germ. 2 fig. 4178; Ledeb. fl. ross. 1 p. 211.
1. tintoria “. precox Koch syn. p. Sl. — 3 Maiu, lunie. Pe costele
petrose ale munţilor la Verciorova, abundeză.

Siliculele sale sunt mai lăticele, de formă eliptică, la bază pu-
țin ânguste, necuneate, virful rotundat sau orecum lruncat ; epoca în
fiorirei timpurie, prin Maiu.

Trib. IL ORTHOPLOCEE DC. Cotiledonii lungitudinal-plicaţi, în-
toemind un sghiab unilateral în care radicula este adusă în sus (coti-
ledoni incumbenţi).

Secţia ]. Ortoploce latisepte silicose.

36. DIPLOTAXIS DC. syst. veg. 2 p. 65,

4. D.muralis DC. syst. 2p.634(1821); ej.prodr. 1p.292; Sturra
deutsch. h. 683; Koch syn. p. 62; Rehb. ic. germ. 2 fig. 44:17; Sehtechtd.
Lang. deutsch. 15 fig. 1502. Sisymbrium murale L. spec. p. 918. —
(2) Maiu - Septembre. Locuri uscate, arături, grâne, porumburi, pe-
trişuri cu ierbă pe lingă căi. Craiova; Ciocăneşti, Chitila, Bucureşti ;
Câmpina; Predeal; valea Slănicului spre Beceni (D. viminea Grec.
enum. p. 12, ex p.-non DU. Brassica muralis Grec. in Br.prodr p. 131);
Brăila, Galaţi ; Dobrogea.

Grecescu D. Dr. —C. 1324 8

78 CONSPECTUL SISTEMATIC

f. intermedia. D. intermedia Schur enum. transs. p. 60 (1866);
aprope preste tot sau cu totul glabră. — Câmpuri. Craiova.

Tulpina ierbacee anuală sau bienică portă un stuf de foi radi-
cale şi emite cauli simpli nefoliaţi sau puţin foliaţi către bază.

2. D. tenuifolia D(. syst. veget. 2 p. 632 (1821); prodr. 1
p. 222; Sturm deutsch. h. 65; Koch syn.p. 61; Rehb. ic. germ. 2
fig. 4420; Boiss. fl. orient. 1 p. 387. Sisymbrium tenuifolium L. spec.
p. 917. Sinapis tenuifolia R. Br. hort. kew 4. p. 128.— 9, lunie. lulie.
Locuri fertile, petrişiuri me&nunte cu ierbă, câmpuri, locuri cultivate,
drumuri. Verciorova, Severin; Chitila, Bucureşti; Comana ; Feteşti ;
Buztu, Beceni (Grec. enum. p. 10); Galaţi; Dobrogea.

Tulpina sub-lignescentă perenică, emite mulţi eauli în parte ra-
mificaţi şi foliaţi pină pe la jumătate: pedicelile mai lungi de cât
florile lor.

37. SINAPIS Tour. inst. p. 227

E

|. S. nigra L. spec. p. 933; DC. prodr. 1 p. 218; Rehb. ic.
germ. 2 fig. 4427. Brassica nigra Koch deutsch. îl. 4 p. 713 (1840);
Boiss. fl. orient. 1p. 390; Schlecht. Lang. deutsch. 15 f. 1495. — Vulg.
Muştav de câmp. Muștav-negru. Rapiţă de muştar. — (-) lunie, lulie. Prin
locuri de lunci, pruntişiuri, drumuri şi la locuri fertile; specie vul-
gară. Craiova; Rimnic, Călimăneşti ; Titu; Bucureşti; Ploeşti, Câm-
pina (Grec, enum. p. 10); Buzău; Brăila ; Galaţi ; Botoşani; Dobrogea.

Silica cilindroidă terminată în stil scurticel drept ce n'are chipul
rostriform.

2. S. arvensis [.. spec. p. 933; DC. prodr. | p. 219; Koch syn.
p.60; Rehb. icon. germ.2 fig. 4425; Boiss. fl. orient. 1p.394; Sehlechtd.
Lang. deutsch. 15 f. 1497. S. taurica DC. syst. veg. 2 p. 617 (1821)
-non M. Bieb. Napus agriasinapus Spenn. fl. frib. 3 p. 944 (1829). —
Vulg. Muştar sălbatic. Rapiţă sălbatică. — Q) lunie, Iulie, Locuri fer-
tile cultivate şi necultivate, pe lângă locuinţe rustice, drumuri, locuri
virane urbane şi rurale; vulgară (Grec. enum. p. 10). Severin; Cra-
iova; Caracăl; 'Turnu-Măgurele; Rimnic, Călimăneşti ; Titu, Giocă-
neşti, Bucureşti; Comana; Câmpina, Ploeşti; Galaţi; Birlad; laşi;
Fălticeni, Sasca, Broşteni; Dobrogea.

Silica cilindroidă torulâsă terminată în stil lungăreţ rostriform
şi drept. — Varieză:

2. vulgaris. Silica glabră;

CRUCIFER A 79

f. orientalis. Ș. orientalis L. amon. % p. 280 (1759). Silica asprită
cu peri retrorşi.—(Constanţa.

3. S. alba [..spec.p.932; DC. prodr. 1 p. 220; Sturm. deutsch.
h. 8; Koch syn. p. 60; Rehb. ic. germ. 2 fig. 4494; Boiss. fl. or. 1
p. 395; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 f. 1498. Napus leucosinapus Spenn.
fl. frib. 3 p. 943 (1829). — Vulg. Muştar. Muştar bun. hapiţă de mu-
ştar. — (0) lunie, lulie. Prin locuri fertile cultivate sau necultivate, spo-
radică şi în rare locuri; cultivată pentru usul economic (Grec. enum.
p. 10). Craiova; Bucureşti; Galaţi; Constanţa.

Siliea eilindroidă torulosă asprită cu peri şi terminată în stil
lungăreţ rostriform arcuato-ensiform.

38. BRASSICA 1. gen. n. 820 ex. p.

1. B. Campestris [.. spec.p. 931; DC. prodr. 1 p. 214; Rehb.
ic. germ. 2 fig. 4434. B. Rapa a campestris Koch syn.p. 59.— Vulg. Napi-
sălbatici. Rapiţă de câmp. Rapiță stlbatică.— () Aprilie, Maiu. Câmpuri
pe la locuri de cultură și pe la drumuri; sporadică. Bucureşti (Grec.
enum. p. 10); Piteşti; Ciocăneşti, Chitila ; Lehliu; Galaţi.

3. napo-brassica DC. |. e. Rădăcina cărnosă înflată napitormă.
Vulg. Napi. In cultură pentru uzul economic.

2. B. Rapa L. spec. p. 931; DC. prodr. 1 p. 214; Rehb.ie.
germ. 2 fig. 4437; Koch syn.p. 59 ex parte; Sehlechtd. Lang. deutsch.
15 fig. 1494. Napus Rapa Spenn. fl. frib. 3. p. 941. — Vulg. Napi.
Napi sălbatici. Rapiţă selbatică. -- (-) Aprilie-lunie. Câmpuri pe la lo-
curile cultivate, drumuri; sporadică. — Rădăcina subțire neingroşată.

f. rapifera Metzger ap. Koch syn. |. c. Rădăcina grosă, cărnosă,
crescută, rotundă sau oblungă, mare sau mică (napi); alimentară şi
economică. Cultivată.

3. B. Napus |. spec. p. 921; DC. prodr. 1 p. 214; Koch syn.
p. 59; Rchb. ic. germ. vol. 2 fig. 4435; Boiss. fl. orient. 1. p. 392;
Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1493. — Vulg. Papiţă. (îr. Colza.
germ. Raps.). — (0) sau 3 Aprilie-lulie. Spontanee în stare spo-
radică. In cultură pentru usul economie la noi forte mult; plantă o-
leaginosă (B. Napus oleifera annua et biennis) avend rădăcina subţire
anuală sau bienică; cea alimentară (B. Napus esculenta Koch 1. c.)
avend rădăcina grosă, crescută, cărnosă, feculentă.

e 8. o/eracea L.. spec. p. 932; DC. prodr. 1. p.213; Koch syn.
p.58; Rehb.ic. germ. 2 f. 4458; Sehlechtd. Lang. deutsch. 15 î. 1492.—

80 CONSPECTUL SISTEMATIC

Vulg. Varză, însă care în cultură presenteză următârele varietăţi bine
cunoscute la noi: —a. B. oleracea capitata DC. 1. e. vulg. Varză cu că-
pățină. Varză. Curechi ; — f. B. oleracea capitata bullata Hortul. vulg.
Varza memţescă. Varză-eriţă (tr. Chou de Milan); — “. B.oleracea ace-
phala DC. 1. e. B. oleracea viridis Lam. vulg. Varză nemţiscă creţă fără
căpățină. Chelaradă; —5. B. oleracea gemmifera DC... e. vulg. Varză-de-
Bruzel. Verzişore; — e. B. oleracea caulo-rapa DC. |. e. vulg. Gulie ; albă
sau vinătă; — 4. B. oleracea Botrys DC. 1. e. vulg. Conopidă. — Nu
se pot ţine în colecţie. In cultura grădinelor de verdeţuri (zarzava-
turi). — Alimentare.

39. ERUCASTRUM Schimp. et. Spenn. fl. frib. 3 p. 940.

1. E. elongatum hchb.germ. exc. (1830) etic. germ. 2 fig. 4430.
Brassica elongata Ehrh. beitr. 7 p. 159 (1792); W. et. Rit. rar. hung.
1 p.96itab. 28; DOG, prodr. 1..p. 217; Boiss. îl, orient. 4 pp 0
I, Iunie, lulie. Câmpuri cu sol fertil, pe la locuri cultivate şi drumuri
rurale. Galaţi, Bărboşi ; Măcin, Isaceea, Nicoliţel; Constanţa; Bairam-
dede, Ciopadin.

2, E. Poliichii Schimp. et Spenn. fl. frib. 3 p. 946 (1829);
Sturm deutseh. h. 66; Koch syn. p. 61; Schleehtd. Lang. deutsch. 15
f. 1500. E. inodorum Rehb. ic. germ. 2 f. 4425 (1535). Sisymbrium
Erucastrum Poll. pl. palat. 2 p. 234 (1776)- non Gouan. — 4. Maiw
Iunie. Pe lingă Galaţi, prea puţin. Emigrat oare ?

Secţ, 2. Ortoploce lomentose.
Seria 1. Lomenta cu sugrumături transverse cu aspectu articulat.

40. RAPHANUS 1. gen. n. 822.

1. R. Raphanistrum [.. spec. p. 935; Koch syn. p. 54; Boiss.
fl. orient. 1 p. 401; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 f. 1511. Raphani-
strum segetum et R. Landra Rehb. ic germ. 2 î. 4172 et 73. — CD lu-
nie, lulie. Prin mirişti la Galaţi.

e 2. Sativus L.. spec. p. 935; vulg. Rădichie; în cultură.

41. RAPISTRUM Porhave ap. DC. syst. 2. p. 049.

|. R. perenne Berg. phyl. ic. Desv. journ. bot. 3 p. 160 (1814);
Koch syn. p. 53; Rehb. ic. germ. 2 f. 4170; Schlechtd. Lang. deutsch.
15 f. 1506. Myagrum perenne L. spec. p. 893. — Y. lunie, lulie. Prin
şesurile deşerte, pe lângă grâne şi porumburi în regiunea nostră
danubială inferioră. Băneasa, Comana; în districtele Ialomiţa, Brăila,
Covurluiu şi prin Dobrogea frecuent.

CRUCIFERE, FUMARIACEZE să |

2. R. rugosum (All. []. pedem. 1! p. 257 tab. 78 (1785); Koch
syn. p.83; Rechb.ic. germ. 2 f.4168 ; Boiss. [i. orient. 1 p.404; Schlechtd.
Lang. deutsch. 15 î. 1507. Mgyarum rugosum L. spec. 393. — O lunie,
lulie. Prin locuri cu ierbă. Călimăneşti.

42. CRAMBE /ourn. inst. p. 2.

1. C. maritima |. spec. p. 937; DC. prodr. 1 p. 995; Sturm
deutsch. h. 18; Koch syn.p. 83; Rehb. ie. germ. 2 f. 4164: Boiss.
fl. orient. 1 p. 406 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1508. — E, Maiu,

rmx

lunie, luiie. "P&rmii maritimi în Dobrogea la Constanţa şi Mamaea.

Seriea 2. Lomenta simplă nearticulată, nucamentosă.
43. CALEPINA Adus. fam, pl. 2. p. 423.

1. C. Corvini Desv. journ. bot. 3 p. 158 (1814); Sturm deutsch.
h. 68; DC. prodr. 1 p.225; Koch syn. p. 82; Rehb. ic. germ. 2 f. 4163;
Schlechtd. Lang. deutsch. 15 f. 1505. Crambe Corvini All. îl. pedem. |
p. 256 (1785). Myagrum erueafolium VIll. dauph. 3 p. 279 (1789).
Cochlearia auriculata Lam. eneyel. meth. 2 p. 165 (1786). — O Maiu,
lunie. Locuri inculte glareoso-argilacee. Verciorova către valea Bahnei.

Trib. II. SPYROLOBE DC. Cotiledonii lineari lungi, curbați in
spirală şi incumbenţi. Fructul nucamentos.

44. BUNIAS n. br. host. hew. 4 p. 75.

1. B. orientalis [.. spec. p. 936 (exclus. hort. ups. synon.); DC.
prodr. 1 p. 9230; Koch syn. p. 62; Boiss. fl. orient. 1 p. 409; Schlechtd.
Lang. deutsch. 15 p. 1515. Loha orientalis Desv. journ. bot. 3 p. 160
(1514); Rehb. ic. germ. 2 fig. 4162. Myagrum tarazacifolium Lam.
encyel. mâth. 1 p. 570 (1782).— Vulg. Brăbin. — O) sau (3. Iunie,
lulie. Prin locuri fertile, pe lângă locuinţe rustice, drumuri, câmpuri.
Severin; Craiova; Himnie; Câmpulung; Bucureşti; Comana; Câmpina;
Sinaia ; Piatra; Neamţu; în Suceava la Fălticeni, Mălin, Broşteni;
laşi; Botoşiani.

IX. FUMARIACE A DC. syst. 2. p. 105.
1. CORYIDALIS DC. syst. 2 p.r13.

1. C. Marschalliana Pers. syn. 2 p. 269 (1807); De Lessert ic.
select. pl. vol. 2 tab. 66 (!); Boiss. fl. orient. vol. 1 p. 128; A. Kanitz

82 CONSPECTUL SISTEMATIC

reliq. grisebach. p. 35.— Varicză: cu flori purpurii, cu flori albe ce
dau puţin în roz sau galben. — Vulg. Brebenei, Breabeni. — Ă, Apri-
lie, Maiu. Prin dumbrave. (C. cava Grec. enum. p. 10- non Schweigg.
et Kart.) Dealurile Cerneţului; Craiova ; Conţeşti, Câmpulung ; Câm-
pina ; Buftea, Chitila, Băneasa, Bucureşti; Comana; Galaţi; Deocheţi
in Putna; Bacău; Iveşti, Tecuci; Podu-Turcului; Pădurea-Lipovăţu
în Vaslui; laşi; Botoşiani; Piatra, Neamţu.

Adevărata formă de Covydalis caca Schweigg. el Koort. îl. erlang.2
p. 44 (1811) aşia cum este ligurată în Reinchenbach ic. germ. vol, 3
fig. 4463 şi în Schleehtendal flora von deutschland vol. 13 fig. 1305
tab. 1 et II, avend segmentele foilor cuneate şi marginea inciso-multi-
fidă, putem dice, în Homâniea nu există; a nostră are segmentele
foilor mari obovate sau oblung-obovate, întregi sau cu 2-3 partiţii ce
iarăşi obovate sunt.

2. C. solida Schwartz in sw. bot. 5 p. 531 (1519); Koch syn.
p. 33; Boiss. îl. orient. 1 p. 129. C. digitata Pers. syn. 2 p. 269 (1807);
Rehb. ic. germ. 3 f. 4462; Sehlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1307 - sed
nomen specilicum linnăeanum prior. C. bulbosa DC. fl. fr. 4 p. 657
(1505). Pumaria solida L. mnser. in spec. pl. ex Smith; Ehrh. beitr. 6
p. 146 (1791). F. bulbosa ş. L. spec. pl. 983 ed. 1763.— Vulg. Bre-
benei. Dreabeni.— Y, Martie, Aprilie. Varieză: cu flori purpurii sau cu
flori albide. — Prin dumbrave; plantă comună (Grec. enum. p. 10).
Cerneţi; Craiova, Hubăneşti; Ciocăneşti, Perişi ; Bucureşti, Mogogoea,
Băneasa, Panteleimon, Pasărea; Comana ; Sinaia, Câmpina ; Ghighiu;
Brăila; Foeşiani; Berlad; laşi; Neamţu; Dorohoi.

f. bicalcara. (!. bicalcara Velen. fl. bulg. p. 20 (1891). Diferă prea
puţin de forma legitimă şi numa prin petala infericră ce la bază oferă
un prea uşior pinten (calcar), dar care, la unele flori pe aceeaşi plantă,
nu pare de cât o mică ghibositate. — Pădurea Băneasa.

3. C. pumila [lost fl. austr. 2 p. 304 (1831); Koch syn. p. 3%;
Rehb. icon. germ. 3 fig. 4461 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1308.—
4, Aprilie. Păduri, dumbrave, tuferişiuri mari. Băneasa lingă Bucu-
reşti : Galaţi spre Bărboşi.

2. FUMARIA 1. gen. n. 849

$ 1. Acheniile netede negranulate ; pedicelele fructifere deflexe.
1. F. anatolica boiss. in Pinardpl. exsic. Schultz fl. gall. exsic.
ann. 1847 ; Boiss. fl. orient. 1 p. 136. F! Arabii Jord. catal. div. p. 19
(1848); Heuff. enum. ban. p. 14. F. deflexa Heuft. in Flora ann. 1853

FUMARIACE£E 83

p. 619; Neilr. diagn. p. 9 excepto var. f.—(0) Maiu, lunie. 'Tuferişe
pe costele munţilor mici pe lingă calea Verciorovei.

Ş 2. Acheniile granulato-aspre; pedicelele tructitere drepte.

|. Acheniile la virf deprimate, obcordate.

2. F. officinalis |.. spec. p. 954; Sturm deutsch. h. 2 et h. 62;
Koch syn. p. 35; hehb. icon. germ. vol. 3 lig. 4454; Boiss. îl. orient. 1
p. 134; Neilr. diagn. p. Ș. P scandens Hehb. 1. e. — Vulg. Pumăriţă,
Sefterea. —(-) Maiu, lunie. Tuferişiuri pe subt pădurile costelor mun-
ților la Verciorova.

9, Acheniile la virt obtuse, rotunde sau apiculate.

* Sepalele mai late de cât corola.

3. F. micrantha Lag. elen. hort. madrit. 1316 p. 21; Boiss.
fl. orient. 1 p. 136; Kanitz reliq. grisebach. p. 29; Sehlechtd. Lang.
deutsch. 13 fig. 1319 Fi. densiflora DC. catal. hort. monspes. 1813
p. 13 ex parte. F. media Ledeb. (|. ross. 1 p. 105 sec. Boiss |. c.-non
Lois. — (0) Maiu, lunie. Sol humitfer, la locuri de cultură. Bucureşti,
Văcăreşti ; Buhuşi în Neamţu; Botoşiani pe la Vila Boianu.

4. F. prehensilis Lil. hort. pest. 1512 p. 10 Pi media f.
prehensilis DC. syst. 2 p. 15%; ejus in prodr. 1 p. 190. F. rostellata
Knaf in Flora ann. 18546 p. 290; Neilr. diagn. p. 8; Kanilz reliq.
grisebach. p. 30. —/-) lunie, Iulie. Pe coste aprice la locuri cu icrbă,
prin mănunt tuteriş pe la poale de păduri pe dealuri. Verciorova;
Câneni, Riu- Vadului; Piatra; laşi.

%* Sepalele mai ânguste de cât corola şi cu mult mai scurte
('/s parte) sau abortive.

5. F. Vaillanti Lois. not. p. 102 (1510); Sturm deutsch. h. 62;
Koch syn.p. 35 et 1018; Rehb. icon. germ. 3 fig. 4452; Kan. reliq
grisebach. p. 40. — Vulg. Fumăriţă, Sefterea. — (0) lunie - Septembre.
Sol humifer, locuri de cultură, pe lingă căi, garduri rustice, mirişti,
vii ete. forte comună la noi. Craiova; Rimnie; Titu, Ghergani; Co-
mana; Bucureşti, Chitila; Perişi; Ploeşti; Galaţi; Birlad; laşi; în Do-
brogea trecuentă.

6. F. Schleicheri Soyer - Willm. obs. boi. p. 17 (1528); Kanitz
reliq. grisebach. p. 29. F. Wirtgeni Koch syn. add. et corrig. vol. 2
p. 1018. F. Janke Hausskn. in Flora ann. 1873 p. 491. — 0 Iunie -
Septembre. Sol humifer, prin locuri de cultură, pe lingă căi, garduri
rustice, holde de cereale etc. adesea în societate cu precedenta cu

84 CONSPECTUL SISTEMATIC

care lesne se pote confunda. Craiova; Comana; Bucureşti, Chitila ;
Ploeşti; Dealu-Mare ; Galaţi; laşi; în Dobrogea pe la Constanţa, Mur-
fatlar ; Bairamdede.

Exact se potriveşte prin tote caracterele cu precedenta; diferă
numa prin acheniile sale apiculate şi nu rotunde sau obtuse la virf.

e Die/ytra formosa DC. în horticultură, cam vulgarizată.

X. VIOLACEA Juss. in ann. mus. vol. 18.
1. VIOLA /. gen. n. 1007.

$ 1, Cele patru petale superiore sunt în direcţie radiată, neim-
bricate ; stilul drept subţire, de la bază merge îngroşându-se in sus.

1. Scapice: rizomă subterană ce emite foi radicale şi scapuri
florifere ; dupe înflorire foile iau mai multă expansie.

* Stigma discoidală oblică.

1. V. Jovi Janka st. bot. zeit. an. 1857 p.198; ejus in linn.
an. 1859 p. 558 et Auct. transs. recent. V. prionantha Janka cest.
bot. zeit. ann. 1858 p. 200-non Bunge. V. transsilvanica Schur oest.
bot. zeit. 1860 p. 184; ejus enum. transs. p. 78. — Vulg. Micgiunea.
Tămtidră. 'Toporaşi. . Viorea. Florile rumene. — 4, Maiu, lunie. Lo-
curi petrose în regiunea montană din Moldova superioră; la frontiera
despre Borzek (Janka addat. erdel. flor. p. 185 et exsic.!), Piatra
pe Cernegura.

** Stigma subțiată şi r&scurbată a cârlig.

2. V. hirta L. spec. p. 1324; Sturm deutsch. h. 11; Koch syn.
p. 89; Rchb. ic. germ. 3 fig. 4493; DC. prodr. 1 p. 295 var. vulgaris;
Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1266.—Vulg. Mieşiunea. Tămiidră.
Toporaşi. Viorea-nemirositire. — 4, Aprilie, Maiu. 'Tuterişe, poeni, li-
vedi. Craiova; Caracăl; Câmpulung; Bucureşti, Giocăneşti, Chitila,
Băneasa; Comana; Lehliu ; laşi; Botoşiani la Rediul-Stăuceni; Tulcea.

3. V. collina Pess. enum. p. 10 (1822); Koch syn.p. 59; Rehb.
ie. germ. 3 fig. 4497; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1961. — V.
umbrosa Hoppe ap. Rehb. ic. germ. 3 fig. 4495 forma fol. cestivalibus.—
Y. Aprilie, Maiu. Păduri, tuferişe pe dealuri. Cerneţi (Grec. in Br.
prodr. p. 145); Craiova.

4. V. ambigua W. et Kit. rar. hung.tab. 190 (1804); Koch syn.
p. 90; Rehb. ic. germ. 3 fig. 4494; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1268.
V. campestris M. Bieb. fl.t. e. vol.1 p. 171 (1808) et vol. 3 p. 162 (1819).
V. hirta var. f. fragrans DC. prodr. 1 p. 295. — d, Aprilie, Maiu. Li-

VIOLACEAE 85

vedi, poeni, rărişiuri, crânguri; în regiune" dealuriior. Piteşti la Tri-
vale ; Conţeşti, Câmpulung; Câmpina pe la Vila-Stirbey (V. siloatica
Grec. enum. p. l2-non Fries); Berlad; Miclăuşani; laşi la Valea
Adincă; Tulcea la Cişla.

5. V. odorata |. spec. p. 1324; Sturm deutsch. heft 11;
Koch syn. p. 90; Rehb. icon. germ. 3 fig. 4495; DC. prodr. 1 p. 296
var. 2; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1270 tab. Let IL. V. odorata
a. hirsutior Stev. herb. reg. berol. Ledeb. fl. ross. 1 p. 249; Lindem.
fl. cherson. 1 p. 68: est forma vulgatior, floribus violaceis pallide cow-
ruleis albisve. — Vulg. Micşiunea. Tămîidră. 'Toporaşi. Viorică-miro-
duri, rărişiuri. Severin, Cerneţi; Craiova; Ciocăneşti, Chitila, Băneasa,
Bucureşti ; Brăneşti, Pasărea; Comana; Focşiani; Birlad la pădurea
Ciocanilor; Vaslui la pădurea Paiu; laşi; Piatra, Monăstirea Neamţu
(Chan.); Botoşiani pe la pădurea Rai.

f. glabrior Stev. 1. c. Ledeb. fl. ross. 1 p. 250. V. suavis M. Bieb.
fl. t. €. 2 p. 164 (1808); Koch syn.p. 91. V. odorata var f. Stevenii
Bess. cat. hort. eremen. 1811; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1970.—
Craiova; Comana ; Chitila, Mogoşoea ; Brăneşti ; Sloboziea în Ialomiţa ;
Buzău pe la Dumbrava; Brăila; Miclăuşiani.

*. austriaca. V. austriaca A. Kern. sched. fasc. 1 p. 13 (1581).
Cerneţi pe dealul Stirminei; Bucureşti la Mogoşoea; laşi pe la pădu-
rea Rediu-lui- Tătar.

6. V. alba Dess. prim. fl. galiz.p. 171 (1809); Koch syn. p. 90;
Rehb. ic. germ. 3 f. 4497 b; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 15 fig.
1271. — Y, Martie, Aprilie. Tuferişiuri, rărişiuri de păduri, poeni, la
Jocuri uscate. Severin, Cerneţi; Piteşti la Trivale ; Bucureşti, Chitila,
Mogosoea; Brăneşti; Perlad; Piatra.

3. scotophy/la. V. scotophylla Jord. obs. VII p. 9 (18485); Nym.
consp. p. 78. V. praecox Heuif. enum. banat. p. 28 (1858). — Păduri
pe dealurile Cerneţului (V. alba Grec. în Br. prodr. p. 145; specime-
nele în urmă au fost rectificate de V. de Janka).

| 2. Caulescente : rizoma cu sau fără foi radicale, însă emite cauli
foliaţi şi cu flori; dupe inflorire foile îşi conservâză mărimea anterioră-

7. V. arenaria DC. fl. fr. 4 p. 506 (1805); Koch syn. p. 91;
Schlechtd. Lang. deutsch. 13 p. 91. fig. 1273 — V. lioida W.et Kit.
in Rchb. ic. germ. 3 fig. 4500 et 4500 b. V. glauca M. Bieb. fl. t.

86 CONSPECTUL SISTEMATIC

e. 3 p. 165 (1819). — 4, Maiu, lunie. In regiunea montană pe prun-
tişiuri: Buceci la Schitu-lalomiţei spre valea Colţei.

8. V. silvestris Lil. in Schult. oest. flora 1814 vol. 1p. 495;
Koch syn. p. 91; RHchb. icon. germ. 3 fig. 4503; Schlechtd. Lang.
deutsch. 13 fig. 1974. V. canina DC. prodr. 1 p. 298 (1824)- non L.—
V. canina f. silvatica Fries nov. Îl. suec. edit. 2 p. 279 (1828). V. sil-
vatica Boiss. îl. orient. 1. p. 459. — . Aprilie, Maiu. Păduri, dum-
brave. Cerneţi; 'Tirgujiul; Craiova; Popinzăleşti; Rimnic, Călimă-
neşti ; Piteşti la Trivale; Conţeşti; Câmpulung; Rucăr; Predeal, Si-
naia (V. silvatica Grec. enum. p. 12); Câmpina; Mogoşoea; (Comana,
Băneasa; Pasărea; Puzeu la Crâng; Tirgu-Ocnei; Piatra ; Vaslui la pă-
durea Paiu ; pădurea Birnovei, laşi.

f. Riviniana Koch syn. p. 91. V. Riviniana hehb. icon. germ. 3
fig. 4502; Sehlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1975. Pintenul corolei
avend colorea albă-gălbenie şi nu violacee — Lunca Craiovei; Cara-
căl, Petroşani; Monăstirea-lorezu; Predeal; Comana ; Tirgu-Ocnei.

9. V. canina |. spec. p. 1524; Koch. syn. p. 92; Rehb. icon.
germ. 3 fig. 4501 var. ş et 5; Sehlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1976.
V. pumila f. ericetorum DC. prodr. 1 p. 299. — 4, Aprilie, Maiu. Li-
vedi, crânguleţe, poeni de păduri. Craiova; Piteşti la Trivale ; Valea-
Mare, Conţeșşti ; Guliea, 'Tărtăseşti, Ciocăneşti, Bultea, Mogoşoea ; Co-
mana ; Piatra.

£. montana Fries nov. Îl. suec, ed. 2 p. 273 (18525). V. montana
L,. fl. suec. ed. 1775 p. 305. V. canina 5. lucorum hehb. pl. crit. icon.
154, 155 (1823); ejus icon. germ. vol. 3 flg. 4501; Koch syn. p. 92.—
Buftea (Borb.! 1582).

10 V. mirabilis [.. spec.p. 1326; Kochsyn. p.94%; Hehb. ic. germ.
3 fig. 4504; DC. prodr. 1 p. 297; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1982.—
4, Aprilie Maiu. Dumbrave, păduri. Comana; Birlad la Crângu ; Făl-
ticeni pe la pădurea Huşilor; Botoşani la păduea Rai; în Dobrogea
la Cocoşi (Br.); Babadagh, lenisala.

11. V. stagnina Kit. in Schult. est. flora 1 p. 496 (1814); Koch
syn. p. 92; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 181; Schlechtd. Lang. deutsch. 13
fig. 1278. V. lactea et V. stagnina Rehb. ic. germ. 3 fig. 4507. V. per-
sicifoliu Hartm. scand. ed. 2 p. 71; Fries novit. fl. suec. ed. 2 p. 274
(1828). V. montana “i. lactea DC. prodr. 1 p. 299. — Y. Aprilie, Maiu.
Locuri umede, pruntişiuri. Severin pe ptriul Bresniţei la Crihală.

VIOLACEAE 87

12. V. pumila Chaix in Vill. dauph. 2 p. 666 (1757); Gren. Godr.
|. fr. 1 p. 180. V. pratensis M. et Koch deutsch. fl. 2. p.967 (1896);
Koch syn. p. 93; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1980. V. lactea
f. pratensis Behb. ic. germ. 3 f. 4507 b. — 4, Aprilie, Maiu. Locuri
cu icrbă, mărăcinişiuri. Bultea, Perişi.

13. V. stricta |lornem. acon. plant. 2 p. 1451 (1796); Koch
syn. p. 93; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 180; Schlechtd. Lang. 13 fig. 1279.
V. nemoralis Kiitz. bot. zeit. 17 vol. | p. 305 (1519). V. Ruppi Rehb.
ic. germ. 3 fig. 4505 (1839). — 4, Aprilie, Maiu. Crânguri, tuterişiuri
pe lingă vii. Măgurele, Flăminda în "Teleorman.

14. V. elatior Frics novit. fl. suec. p. 277 (ed. 1525); Koch syn.
p. 93; Gren. Godr. Îl. fr. 1p. 151; Sehlechtd. et Lang. deutsch. 13
fig. 12851. V. persicifolia Sehkuhr in Rehb. ic. germ. 3 fig. 45085 (1539).
Locuri cu icrbă prin crânguri, rărişiuri, mărăcinişiuri, poeni. Craiova,
Rubăneşti; Băneasa, Comana ; Ciocăneşti, Guliea; Buftea, Mogoşoca,
Băneasa; Tecuci, Drăgăneşti ; Birlad; Vaslui; Birnova, laşi.

15. V. danubialis Dorb. in magyar. novenit.lap. ann. 1590 p. 79.
V. Vandasii Velen. fl. bulg. suppl. p. 641 (1591); Baenitz herb. europ.
exsie, ann. 1894! V.elatior var. latifolia Vand. in Velen. îl. bulg. p. 52-—
4, Aprilie, Maiu. 'Tuferişiuri, poeni, margini de păduri în regiunea
danubială. Severin spre Crihala şi Bresniţa ; Bucovăţ şi lunca Craiovei ;
Popinzăleşti, Caracăl; pădurea Balaci în Teleorman; Podu-Turcului
in 'Tulova; Dobrogea pe la Ciucarova (V. Sehultzii Br. mis.-non
Billot).

Ş$ 2. Cele patru petale superidre sunt dirigiate în sus şi imbri-
cate; stilul la bază subțire şi geniculat sau curbat, către virf îngroşiat.

1. Stigma plană cam spintecată.

16. V. bifloral[. spec.p. 1326; Kochsyn.p. 94; Rehb.ie.germ.3
fig. 4489; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 182; Schlechtd. Lang. deutsch. 13
fig. 1965. — Y. lunie, lulie. Stânci cu ierbă în regiunea alpină şi în
văi subalpine. Negoiu pe Podeanu ; Buceci la Urlătoarea, pe Caraimanu
şi Costila în; Valea-Albă.

2. Stigma capitato-globosă cu apertură anteridră şi cu limbuliţă
pe buza inferioră.

a. Scapice (acaule): rizoma emite foi radicale şi scapuri florifere.

17. V. alpina Jacq. fl. austr. 3 p. 94 tab. 249 (1775); Sturm
deutsch. h. 30; Koch syn.p.96; Rchb. ic. germ. 3 fig. 4509; Schlechtd-

88 CONSPECTUL SISTEMATIC

Lang. deutsch. 15 fig. 19288. V. microphylla Schur enum. transs. p. 87
(1866). V. transsiloanica Schur 1. e. — Y. lunie, Iulie. În regiunea
alpină pe virfuri. Buceci la Omu (Br.) pe Caraimanu şi Costila ; Ceahlău
(Knecht.)

b. Caulescente: 'Tulpină radicală uni-multicaulă, caulii foliaţi
și cu flori axilare.

18. V. declinata W. el Kit. rar. hung. tab. 223 (18312); Rehb.
ic. germ. d Î. 4515. V. heterophylla var gracilis Koch syn. p. 95 exel.
synon. Sibth. et Sm. — V. heterophylla Sehlechtd. Lang. deutsch. î3
quoad fig. 1256.—Vulg. Micşiunele de munte. Panseluţe de munte. Trei-
fraţi. Trei-frați-pătaţi. — , lunie, Iulie. Livedi, păsciuni, stânci cu
ierbă în regiunea alpină şi infralpină. Muntele Coziea; Ghiţu ; Păpuşea;
Buceci; Predeal pe Urzicaru şi pe Clăbucetu-Taurului; în Rar&u pe
Piatra-Zimbrului.

f. Knechteli. Umilă şi subţire, ca de 3— 12 centimetre, uni-bifloră;
foile caulinare medii şi superiore întoema ca la forma legitimă sau mai
ângusticele, asemenea şi segmentele stipulelor; florile mai mari, fru-
mose şi azurii, au petalele obovato-cuneate, unghicula gălbenie smăl-
tată cu vinişiore purpurii ce devin gălbenii pe ariea azurie a limbului ;
pintenul drept şi mai acut. — Buceci în regiunea alpină (leg. Knecht.)

. major. — V. mutabilis b) intermedia et e) major Rochel enum.
banat. p. 6 (1828) solum nomen. V. mutabilis probabile € lapsu. V.
declinata var. montana ȘSehur enum. trans. p. S6 (1866). V. declinata
var. intermedia Simk. băns. s. hunyad. utaz. in kăzlem. XV an. 1878
p. 529. V. rothomagensis Borb.-non 'Thuill. — Păsciuni în regiunea
alpină între 1100 m. şi 1600 m. altit. în Plaiul Osliei la Stina-Lacului,
pe utila şi la Stina lui Filip pe Bulzu; Valea-Mare în Muscel; Pre-
deal, Azuga, Buşteni, Sinaia; Piatra spre Bisericani. — Plantă cu ose-
bire frumosă prin portul stu stufos şi prin florile sale numerose şi mari.

19. V. saxatilis Schmidt fl. bohem.p. 257 (1793). V.lutea Tratt.
obs. 1 p. 25 (1811) et arch. die giwăchs. p. 7 tab. 43 (1812)-non
Huds. nec Sm. — V. lutea a. sazatilis Rehb. icon. germ. 2 fig. 4519.
V. tricolor *. saxatilis Koch syn. p. 94%; Ledeb. fl. ross. 1 p. 257. Vulg.
Micşiunele-gălbeore. Irei-Fraţi. — d, Maiu, lunie. Locuri cu i6rbă,
poeni sau pajişti, rărişiuri; în regiunea montană. Olăneşti; Călimă-
neşti, Coziea, Stănişioara, Rimnie; Rucăr; Câmpulung, Conţeşti; Ce-
tățeni, Sturzeni; Vulcana; Predeal; Câmpina ; Văleni; Piatra pe la
Crăcoani; Botoşiani la Rediu-Stăuceni.

Varieză întru ce priveşte colorea petalelor: a) cu totul galbene

VIOLACEL, RESEDACEAE 89

şi străbătute de câteva vinişiore purpurii: forma legitima sec. Wies-
baur;—) parţial sau aprope peste tot uşior violete: V. tricolor ş al-
pestris DC. prodr. 1 p. 305, V. sazatilis violacea sec. Wiesb. exsie.! şi
nu este departe de V. polychroma A. Kern. sehed. n. 575 et exsic.!

20. V. tricolor [. spec. p. 1396; Sturm deutsch. fl. h. 11;
V. tricolor a. vulgaris Koch syn. p. 9%; hehb. icon. germ. 2 fig. 4517
sub litt. f et g; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 13 fig. 1984 tab.1[b;
Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 152 exelus. variet. — Vulg. Micgiunele. Punse-
luţe-de-câmp. 'Toporaşi. Trei-fraţi-pătaţi. —(-) Maiu-Septembre. Prin
livedi, locuri cu ierbă, pomării. Severin; Balta, Turtaba, Ponore;
Tirgujiul; Craiova; Caracal; Cotmeana, Piteşti; Corbeni; Câmpulung ;
Câmpina; Văleni; Chitila, Ciocăneşti ; Piatra, Schitu-Doamnei, Neamţu;
laşi; Botoşiani; în Suceava pe Suha-mare pe la cătunu Văleni Slăni-
şioarei spre leslea ; Broşteni pe Neagra.

f. banatica Kit. ap. om. et Schult. syst. veg. 5 p. 352 (1819);
Koch syn. p. 94%; Rehb. icon. germ. 3 fig. 4517 tab. 922. V. macedonica
Auct. banat. hung. ex. p.-non-Boiss. V. arvensis var hirsutior Auct.
banat, hung. - non Stev. — şisturi, rupluri de coste montane. Vereio-
rova (exemplare conforme cu ale D-rului A. Degen, verificate dupe
originalul lui Kitaibel); valea Monăstirei-Bistriţa, Horezu; Olăneşti ;
muntele Coziea desupra Stănişioarei ; Câmpulung ; Botoşiani, Agafton;
in Suceava pe Suha-mare pe la Cătunu Văleni-Stănişioarei.

21. V. arvensis Murr. prodr. fl. getting. p. 73 (1770). V. tri-
color f. arvensis Koch syn.p.9%; Rehb. icon. germ. 3 fig. 4517 tab.21
sub litt. a, b, e et auct. plur. V. tricolor Sehlechtd. Lang. deutsch.
vol. 13 fig. 1284 tab. 1 a. —(0) Maiu, lunie. Prin livedi, locuri cu
ierbă, ogore, pomării ; specie forte comună. Vereiorova, Severin;
Craiova ; Lirgujiul; Piteşti, Merişani, Valea-Mare; Câmpulung; Vul-
cana; Ciocăneşti, Chitila, Bucureşti; Comana; Lehliu; Sloboziea, Fe-
teşti; Focşiani; Brăila; "Tecuci; Birlad; laşi.

6. pygmasea Lindem. fl. cherson. 1 p. 71; Rehb. icon. germ. |. c.
sub litt. c, d. -- Prin tuferişiuri, la locuri cam năsipose. Sloboziea spre
pădurea Doiceasca pe Ialomiţa.

“. Kitaibeliana Rom. et Schult. syst. veg. 5 p. 353; Koch syn.
ed. 3 p. 76.— Câmpuri. Brăila spre Lacul-Sărat.

XI. RESEDACEA DC. thâor. 214.

1. RESEDA 1. gen. n. 605.
Ş 1, Sepalele şi petalele în număr de câte 6; stigme 3. oile lo-
batopartite.

90 CONSPECTUL SISTEMATIC

1. R. lutea [.spec. p. 645; Koch syn.p.97; Rchb. icon. germ. 2
fig. 4446; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 188; Schlechtd. Lang. deutseh. 13
fig. 1250. — Vulg. Rozetă sau PRezedă sălbatică sau de câmp — nemi-
rositore. — 3 lunie- August. Câmpuri, coste drumuri, petrişiuri
cu ierbă, pe lângă grâne; plantă forte comună. Tirgujiul; Rimnic;
Predeal, Sinaia (Grec. enum. p. 13); Câmpina (E. alba Grec. enum.
p. 13-non L.); loneşti, Vultureanca; Perişi, Ciocăneşti, Chitila, Bucu-
reşti; Comana, Băneasa, Giurgiu; Buztu, Bisca-Rusilei; Feteşti ;
Brăila; Galaţi; Focşiani; Vaslui; în Dobrogea, frecuentă.

3. ramosissima Caulii numeroşi, culcaţi, apoi adscendenţi forte
ramificaţi, ramurile băţose; tulpina perenantă grosă; segmentele foilor
comparativ cu forma legitimă sunt mult mai ânguste, linearoblungi ;
racemele lungi, rachisul lor adesea papilos; pedicelele florale cam de
2 mm. lungime, ceea ce face că racemele par mai gracile; filamentele
puţin sau chiar nepapilate; capsulele erecto-patule, cilindrice, atenuate
la bază, truncate la virf şi aprope nedentate. — Creşte cu osebire în
regiunea bărăganelor.

2. R. inodora hchb. ic. germ. 2 fig. 4445; Boiss. fl. orient. |,
p. 498. BR. mediterranea Bess. enum. volh. p. 46 spec. n. 1492; Ledeb.
fl. ross. 1 p. 236-non L. nec. Jaeq. quorum stirps diversă. — (0) lunie,
lulie. Şesurile regiunei câmpene meridionale. Brăila, Bărboşi, Galaţi;
în Dobrogea pe la Măcin, Constanţa, Mangaliea.

Sepalele acestei specii sunt persistente, capsulele comparativ
mai mari şi pendulate la maturitate, de formă obovato-oblungă, la
virt tridentate, dinţii mari neangulaţi.

3. R. Phyteuma L. spec. p. 645; Koch syn.p. 96; Rehb.icon.
germ. 9 fig. 4443. Gren. et Godr. fl. fr. 1 p. 187; Sehlechtd. Lang.
deutsch. 13 fig. 1949. — O) Iulie, August. Locuri cu icrbă, petrişiuri
pe lângă drumuri. Tirgul-Horezu în Vilcea.

9 A. odorata L. spec. p. 646. — Vulg. Pezedă. ozetă mirositore.
Vulgarizată în horticultură.

$ 2. Sepalele şi petalele în număr de câte 4; stigmele 3. Foile
întregi.

4. R. luteola [. spec. p. 448; Koch syn.p.97; Rehb. ic. germ. 2
fig. 44492; Boiss. fl. or. 1 p. 434; Lindem. fl. cherson. 1 p. 73. —
Locuri năsipose, argilo-glareose sau argilo-ealeare. Verciorova; Căli-
măneşti; Valea-Topologului pe la Ciofringeni; pe Argeşi la Corbeni ;
Brăila; Galaţi; în Dobrogea pe la Măcin, Constanţa, Tusla, Mangaliea.

POLYGALACEE 91

XII. POLYGALACEA Lindl. nat. syst. 87.

1. POLYGALA 1. gen. n. 53.

$ 1. Maiore. Florile mari, avend cele 2 sepale dise aripe de
10) = 19 na lungime.

1. P. major Jacq. [l. austr. tab. 413 (1778); Koch syn. p. 9%;
Rehb. icon. germ. 18 tab. 149; Boiss. fl. orient. 1 p. 474; Sehlechtd.
Lang. deutsch. vol. 16 fig. 1517. — P. neglecta A. Kern. st. bot. zeit.
ann. 1868 p. 37 et exsie.! — d, Maiu, Iunie. Locuri cu icrbă, livedi
uscate, poeni de pădure, rărişiuri ; în regiunea montană inferioră şi a
câmpiilor. Câmpulung; Vulcana; Sinaia pe Caumpttu (Knecht.); Co-
mana; Crivina; Buzău; Birlad; laşi; în Dobrogea pe la "Tulcea şi
Nicoliţel. ă

$ 9. Minore. Florile mediocre sau micutele, cele 2 sepăle aripe
având 7—b5 sau 3 "". lungime.

* Sepalele aripe 3 - nerviate, nervurele laterale ramuloso-venose,
la virf sunt anastomozate cu nervura mediană, lungimea acestor se-
pale este de 5—7 n».

2. P. comosa Schkuhr handb. 2 tab. 296 (1808); Koch syn.
p. 99; Rehb. icon. germ. 18 tab. 145; Boiss. fl. orient. 1 p. 475;
Schlechtd. Lang. deutsch. 16 fig. 1519. — P. vulgaris 0) elongata Ro-
chel rar. banat. tab. 17 fig. 37. — Vulg. Ierbă lăptusă. Şopârliţă. —
I. Maiu- lulie. Livedi şi locuri cu icrbă; în regiunea montană şi câm-
peană, la noi frecuentă. Craiova; Himnie; Piteşti; Conţeşti, Câmpu-
lung ; Rucăr, Valea-Muierei; Predeal, Buşteni, Sinaia; Câmpina; Ploeşti,
Ghighiu ; Văleni; Tărtaşeşti, Ciocăneşti, Bucureşti, Fundeni; Comana ;
Lehliu; Buzău; Piatra; Neamţu; laşi.

8. e/atior. Cu portul înalt, 30—35 cent. şi cu înfăţişare de P:
major întru ce priveşte caulii şi foile; racemele mult mai lungi şi florile
mai mari ca cele de la forma specifică. — Predeal.

3. P. vulgaris |. spec. p.986; Koch syn. p. 99 exclus. var.f;
Rehb. ie. germ. 18 tab. 149; Boiss. fl. orient. 1 p. 476; Sehlechtd.
Lang. deutsch. 16 fig. 1520; Sag. et Sehn. carp. centr. 2 p. 104. —
Vulg. J&bă lăptosă. Şopârhiţă. — I, lunie, Iulie. Livedi şi locuri cu
ierbă în regiunea montană. Olăneşti; Turnu-Roşu; Câmpulung, Nă-
măeşti (Grec. enum. p. 13); Rucăr, Pajerea; Predeal, Sinaia (Grec.
. €.); Văleni; Brăneşti; Comana; Găvane; Ceahlău la Hangu; Fălti-
ceni spre pădurea IHuşilor; Schitul arcu.

92 CONSPECTUL SISTEMATIC

f. densiflora "Tausch pl. select. P. vulgaris . alpestris Koch syn,.
p. 99 (1843) - non Rchb. P. alpestris et P. amara Grec. enum. p. 13
non alior. Racemele când mai lungi când mai scurte, dar densiflore. —
Prin păsciuni şi livedi subalpine. Muntele Ghiţu; Posada pe Cumpttu
(Knecht.); Sinaia ; Predeal; laşi la Schitul lui 'Tăriţă.

'[. pseudo alpestris God. fl. jouras. (1853). P. vulgaris a) majuscula
Sehur enum. transs. p. 89 (1866)? RHacemele avend florile mari, al-
bastre, rare şi laxe, foile caulinare mai lălicele. — Predeal, Sinaia ; în
livedile de la Schitul arcu.

4. P. oxyptera lchb, pl. crit.1 (1823); ej. germ. excurs.p. 351;
Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 104. — P. vulgaris fi. oxyptera Koch
syn. p. 99; Rehb. icon. germ. vol. 18 tab. 145 fig. 2. — P. multicaulis
Tausch. pl. select. — d, lulie, August. Livedi subalpine pe coastele
munţilor la Predeai pe Susaiu.

Diferă de specia precedentă prin caulii sci numeroşi acumbenţi
şi nu adscendenţi, — prin racemele sale puțin elongate, abia cu 5—9
flori şi nu elongate, multiflore, — prin sepalele aripe de formă rom-
boidală, mai lungi şi mai ânguste de cât capsula, iar nu eliptice
ecuilonge şi ecuilate cu capsula respectivă, — rachisul glabrescent,
şi nu pubescenlt.

ste ste

da Sepalele aripe 3-nerviate, nervii laterali abia se ved a fi ra-
muloso-venoşi: ei cu nervura mediană la virf nu se anastomosez.

+ Florile mediocre, avend sepalele aripe ca de 5—7 "". lung.

5. P. amarelia Crantz stirp. austr. 5 p. 438 (1769); A. Kern.
sched. austr. hung. fasc. 2 n. 512 et botan. transs. recent. — P. mi-
tifolia Fries nov. fl. suec. 2 p. 227 (1828)- non L. — P.ulkginosa Rehb.
pl. crit. 1 fig. 40,41 (1823); ej. germ. excurs. p. 350. — P. austriaca
£. uliginosa Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 198; Rehb. icon. germ. 18 tab. 147
fig. 2 optime. — Pamara 2. austriaca Koch syn. p. 100 ex parte. —
lunie - August. Livedi subalpine pe laturile munţilor, la locuri uscate,
subsol calcar. Negoiu pe plaiul Clăbucetului; Predeal spre Schit ; Bu-
ceci la Urlătoarea (Knecht.), pe Furnica şi pe Piatra-Arsă la Sinaia;
în Vrancea pe la Găvane.

Dup& Reichenbach, Koch, Grenier, Godron şi Neilreich, P. ama-
rella Crantz este considerală drept P. amara Jacq. en. pl. vindob. p. 262
(1762) etiam L. spec. p. 957 (1763). Cu tote acestea, adeverata formă
de P. amara L. „filia Polygal vulgaris“ cu florile pe atât de mari cum
sunt la P. vulgaris L. nu se află la noi. — L. Simkovici, în Enu-

BALSAMINACEFE, DIANTHACE.I 95

meraţiea plantelor "Transilvaniei p. 114, indică în ransilvaniea pe
P. amara Jacq. cu necertitudine.

+ Florile micutele avend sepalele aripi de 3—5 mm. lung.

6. P. austriaca (rantz. stirp. austr. lase. d p. 459 tab. 2
fig. 4 (1769); Rehb. icon. germ. 18 tab. 147 fig. 1; A. Kern. sched.
II. 513; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 197; Sag. Schn. carp. centr.9p. 105.
P. amara 5. austriaca Koch syn. p. 100. — d, lunie-August. Păsciuni
alpine. Turnu-Roşiu; Buceci la Sinaia pe Furnica; Petrile-Domnei în
Suceava (Br.) şi pe virtul Harcului.

Florile sale sunt micutele, sepalele aripe egalez şi nu întrec lun-
oimea capsulei care este rotundă la bază şi mai lată ca aceste sepale.
In privința acesta, icona lui Reichenbach, întru ce priveşte n. 1 de
la fig. ], tab. 147 vol. 18, este neexactă.

XIII. BALSAMINACEAE Lindl. nat. syst. p. 138

1. IMPATIENS 1. gen. n. 1005.

|. 1. Nolitangere |. spec. p. 1329; Sturm deutsch. h. 5; koch
syn. p. 157; Bchb. ic. germ. 3. f. 4483; Schlechtă. Lang. deutseh. 21
fig. 2130. —- Vulg. Slăbănvgă. Brie. — 4, Lulie, August. Păduri, codri;
în regiunea montană. Baea-de-Aramă; (Uloşani pe Culmea-Cernei şi
în valea Cernei ; Monăstirea Tismana ; Lainici ; Olăneşti; Coziea; Curtea-
de-Argeşi, Corbeni; Câmpulung, Nămăești pe Pravăţu; Rucăr, Dim-
bovicioara ; Predeal, Buşteni, Sinaia; Slănic în Bacău; Agapiea, MO-
năstirea Neamţu (Grec. enum. p. 17); în Suceava pe totă Bistriţa,
pe Neagra, pe Barnaru şi pe Barnarelu.

e Ba/samine hortensis Desp. (Impatiens Dalsamine L.) — Vulg.
Canale. Canaluţe ;

€& Tropaeolum mujus Li. — Vulg. Călțunasi, Conduru- Domuei, Lu-
pidragi. 'Tote vulgarizate în horticultură. — () Vara.

XIV. DIANTHACEA Ach. Rich, elem bot. (ex p.)

Trib. |. DIANTHEZE Boiss, Semințele lentiforme, hilul faţial; 2 sti-
luri, embrionul drept.

1. DIANTHUS 1. gen. n. zis.

Ş 1. Marginea petalelor fimbriată.
1. D. superbus [.. fl. succ. p. 146 (1755); Koch syn. p. 107;
Rehb. ic. germ. 6 fig. 5032; Boiss. fl. orient. 1 p. 495; Schlechtd.

Grecescu D. Dr. — C. 132%. 9

94 CONSPEOTUL SISTEMATIC

Lang. deutsch. 12 fig. 1120. — Vulg. Gardfe sălbatice. Garofe de munte.
d. Iulie, August. Livedi, poeni, locuri deschise, stânci; în regiunea
montană. Valea Oltului la Coziea şi pe muntele Coziea ; Dimbovicioara,
Pajerea ; Predeal, Buşteni, Sinaia; Piatra; Ceahlău ; Agapiea, Mână-
stirea Neamţu (Chan. exsic. Grec. enum. p. 14%); în Suceava prin li-
vedile despre Cornu-luncei şi la Broşteni.

3. speciosus hcehb. germ. excurs. n. 5032 £. (1830); ic. germ. 6
fig. 5052 b; Schur enum. transs. p. 99. D. Wimmeri Wichura în verh.
sehles. gesel. 1544 p. 75; Neilr. diagn. p. 25. — Stânci, păsciuni al-
pine. Buceci; Piatra-Mare.

2. D. serotinus W. el Kit. rar. hung. tab. 172 (1804); Rehb.
ie. germ. 6 fig. 5027; Neilr. diagn. p. 23. — Livedi, finaţe, pajişti; pe
dealuri. d. Iulie, August. Bacău la Oneşti; Tirgu-Oenei. Nu cum-va
acesta ar fi D. arenarius (uebh. manuscr. ? (ved. Kanitz pl. roman.
n. 289; Br. prodr. p. 195).

3. D. spiculifolius Schur enum. transs. p. 95 (1566) - exclus.
synon.; Auct. transs. recent. —D. plumarius Baumg. enum. transs. |
390 (1816) et Auct. transs. olim - non L. D. pungarieus Andre bot. zeit.
vol. 11 p. 456 (1553)-non Rehb. D. petraeus A.Kern. est. bot. zeit. 15683
p. 90 quoad piantam nostram et Auct. transs. ex p.; Br. prodr. p. 195
-non W. et Rit. — d. lulie, August. Livedi, păseiuni, stânci; în
regiunea alpină şi sub-alpină: În Argeşi pe Moldoveanu şi pe Ne-
goiu ; în Muscel pe munţii Dimbovicioarei şi la Pajerea; Predeal și
în tot coprinsul Bucecilor ; frecuent.

4. D. petrzeus W. et Lit. rar. hung. tab. 222 (1512); Rehb.
ie. germ. 6 fig. 5028; Neilr. diagn. p. 25. D. integripetalus Sehur en.
transs. p. 98 (1566); Simk. enum. transs. p. 121. — , lunie, Iulie.
Stânei abrupte. Valea 'Tesnei la Gaura-Fetei; valea Monăstirei Bi-
strița, frecuent.

$ 2. Marginea petalelor dentată.

1. Florile solitare sau alăturate câte 2-5 în fascicule.

5. D. glacialis Il:encke in Jazq. collect. 2 p. 54% (17858); Sturm
deutsch, h. 25; Koch syn. p. 105; Rehb. ic. germ. 6 fig. 5037;
Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1112. D. geli dus Sehott. analecta p. 5%
(1852). — d, Iulie, August. Pe culmile alpine. Negoiu; Buceci pe
Costila, Caraimanu şi Bătrânele la Strungă.

DIAN'THACE E 95

“6. D. callizonus Scholt Kotschy bot. zeit. 1551 p. 199; Griseb.
iter. hung. p. 303. — d. lulie, August. Piatra-lui-Craiu (Simk. exsic.!)

7. D. Henteri [lcu(i. in (Griseb. et Sch. iter. hung. p. 303 (1859);
Sehur enum. Transs. p. 97; Simk. enum. transs. p. 121. D. Kayse-
rianus Schur olim. D. Brandaa Panc. in Br. prodr. p. 194 (1883). —
4, Iunie, Iulie. Stâncei la locuri deschise pe munţi. Valea Jiului la
Lainici până la Păişiu; valea Oltului de la Coziea în sus pină la Go-
lotreni, Stănişoara şi muntele Coziea, frecuent ; Negoiu; ucăr pe
Gimbavu, şi Dimbovicioara.

8. D. nardiformis Janka nov. turcic. brev. 2 n. 24 (1575);
Velen. fl. bulg. p. 73. — 9. lunie, lulie. Stânci calcare, aprice. În Do-
brogea lângă Măcin pe muntele Sulue, lângă Alibeichioi pe muntele
Consulu, lenisala la Castelul-(ienovez.

9. D. deltoides [. spec. p. 586; Koch syn. p. 105; Behb. ie
germ. 6 lig. 5040. Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 12 fig. 1113. D. su-
pinus Lam. îl. tr. 2 p. 534 (1778). — d. lulie. Locuri cu icrbă, păsciuni;
pe dealuri. Mânăstirea Neamţu (Chan. exsic.); pe lângă Fălticeni.

10. D. campestris M. Pic). (|. t. c. 1 p. 326 cl 497 (1908),
vol. 3 p. 298 (1819); Ledeb. fl. ross. 1 p. 278; Boiss. fl. orient. 1
p. 504; Lindem. îl. cherson. 1 p. Sl. — . Iunie, Iulie. Livedi pe
dealuri la locuri uscate. Agapiea (D. deltoides Grec. enum. p. I4-non
L.), Mânăstirea Neamţu (Chan.)

11. D. guttatus M. Dicb. îl. î. c. 1 p. B25S(1808) et vol. 3p.300
(1819); DC. prodr. Lp. 358. D. Seguieri var. lus. a. Ledeb. fl. ross. |
p.271 „squams calyeinz ejusdem longitudines*. D. pratensisM. Bieb.
|. t. e. vol. 3 p. 300 DC. prodr. 1 p. 358 şi squam calyeina inte-
riores exterioribus subbrevioripus. — Y. lunie, lulie. Locuri de luncă,
pădurici. Buzău pe la Dumbrava: Galaţi la Fileşti; Tecuci pe la
câmpia Cierului şi la lunea "Țigăneştilor, frecuent; Perlad la Grădina-
Publică.

12. D. glabriusculus Kit. in linnza vol. 32 ann. 1862 p. 528
(pro var. Dianthi collini); Borb. in magyar. tudo. akad. kâzlem. 1876
p. 219. — d, lunie, Iulie. În regiunea montană inferioră din Moldova
i, prin păduri şi rărişiuri. Piatra, Bisericani; valea Crăcoani-
lor pe la Osloveni; Bălţăteşti; Agapiea (D. silvestris Grec. enum:
p. I4-non Wulf. D. trifascieulatus var. nanus pauciflovus Br. prode,
p. 192), Neamţu.

96 CONSPECTUL SISTEMATIC

Exemplarele nostre sunt de o asemenare perlectă cu cele din
Galiţiea şi Bucovina, sub numele de D. glabriuseulus Kit. distribuite
de B. Blocki. Planta acesta trebue considerată ca specie proprie de
oarece nu este identică cu D. collinus W. et Kit. şi de oarece âncă,
acest din urmă, nici că există prin părţile precitate ca să dea loc
unei varietăţi. Marschall de Bieberstein, în flora tauro-caueasică vol. |
p. 328 şi în vol. 3 p. 299, descrie sub numele de Dicnthus montanus
(D. Seguieri fi. Ledeb. fl. ross. | p. 277) o specie ce ne pare identică
cu planta nostră în privința tutulor caracterelor, cu excepţie că foile
aceslui din urmă sunt 3-nervate şi prin urmare mai ânguste. D. col-
linus W. et Kit. ca diferenţe are caulii hirsuto-seabri, foile linear-lan-
ceolate plane d-nervate, florile subfasciculato-agregate şi mai sesile,
scuamele calicelui ovate şi abrupt terminate în aristă aspră.

e D. Caryophyllus Li .spec. p. 537 c. var. — Vulg. Cuişioră. Garofă.

Sacfin. Vîsdogă, — d. La noi numa în horticultură, frecuent şi vul-
garizat chiar pe la ţeră.
e D. chinensis |. spec. p. 555. — Vulg. Grarofițe, Cuişiore. — 1-) În

horticultură, vulgarizat.

2. Florile numerose, agregato-fasciculate în capitule terminale.

13. D. trifasciculatus Lil. in Schult. west. bot. ed. 1514 vol.
p. 654%; Rehb. ic. germ. 6 f. 5021; Heuff. enum. banat p. 23; Neilr.
diagn. p. 20. D. lancifolius 'Tauseh in Flora ann. 1531 vol. lp.915. —
4. lunie, lulie. În regiunea montană din Olteniea, tuferişe, poale de
păduri pe costele munţilor petroşi. Cerneţi în valea 'Topolniţei sus;
Tismana; valea Jiului la Lainici; Câneni şi hiu-Vadului până la
Turnu-hoşiu, frecuent. —- Tipic.

14. D. transsilvanicus Schur sert. (|. transs. n. 405 (1959)
solum nomen; Sehur enum. transs. p. 95 descriptum; (Gzato exsie.!
D. heptaneurus Uriseb. et Seh. iter hung. în Wiegm. arehiv. 1552
p. 502. D. aggregatus Ul. Hottm. exsice. 1563! Grec. enum. p. 14 - non
Poir. D. dacicus Grec. în herb. fl. rom. olim. — Y, lulie, August. 'Tu-
ferişiuri, mărăcinişiuri, crânguri, margini de păduri în regiunea dea-
lurilor și a câmpiilor. Craiova pe la Şimnic şi Cârcea; Baălceşti; Po-
pînzăleşti ; Drăgăşiani pe Dealu-Oltului ; Stolnici; Morteni, Vultu-
reanca; Ciocăneşti ; Comana, Gurbanu, Băneasa în Vlaşea.

15. D. compactus lil. in Schult. oster. fl. ed. 1384 vol. 1
p. 65%; Rehb. ic. germ. 6 f. 5014; Neilr. diag. p. 20. — Vulg. Gardfe.
Gavofițe-de-munte. — SĂ, lunie, lulie. În regiunea montană. Negoiu pe

DIANTHACEZE 97

Podeanu; Buceci, in tot coprinsul de la Sinaia pină la Buşteni ; valca
Tarcăului la gura Brateşiului în districtul Neamţu (Knecht.).

e 2. barbatus L.. spec. 586. Vulg. Garofe. (rarofițe-le-gyrădină. —
I, Vara. — În horticultură vulgarizat.

16. D. pseudobarbatus Pess. a lhchb. germ. excurs. p. 505
(1830) juxta ad D. trifaseiculato, sed. non synonymus; Blocki cast.
bot. zeit. ann. 1554 p. 215 descriptum. D. liburnicus Ledeb. fl. ross.
1 p.277 sec. Blocki 1. e. p. 307-noa Bart. D. membranaceus Borb. ast.
bot, zeit. ann. 1876 p.925. D. Rehmanni Blocki ast. bo!. zeit. ann. 1580.
D. collinus Auct. fl. galiz. plur.-non W. et Kit. — Y. lunie, lulie. Prin
livedi la locuri deschise, pe dealuri şi prin tuferişe. Focşiani; Piatra
către Bisericani şi Pingăraţi; în Suceava la Fălticeni spre pădurea
Huşilor ; Podu-Tureului; Birlad; laşi pe la Galata; Botoşiani spre
Agatton; în Dobrogea pe la Măcin, Babadag, Tusla, Mangalia. Co-
padin, Bairamdede.

17. D. Carthusianorum |.. spec. p. 556; Sturm deutsch. h. 27
mal6; Koch syn. p. 103; Rehb. ic. germ. 6 fig. 5019e; Schlechtd.
Lang. deutsch. 12 fig. 1106; Neilr. diagn. p. 20 et 21 var. 2 pratensis;
Simk. enum. transs. p. [17 quoad synonym. D. saxigenus Sehur enum.
transs. p. 93 (1566). — Vulg. Garofe-de-câmp. Garofe sălbatice. Ga-

rofițe. Cuişiore. — d. lunie, lulie. Livedi în regiunea montană. Tirgu-
jiul; Corbeni; hucăr; Predeal, Buşteni, Sinaia;
f. reflexus Neilr. diagn. p. 21|. — D. vaginatus Hehb. icon. germ.

6 fig. D0lS-non Vill. D. Carthusianorum +. banaticus Heutf. enum.
banat. p. 32 (1558)-non D. banaticus Heutt. in Griseb. et Sch. iter.
hung. n. 58 (1852). — 4, Llunie, lulie. Livedi, poeni, erânguleţe şi ră-
rişiuri; în regiunea câmpurilor şi a dealurilor. Verciorova ; Ciocăneşti,
Buftea, Chitila; Comarnic; Dealu-Mare pe la Bucov, Scăeni; Tecuci;
Vaslui; laşi; in Dobrogea pe la Măcin, Alibeichioi, Babadagh ;

“. puberulus Simk. kozlem. XV (1578) p. 531 etexsic.! D. Carthu-
sianorum *ţ. campestris Heultt. enum. ban. p. 32 (1558)- non M. Bieb.
l.€. (vid. supra n. 10). D. Marisensis Simk. enum. transs. p. 115 (1886)
etexsic.! — Y, lunie, lulie. Livedi cu icrbă. Predeal, Azuga ; Comarnic:
Câmpina, Ploeşti; Bucureşti; Alexandriea, Netoţi în Teleorman; valea
Cacovei la "Topoloveni; Vultureanca ; Comana; Bacău ; Dobrogea pe
la Tulcea, Niculiţel.

d. saxigenus Schurenum. transs. p.93 (1566). D. Marisensis var. l-
vigatus Simk. |. e. — d, lulie, August. În regiunea alpină pe Ceahlău.

18. D. tenuitolius Schur ast, bot. zeit, ann. 1355 p. 22; enum,.

93 CONSPECTUL SISTEMATIC

lranss. p. 95. D. atrorubens Baumg. enum. transs. | p. 388 (1816)-non
AN. D. Cavthusianorum f. ternatus Heutt. enum. banat. p. 32 (1858).
D. gramineus Sehur. verh. siebenb. ver. ann. 1551 p. 177 - solum no-
men. D. tenuis Sehur verh. siebenb. ver. ann. 1859 p. 153. — d. lunie,
Iulie. Păsciuni alpine. Buceci, frecuent (D. cruentus Grec. enum. 1580,
p. I+-non Gren. (odr.); în Suceava pe stânci şi pe coste pietrose la
Broşteni pe Neagra către brânzarie; în Cheile Barnarului şi pe Rartu,
frecuent.

Ş. subneglectus Schur enum. p. 95 (1566): ca de 10—15 cent.
înălțime ; foile radicale formând stut, forte linear-ânguste, revolute
cam rigide pungulente, capitulele 2—3 flore. Pe plaimi. Buceci.

19. D. sabuletorum Ilcul(f. enum. banat. p. 32 (1558); A. Kern.
sched. austr. hung. fascic. 2. p. 67. D. diutinus Rehb. ic. germ. 6
fig. 5017 (1544) - non Kit. în Schultes cest. fl. ann. 1814. D. Carthusia-
norum'ţ. arenarius Neilr. diagu. p.21.—Canli tetragoni şi cu asperităţi
puberulente forte m&nunte, verdi sau glaucescenţi; foile moi, verdi,
linear-ânguste, la virf acute, 1-3 nervate, puberulento-aspre, vagina
ca de 6-—7 ori mai lungă de cât lărgimea sa, ea şi nodurile nu pre-
sentez înflătură ; capitulele cam scurte şi fasciculate, densiflore; foile
involucrale dilatate, au marginea scariosă, virful cuspidat şi abia egalez
nivelul limbului calcinal, scuamele ce împresor caliciul sunt glabre,
coriace şi de aspect palid sau cu puțin rumen oacheşi pe partea dor-
sală, pe când pe margine sunt lăticel searioso-membranoide neciliate,
lat-obovate, abrupt-acuminate, acumenul forte scurt şi uşior deflex,
totalitatea lor egaleză sau întrece cu puţin jumătatea caliciurilor ca-
pitulului ; caliciul enumeră 1 cent. lung. şi 31/pmm lărgime, oacheşi-
purpuriu, având dinţii scurticei dar cam lătişiori oval-oblusi sau cam
acuminaţi; limbul petalelor glabru, purpuriu, obovat, uşior dentat, mai
lat de cât unghicula care este insă cu puţin mai lungă. — “|, Maiu,
lunie.

Locuri năsipose sau pietrişi m&nunt cu năsip sau humus, pe
lângă drumuri şi pe la rupturi de coste. Verciorova; Simian, Hinova,
dealu Stirminei în Mehedinţi; Caracal; Craiova la Breasta; Bârlad.

Astădi se ştie că adeveratul D. diutinus Kit. in Schult. osst. fl.
ann. 1514, luat drept D. polymorphus M. Bieb. fl. t. e. | p. 324 (1808)
de autorii germani şi ungari, este cu totul o specie distinctă. Graţie
cercetărilor profesorului V. Borbas din Pesta, D. fiutinus Kit. a fost
regăsit la locul clasic, distribuit prin Herbariul Normal al lui Fr. Schultz
de actualul director lgn. Dorfler din Viena şi însoţit de o dare de
seamă din partea eminentului botanist Dr. Arpad de Degen. Prin ur-

DIANTHA CEE 99

mare, denumirea de D. iutinus dată de Reichenbach speciei nostre,
ce creşte şi in Ungariea, este eronată şi neadmisibilă.

20. D. capitatus DC. cat. hort. monsp. ann. 1513 p. 105
prodr. 1 p. 356; Ledeb. fl. ross. 1 p. 276; Boiss. fl. orient. 1 p. Dl4.
D. atrorubens M. Bieb. fl. t. e. l p. 324 (1808)- non All. — d. lunie,
lulie, Locuri aprice pe dealuri, pe coste, rărişiuri, crânguri (D. cruentus
Grec. enum. p. 14 sec. Ul. Hoffin. exsic.!). Craiova; Ciocâneşti, Chitila;
Comana ; "Tecuci; laşi la Miroslava.

21. D. giganteus D'Urv. enum. pl. archipel. p. 4% (1522);
DC. prodr. 1 p. 356; Velen. fl. bulg. p. SI. D. glaucophyllus Rehb. ic.
germ. 6 fig. 5015 c (1844)- non Hornem. D. banaticus Heuft. in Griseb.
et Seh. iter hung. n. 58 (1852); Boiss. fl. orient. 1 p. bl5-non D.
Carthusianorum +. Heuff. enum. banat. p. 32 (1358). D. Balbisii Heuft.
enum. banat. p. 33; Fuss transs. exc.; Sehur enum. transs. p. 94. alio-
rumque-non Ser. in DC. 1. e. — Y. lunie, lulie. Locuri aprice inculte,
pietrişiuri sau năsipuri argilose. Verciorova (D. pruinosus Janka, Neilr.
diagn. p. 22): valea Cernei la Gaura-Fetei ; dealurile Cerneţului; Gra-
iova pe dealuri, Rubăneşti; valea Oltului pe Naroţu şi Cozieu; Sinaia
pe Plaiul-Cumpătu (Knecht.); Buzău pe la Sărata, Bisca, Beceni (D.
collinus Grec. enum. p. 14-non Balb. nec W. et K.); Măcin, Isaccea,
Cocoşi, Nicoliţel, Greci.

22. D. serbicus Welist. beitr. 2 zu flora von Alban. fide A.
Degen exsic.! D. pinifolius Janka st: bot. zeit. ann. 1570 p. 25; Br.
prodr. p. 194 et Auct. hung.exp.-non Sibth.etSm. prodr. fl. grec. —
I. lunie, lulie. Pe câstele petrose şi pe stâncile aprice ale munţilor
de la Verciorova spre Gura-Văei.

23. D. pseudarmeria M. Dicb. fl. î. c. Lp. 325 (1805); DC.
prodr. lp. 355; Ledeb. fl. ross.vol. | p.275; Boiss. fl. orient. | p. 508.—
d, lunie, lulie. Locuri uprice pe coste, în Dobrogea: calea de la Baba-
dagh spre Cavgagiea.

24. D. Armeriastrum Woller ast. bot. zeit. ann. 1555
p. 318. D. pseudarmevia Wierzb. in leuft enum. ban. p. 32 pro var.
6. Dianthii Armerie - non M. Bieb. |. €. Diantus Armeria b. grandi-
florus Schur enum. transs. p. 91 (1866). D. cory/mbosus Borb. Kozlem.
XII ann. 1875: djabb jelent. magyar. flor. p. SI, etiam Boiss. 1. orient. |
p. 508 - an Sibth. et Sm. fl. grace.4p. 852 — 3 Lunie, lulie. Livedi,
pocni, margini de păduri pe dealuri, Severin pe dealul Buliga ; Hinova,

100 CONSPECTUL SISTEMATIC

Bucura, Hăcea în Mehedinţi; valea Motrului pe la Broşteni ; Tismana;
in Vâlcea pe dealurile de la valea Otăseului.

25. D. Armeria |.. spec. p. 556; Sturm deutsch. h. 23; Koch
syn. p. 103; Rehb. ic. germ. 6 fig. 5011; Boiss. [l. orient. Lp. 508;
Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fl. 1104. — 3 Iunie, Iulie. Livedi, mă-
răcinişiuri, margini şi poale de păduri. Cerneţi; Broşteni; Călimă-
neșşti, Coziea, Stănişioara; Curtea-de-Argeş; Stolnici ; Sturzeni, 'Tirgo-
vişte, Vulcana; Ciocăneşti, Bucureşti ; Comana; Ploeşti, Văleni (Grec.
enum. p. 1%), Dealu-Mare; Beceni; în Suceava pe Suha-mare spre
lesle; Broşteni.

26. D. Pseudo-Grisebachii. — Verde, peste tot puberulent.
Rădăcina verticală simplă, lungă, fuzitormă, emite 5 — 5 cauli subţiri
simpli sau puţin ramilicaţi, totul constitue un mic stuf ca de 8—10
cent. înălțime ; foile flascide sau moi uninerviate, având 2 cent. lun-
gime pe 2 mm. lăţime, la virf acute sau obtuse, scurt vaginate, vagi-
sinele nenodose; [lorile terminale solitare au foile involucrale verdi,
linear-oblungi uninerviate, egalez sau abia întrec caliciul; scuamele
caliciului în număr de două, adprese, ovato-lanceolete în partea lor in-
ferioră, verdi pe parlea dorsală şi nu mult scariose pe margini, merg
uşior şi insensibil ângustându-se intrun virf prelung, mole, verde şi
acuminat ce abia egalez tubul caliciului; acesta este cilindroid, pu-
berulent, verde sau puţin purpuriu, are dinţii laceolato-acuminaţi;
petalele truncate oblungi, au lamina paucidentată, barbulată, purpurie,
semenată cu puncte alburii pe ariea sa medie şi cu puncte oacheşi ce
descriu un arc la bază. — d, lunie, lulie.

Hab. Locuri cu ierbă: în lunea Zeletinului lingă Podu-Turcu-
lui în Moldova. Găsit şi cules de Dr. P. Păulescu în anul 1895.

Face parte din grupa Dianthi dentati Boiss. alături de cei pe-
renici, cu foile moi linear-lancolate şi caliciul bi-scamat, însă în afini-
tate cu D. cor//mbosus Sibth.

Prin portul s€u şi felul florilor sale, acestă specie semănă torte
mult cu Dianthus Grisebachii Boiss. diagn. | p. 62. D. Pseudarmeria var.
viscidus (riseb. spicil. rumel. | p. 153 (1542) - sed non. D. viscidus Bory
et Chaub. fl. pelop. tab. 13 fig. 1 (1532); insă se deosebeşte de acesta:
1*, prin taliea sa cu mult mai scundă şi prin stulul abia de 3—5 axe
caulinare, iar nu de numeroşi cauli lungi adscendenţi şi cu fascicule
sterile de foi radicale; 2%, prin indumentul puberulent fin ce acopere
părţile sale verdi, iar nu glandulose-pubescent; 5, prin florile sale
numa solitare, iar nu reunite în fascicule bi-tri flore,

DIANTHACE£E 101

intru ce priveşte deosebirele ce exist între speciea nostră alături
de D. Grisebachii, comparativ cu D. corymbosus Sibth. cu D. arme-
riastrum Woll. cu D.tenuiflorus Boiss. şi cu D. viscidus Bory etChaub.
si se consulte Flora Orientalis de Boissier vol 1 p. 507 — 509 şi Flora
Dulgavica de Velenowski p. 76 şi 77.

$ 5. Marginea petalelor întregă sau uşior crenată: petalele pa-
lide şi glabre.

27. D. pallens Sibth. Sm. [l. grase. vol. | p. 236 (L506)el vol. 4
p. 57 tab. 399 (1515); Doiss. [l. orient. | p. 455 D. bicolor M. Bieb.
fi. t. €. 1 p. 329 (1808); Ledeb fl. ross. 1 p. 289. Ser.in DC.prodr. |
p. 360 (1824). — 33 lunie, Iulie. Câmpuri la locuri fertile; în Dobro-
gea (D leptopetalus Kanitz pl. roman. Br. fl. dobr.-non Willd.): 'Pusla,
Mangaliea ; Bairamdede, Copadin; Garloalie, Periclie.

2. TUNICA Scop. /. carn. 1 p. 300.

3 |. Florile solitare sau 2—3 agregate involucrate.
2) lo)

1. Limbul petalic bine diterenţiat de unghiculă. Plante anuale.

1. T. prolifera Scop. fl. carn. | p. 503 (1772); Boiss. Îl. orient.
| p. 516. Dianthus proliferus L. spec. p. 557; Koch syn. p. 102; DC,
prodr. | p. 555. hohlrauschia prolifera Behb. icon. germ. 6 f. 509
(1544). — (9) lulie, August. Petrişiuri, pruntişiuri, locuri de luncă.
Severin, Şimian, Iinova; Broşteni, Străhaea; Craiova; Călimăneşti,
Gibla; Stolnici; Chitila, Bucureşti; Giurgiu, Băneasa, Comana; Feteşti;
Bărboşi, Galaţi; Măcin, Tulcea; Constanţa; Bairamdede.

9. Limbul petalic deseresce treptat în unghiculă. Plante perenice.

2. T. Saxifraga Scop. [l. carn. | p. 300 (ed. 1772); Koch syn.
p. 102; Rehb. icon. germ. 6 fig. 5006 b; Boiss. fl. orient. 1 p. 519.
Guypsophila Saxzifraga L. spec. p. 58%; DC. prodr, | p. 354. G. rigida
Rehb. |. €. fig. 5006-non LL. spec. p. 555 cujus stirps pedunculis bi-
foris dignoscitur (Conf. Boiss. îl. or. 1 p. 518). — d. lunie, lulie.
Pruntişiuri, margini de torente secate, maluri de coste rupte pe lingă
drumuri. Vereiorova penă la Schela-(ladovei; Baea-de-Aramă la
Valea-Găinei.

Ş 2. Florile solitare neinvolucrate; restul cum la 7. Sazifraga.

3. T. illyrica boiss. [|], orient. | p. 520 (1567); Velen. îl. bilg.
p. 63. Saponaria illurica Li. mant. p. 70 (1762). Gypsophila illyrica
Rehb. ie. germ. 6 [. 4999 sub Pied/eria. — Gypsophila cretica Uriseb.
spicil. rumel. | p. 15% (15%2)-non Lin. TPunica Haynaldiana Janka
pl. exsie. ex itincre banatico 1570, — d. lunie, Iulie. Petrişi diluvian

102 CONSPECTUL SISTEMATIC

pe la rupturi de coste pe lângă drum. Schela-Cladovei, Verciorova ;
frecuentă.

Trib. IL. LYCHNIDIE.E Boiss. Semințele renitorme sau subglobose,
hilul lateral; embrionul spiralic sau arcuat, periferic.
Secţia I. Caliciul foră nervure comisurale; două stiluri.

3. GYPSOPHILA /. gen. n. st3.

Ş 1. Caliciul oblung, obconico-tubulos. Plante anuale cu ramifi-
caţii subţirele.

1. G. muralis [. spec. p. 583; Sturm deutsch. h. 1; Koch
syn. p. 102; Rehb. icon. germ. 6 fig. 4997 et 4998; Boiss. Îl. orient.
1 p. 554%; Sehlecht. Lang. deutsch. 12 fig. 1100. — 0) Maiu— August.
Câmpuri, la locuri cultivate, grâne, porumburi, mirişti vechi, prunti-
şiuri; forte vulgară. Craiova; Rimnic, Călimăneşti; Stolnici; Vultu-
reanca ; Titu; Giurgiu, Băneasa, Comana; Bucureşti, Ciocăneşti; Perişi,
Ploeşti; Buda, Plopeni, Slănic (Grec. enum. p. 14); Buzău; "Tecuci;
Dobrogea.

$ 2. Caliciul scurt turbinat sau campanuliform. Perenice, vi-
gurose.

1. Paniculate.

2. G. trichotoma Wender. ind. semin. hort. marburg. ann.
1535 n. 3; Ledeb. fl. ross. vol. 1 p. 297; Boiss. fl. orient. 1 pe B4I.
G. perfoliata L. spec. p. 593 ex p. quoad plantam orientalem. — 3
lunie, lulie. Prin dunele maritime în Dobrogea: Constanţa la Mamaia,
Tusla.

3. G. paniculata |. spec. p. 553; Koch syn. p. LOL; Rchb.
icon. germ. 6 fig. 5005; Boiss. fl. orient. 1 p. 542; Sehlecht. Lang.
deutsch. 12 fig. 1098. G. efjusa 'Tausch în Flora ann. 1850 vol. 1 p.
244; Rehb. ic. germ. 6 fig. 5005 b.— Vulg. Ipsoriţă. Ipcărige. Iperige.—
d, lunie, Iulie. In regiunea şesurilor, pe câmpuri. Hanu-Conache ;
Tecuci, Ţigăneşti; Birlad.

4. G. tastigiata |. spec. p. 552; Koch syn. p. 101; Hehb. ic.
germ. 6 fig. 5002; Ledeb. fl. ross. | p. 299 lusus 1; Sehlecht. Lang.
deutsch. 12 fig. 1097. G. arenaria W. et Kit. rar. hung. | p. 60 tab.
41 (1500). — d, lunie, lulie. Locuri sterile. Fălciu.

2. Uapitate sau glomerate.
5. G. glomerata Pall. ind. taur. ap. M. Bieb. 1. t.c.lp. 521
(1808) et 3 p. 297 (1519); Ledeb. fl. ross. L p. 299; Boiss. fl. orient,

DIANTHACE A 105

Lp. 547. — Stânci abrupte în regiunea montană inferioră. — €, lunie,
lulie. Schela-Cladovei pe primele stânci abrupte de conglomerat ce
incep de aci spre Gura-Văei; in Dobrogea la Mangalia pe stâncile
de la sorgintea minerală sulfurosă.

6. G. transsilvanica Spreng. neu. entd. 1 p. 300 (1520).
Banffia petrea Baumg. enum. transs. | p. 355 (1816); DC. prodr. 1
p. 309, et Auct. plur. Gypsophila petrea Rehb. germ. exe. p. SOL
(1532) et icon. germ. 6 fig. 4996 (sub Banftia)-sed non Fenzl in En-
dlich. gen. p. 971 (1840) et in Ledeb. fl. ross. 1 p. 291. — Y, Iulie,
August. Stânci, pepiscuri alpine. Negoiu; Buceci; Piatra-Mare ; Ceahlău.

4. SAPONARIA /. gen. n. 364.

Ş 1. Caliciul inflat, cu anguli aripiformi ; petalele neapendiculate.

1. S. Vaccaria |. spec. p. 555; Koch syn. p. 105; Boiss. 11.
orient. 1 p. 525; Sehlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1122. Vaccaria pi/-
ramidalis îl. d. wetter. 2 p. 55 (1300); Rehb. ic. germ. 6 fig. 4991. V.
vulgaris Host. fl. austr. 1 p.348 (1927).--Vulg. Plorea-Călugărului. Văca-
viță .— (-) Maiu-lulie. Câmpuri şi la locuri fertile, prin grâne, porum-
buri, mirişti vechi; frecuentă. Craiova; Caracăl; Băneasa, Comana ;
Titu, Ciocăneşti, Bucureşti; Ploeşti; Tecuci ; Birlad la Crângu; Neamţu.

Ş 2. Caliciul cilindric neangulat, nearipat ; petalele apendiculate.

2. S. officinalis |. spec. p. 55%; Koch syn. p. 1085; Rchb. ie.
germ. 6 fig. 4995; Boiss. [l. orient. 1 p. 527; Schlechtd. Lang. deutsch.
| fig. 1125. Bootia vulgaris Neck. delic. gailo-belg. 1 p. 193 (1768). —
Vulg. Săpunariţă. Odagaci. Soponu-calului. — Y, Lulie, August. Prun-
tişiurile riurilor şi ale torentelor; locuri umede de luncă şi zăvoiuri.
Cerneţi pe "Topolnița; Broşteni, Străhaea ; Tirgujiul; Craiova; Stol-
nici; Câmpulung; Leordeni, Titu; Pucioasa; Ciocăneşti, Buftea, Cri-
vina; Bucureşti; Comana; Ploeşti, lunea "Teleajenului; Câmpina:
Buz&u; Neamţu; Mălin, Fălticeni; Broşteni; Botoşiani.

3. S. glutinosa M. Dic). fl. (.c. 1 p. 322 (1808); Rehb. ic.
germ. 6 fig. 4994 b; Boiss. îl. orient. 1 p. 528; Neilr. diagn. p. 23. —
d. lunie, Iulie. 'Puterişe pe câstele munţilor la Verciorova, frecuentă.

Secţ. II. Caliciul cu nervure comisurale pronunţate; embrionu
periferic.
A. Ovariul cu trei stiluri.
5. CUCUBALUS Tourn. instil. tab. 176,

|. C. baccifer [. spec. p. 591; Koch syn. p. 105; Rehb. icon.

104 CONSPECTUL SISTEMATIC

germ. 6 î. 5122; Boiss. îl. orient. 1 p. 657; Schlechtd. Lang. deutsch. 12
lig. 1126. Silene baccifera Both. tent. fl. germ. 2 p. 491 (1739). — Vulg.
Guşa-porumbului. — €, lulie, August. Prin tuterişe pe lingă păduri,
pe garduri rustice. Cerneţi pe dealurile lorgutovei şi Dumbrăviţei;
Broşteni, Străhaea; Craiova; Bălceşti; Călimăneşti, Coziea; Riu-Va-
dului; “Topoloveni, Leordeni; Ciocăneşti; Tirgu-Ocenei spre Măgura
(Grec. enum. p. 13); Buzău pe la pădurea Crivina; Podu-Turcului în
lunca Zeletinului.

6. HELIOSPERMA hc. repert. herb. p. 200.

1. H. quadrifidum lchb.repert. herb. p.206 (1541);ic. germ.
fig. DOSI. Cucubalus quadrifidus L. spec. ed. 1755 p. 415. Silene qud-
drifida L. spec. p. 602; Koch syn. p. Ll4; Sehlechtd. Lang. deutsch. 12
fig. 11485. S. quadridentata Boiss. îl. or. | p. 656. — Meliosperma pudi-
bunda Hoftmanns. in Hehb,. pl. erit. vol. 9 icon. 1117; icon. germ. 6
fig. 5052; Boiss. |. c. dacă capsula întrece şi ese din caliciu. -— d. lunie,
lulie. Locuri umede umbrose prin văi montane, pe lingă riuşiore.
Munţii Cernei pe Scărişioara; Cetatea lui Vlad-Țepeşi pe Argeşi ; Dim-
bovicioara; Predeal, Buşteni, Sinaia.

2. H. alpestris lichb. repert. herb.p. 202 (1541); icon. germ. 6
fig. 5053. Silene alpestris Jacq. fl. austr. | tab. 96 (1773); Koch syn.
p. 115; Schlechtd. Lang. deutseh. 12 f. 1149. — Y, lulie. Prin văi
subalpine quasi alpine, la locuri umede şi umbrose. Buceci in Valea-
Albă sus ; Poiana-[apului prin valea Babelor.

7. SILENE 1. gen. n. 307.

Ş 1. Florile unisexuate, micutele; plante dioice, monoice.

1. S. Otites Smith (|. brit. 2 p. +96 (1500); Koch syn. p. 111;
Ledeb. fl. ross. 1 p. 309; Rehb. ic. germ. 6 fig. 5094 forma typica,
genuina; Boiss. fl. orient. | p. 606; Schlechtd. Lang. deutseh. 12
f. Ll56. Cucubalus Otites L. spec. p. 594. — 4, Maiu-lulie. Livedi,
câmpuri, tuferişe. Călimăneşti, Coziea; în Dobrogea pe la Caranasib,
Periclie.

f. macrophylla Otth in DC. prodr. 1 p. 369 (1524). 5. pseudotites
Bess. ap. Rehb. ic. germ. 6 fig. 5095. — Cu portul mai "nalt de cât
forma tipică şi mai rămosă, ramurile cam scurte cu cime verticilare
multiflore subeongeste; foile radicale şi caulinare inferiore cu mult
mai mari, obovato-spatulate oblungi, 10—12 cent. lungime, atenuate
in lung pețiol. Câmpuri, tuferişiuri, poeni pe lingă păduri. Segarcea;
Craiova; Câneni, hiu-Vadului; Dobrogea pe la Copadin, Bairamdede,

DIANTHA CEE 105

*. parviflora Ledeb. 11. ross. | p. 310. 5. parviflora Pers. syn. |
p. 497 (1805); DC. prodr. 1 p. 370; Boiss. fl. orient. 1 p. 607; Rehb.
icon. germ. 6 fig. 5096. — Diferă de cele precedente că panicula, pe-
dunculele şi caliciul sunt pubescent-aspre. — Dobrogea pe la Caranasib
şi Constanţa.

2. wolgensis Ledeb. . e. exclus. synon. Besseri; Lindem. fl. chers.
1 p. 86. 5. wolgensis Spreng. ind. semin. Halas. p. 6 (1507); Otth in
DC. prodr. 1 p. 370; Rehb. ie. germ. 6 fig. 5097; Boiss. Îl. orient |
p. 607. S.effusa Otth in DC. prodr. 1 p. 370 (1524). — Mult mai înaltă
şi vigurosă de cât cele precedente, cauli în totă jumătatea superioră
oposit-ramificaţi, ramurile lungi şi cele inferiore forte lungi, tote port
cime dichase multiflore efus-ramificate. — Câmpuri, pe lângă grâne,
drumuri. Giurgiu, Băneasa, Comana; Ciocăneşti, Chitila, Bucureşti şi
împrejurimele sale (S. OHites Grec. enum. p. 13); Lehliu; Feteşti
Măcin.

2. S. densiflora |) Urv. enum. p. +7 (1522); Boiss, Îl. orient,
1 p. 607; Velen. fl. bulg. p. 60. $. Otites 5. densiflora Dith in DC.
prodr. | p. 369. $. Otites var. 2 lus. a. Ledeb. fl. ross. | p. 909. Silene
eraltata Friw. in Flora ann. 1835 p. 323. — Cu mult mai mare prin
portul său de cât tote cele precedente. Caul înalt, ca de un metru,
viguros şi foliat, în partea sa inferioră dens şi mole pubescent, în cea
superidră glabru şi viscos, nu prea mult rămos, ramurile oposite
scurticele; florile întoemesc cine verticilare multiflore congeste. şi
distante; bracteele mici ovato-triangulare seariose; caliciul obeonie
glabru cu dinţii obtusi; petalele de un galben-verdui sau gălbeniciose,
linear spatulate, întregi, neapendiculate; capsula la maturitate măricică
şi ca de 8S—9mn lung. seminţele mari netuberculate. — d. Maiu-lulie.
Pe câstele munţilor şi dealurilor la locuri petrose. Verciorova; Piatra
spre Bistriţa şi Bisericani; Dobrogea.

Ş 2. Florile hermafrodite, mari şi frumose.

1. Perenice. Capsula în partea inferioră 3-loculară.

a. Limbul petalie întreg sau ugior bilobat. Acaule sau scundace.

3. S. acaulis [. spec. p. 603; Koch syn. p. 115; Rehb. icon.
germ. 6 fig.! 5084; Sehlecht. Lang. deutsch. 12 f. 1151. — d, Iunie,
Iulie. — Pe comele munţilor în regiunea alpină. Godeanu; Păpuşea ;
Buceci (Br. Knecht.); Piatra-Mare ; Ceahlău.

4. S. dinarica Spreng. syst. 2 p. 405 (1825); Rehb. icon.
germ. 6 fig. 514; Fuss. transs. exeurs. p. 100; Neilr. diagn. p. 36.

106 CONSPECTUL SISTEMATIC

5. depressa Baumg. enum. transs. | p. 404 (1316)-non M. Bieb.
Saponaria Baumgarteni Janka in linna vol. 30 (1559-60) p. 559. —
4, lulie, August. Stânci. rupturi de stâncose în regiunea alpină. Pe
Scărişoara subt Godeanu în Mehedinţi ; Negoiu (Simk.)

b. Limbul petalic bifid. Cauleseente cu portul înalt.

* Caliciul globoid înflat vesiculos, reticulato-nervos. Cimă dichază
simplă sau repetată.

5. S. Zawadzkii Ile). in. Zaw. fl. galiz. et bukovină p. 191
(1835); Neilr. diagn. p. 25; Simk. enum. transs. p. 124. Melandium
Zuwadzkii Al. Br. in Flora ann. 1543 p. 357, sed ob stylos tres et ad
Silenem pertinet. Ly/chnis nivalis Baumg. mant. p. 43 (1546). Silenanthe
Zueadzlii Griseb. et Sch. iter hung. n. 56 (1552). Elisanthe Zawadzkii
Fenzl in Fuss transs. excurs. p. 106. — , lulie, August. In regiunea
alpină. Pe Ceahlău (Br. Knecht.)

6. S. venosa Gilib. fl. jithuan. 5 p. 165 (1751); Simk. enum.
transs. p. 124. S. inflata Smith fl. brit. 2 p. 467 (1800); Koch syn. p.
112; Rehb. germ. excurs. p. $23 et icon. germ. 6 fig. 5120 a, tab. 299
forma genuina s. typica. S. inflata a. vulgaris Otth in DC. prodr. | p.
268 (1524). 5. vesicaria Schrad. ap Rehb. germ. excurs. p. 923 (1852);
Bor. fl. centr. fr. p. 94.5. Cucubalus Wib. prim. fl. d. werth. p. 241
(1799). Cucubalus Behen L. spec. p. 591 sed-non Silene Behen L. —
Vulg. (Guşea-porumbului. — d. Maiu-lulie. Livedi în regiunea mon-
tană, a dealurilor şi a câmpiilor. Cerneţi, Severin; Piteşti; Câmpu-
lung, Nămăeşti; Predeal, Sinaia; Văleni (5. inflata Grec. enum. p. 15);
Bucureşti; Buzău; Neamţu; Broşteni, pe Stănişioara şi pe la Fălticeni
în Suceava; laşi.

Ș. Antelopum. Cucubalus Antelopum Vest. ap. Rehb. germ. excurs.
p. 825 (1532). Silene alpina Schur enum. transs. p. 104 (1866) exclus.
synon.-non Lam. nec. Koch. — Latifolie, multi sau paucifloră, florile
mai mari ca la tote celelalte varietăţi, dispuse în dichază ale căriea
braţe sunt scurte sau de mediocră lungime. — In regiunea montană
subalpină şi alpestră. Cerneţi pe dealul Stirminei; subt muntele Coziea
la Stănişioara; pe Dimbovicioara; Predeal, Buşteni, Sinaia.

. oleracea Fic. ap. Hchb. germ. exc. p. 523 (1839); ic. germ. 6
fig. 5120 +. tab. 300. Silene oleracea Bor. fl. center. fr. p. 94. De înăl-
țime mediocră sau scundacă, are tulpina consistentă forte ramificată
şi culeată, emite mulţi cauli adscendenţi ce formez stuf; foile de lă-
țime mediocră, lanceolate sau cam obovato-lanceolate acuminate. şi
mult glauce, marginea netelă sau subtil ciliolată-seabră ; florile nu

DIANTHACR AR 107

prea mari, dispuse in cimă dichază puţin brachiată. La locuri petrose
in regiunea montană sau pe coste aprice. Verciorova, Gura-Văei;
Chiajna, Bucureşti; Sinaia pe subt Piatra-Arsă.

d. angustifolia DC. îl. fe. 4 p. 747 (1505); prodr. 1 p. 368; Rehb.
loc, cit. et icon. germ. 6 fig. 5120 5. tab. 300. — Diferă de prece-
denta numa prin foile sale ânguste sau linear-ânguste acuminate şi
intru câtva imai oblungi. Livedi, ograde de pruni. Bucureşti şi împre-
jurimile sale; Predeal, Azuga; Valea-Boului, Urlaţi.
| 2 paniculata. — S. saponaricefolia Rohrbach ast. bot. zeit. ann, 1879
p. 73-non Schott. — De ordinar forte înaltă, peste un metru. Caul
robust, glabru glauc, simplu sau şi cu ramuri lateraie; foile carno-
sule, lat-ovate, ovato-eliptice sau ovato-lanceolate acute sau acumi-
nate, întregi sau cartilagineu ciliate pe margini, de un verde închis,
glabre şi papilare, glauce pe paginea inferidră. Cracii dichotomiei
adesea forte lungi, 20—40 cent. lungime în totă întinderea simpodu-
lui ; cimele lor ce se sueced au pedunculele drepte, divaricate sau
erecto-patule şi pedunculele florilor terminale stau drepte, astfel că
totă inflorescenţa are aspectul unei largi panicule. Florile mai mici
de cum la formele precedente ale speciei, au caliciul de 10-12 mi
lung., 7—5 m lărgime, ovoideu, înflat, ventricoso-deprimat la bază,
reticulato-venos, puţin colorat în vinăt, Capsula subglobosă cu mult
mai mică de căt caliciul pe care nu'l ample. — Livedi, crânguri, lăstari,
mărăcinişiuri. Băneasa, Comana; Bucureşti, Herestrău, Băneasa ; Pe-
riși, Crivina; Dealu-Mare pe la Bucov.

Puțin se deosebeşte de următoarea şi să nu se confunde.

7. S. Csereii Paumeg. enum. transs. 3 p. 345 (1516); Boiss. fl.
orient. 1 p. 629; Velen. fl. bulg. p. 61. 8. saponariaețolia Schott ap.
Rehb. germ. exc. p. 924 (1332); Rehb. icon. germ. 6 fig. 5121 op-
time! Ledeb. fl. ross. | p. 305; Schur enum. transs. p. 103; Lindem.
fl. eherson. | p. 55.

Înaltă ca de 50—80 cent. în totul glabră şi mult glaucă. Caulul
robusticel, simplu sau şi cu ramificații laterale. Foile carnosule late,
ovate sau ovato-eliptice snbacuminate, întregi, cartilagineo-membra-
nose, de un verde palid, glauce dar mai cu seamă pe desubt. Cracii
dichotomiei forte lungi, 20—25 cent. în totă întinderea simpodului,
cimele laterale ale simpodului scurte, au pedunculele şi florile aduse
pe simpod, numa pedunculele terminale sunt date înafară, par a fi
larerale şi sunt arcuat-ascendente, ceea ce dă inflorescenţei aspectul
unor lungi raceme. Florile cam mici, au caliciul oblung-eliptie, 1 cent.
lung., 5" lărgime, la bază atenuat, uşior reticulato-venos. Cap-

108 CONSPEUTUL SISTEMATIC

sula conoidă âmple tot caliciul şi cu puţin esse afară. — 4, Maiu, lu-
nie. Mărăcinişiuri pe dealuri la locuri argilo-glareose. Dealu-Mare
prin vii.

*: Caliciul oblung, cilindrice sau ovato-eilindric, elaviform, cu
nervuri lungitudinale, la maturitate aplicat pe capsulă.

a. Paniculă de rămuri oposite terminate prin cime dichaze.

+ Bobocii erecţi, peduneulele drepte, divergente.

8. S. nemoralis W. etkil. rar. hung.3 tab. 249 (1519); Koch
syn..p. 110; Rehb.icon. germ. 6 fig. 5111; Sechlechtd. Lang. deutsch, 19
fig. 1151 tab. II. S.italica var. umbrosa et var. nemoralis Heutt. enum.
banat. p. 36. 8. stalica Auct. banat. et transs. plur. - non Pers. cujus
stirps genuina in ditione dacica non inveni. — Vulg. Lipici. Lipi-
cidsă. — Y, lunie, lulie. Rărişiuri şi margini de păduri, tuferişe ; în
regiunea montană şi a dealurilor. Valea Bahnei pe la Iloviţa, Ver-
ciorova; dealurile Cerneţului şi pe Stirmina (S. pilosa Grec. enum. p. 15
Ș. italica Br. prodr. p. 187 -non Pers.); Rimnie la Pădurea-Gurănoea ; Pre-
deal pe Susaiu şi Clăbucetu-Taurului, Azuga, Buşteni; Florica, Leor-
deni pe dealuri; Bacău la Palanca; în Suceava pe Stănişoara, pe Borca,
Bistriţa şi Barnaru.

î. pilosa. S. pilosa Spreng. syst. 2 p. 41 (1525); Rehb. icon.
germ. 6 fig. 5119. Cucubalus mollissimus W. et Kit. rar. hung. 3
tab. 248 (1312) - non L. spec. 593. — Foile cu indument dens pube-
scent albicios mole; ealiciul şi peduneulele mult mai pubescento-vis-
cose şi părose. În Dobrogea pe la Greci (Br.)

+ Bobocii şi pedunculele florilor aplecate şi par a fi frânte.

9. S. viridiflora |. spec. p. 597; Nehb. ic. germ. 6 fig. 510;
Heuff. enum. ban. p. 36; Boiss. fl. orient. 1 p. 654; Neilr. diagn. p. 95.
Păduri pe la rărişiuri. Cerneţi pe dealurile lorgutovei (Grec. in Br.
prodr. p. 158); Baea-de-Aramă; Tismana; Lainici; Călimăneşti, Coziea,
Turnu, Stănişioara ; Comana; Dobrogea pe la Mânăstirea Cocoşi, Ba-
badagh.

Prin bobocii s&i, adesea erecţi, şi pedunculele florilor ce nu prea
sunt aplecat-frânte se apropie de grupa precedentă; prin caliciul seu
ventricos, prin capsula sa oblungă ovato-ventricosă pe un carpofor
forte scurt se ține de grupa Silenelor nutante.

10. S. livida Willd. enum. hort. berol. p. 474 (1509); Koch syn.
p. 111 et 439 pro var. Ș. nutanti see. Facehinio; Rehb. ic. germ. 6
fig. 5106; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1155 tab. II. — d. Maiu,

DIANTHACEĂ 109

lunie. La locuri fertile, pecâmpuri, pe dealuri. Vulcana; Predeal: Chi-
tila, Bucureşti, Băneasa (S. nutans Grec. enum. p. 13); Comana; Piatra
pe la Pădurea-Balaurului; Botoşiani pe la pădurea Filipescu.

Intermediară cu S. viridiflora şi S. nutans, are portui înalt, pa-
nicula sa amplă se desface aproximativ egal de giur-împregiur. Se
apropie mult de S. nutans prin caliciul stu ventricoso-elaviform, prin
capsula sa cun carpofor tot asemenea de lung; însă se deosebeşte
prin felul aperturei capsulei la maturitate ai căreia dinţi nu devin r&s-
curbați ci erecţi.

4. S. nutans L. spec. p. 596; Koch syn. p. 110; Hehb. ic,
germ. 6 fig. 5105; Boiss. fl. orient. 1 p. 633 exclus. synon. W.et Kit.;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1133 tab. |. — Y, lunie, Iulie. Li-
vedi, poeni, tuferişiuri, rărişiuri de păduri în regiunea montană şi a
dealurilor. Călimăneşti, Coziea; Vulcana; Predeal, Azuga; Buşteni, Sinaia
(Grec.enum.p. 13); laşi; în Suceavape Bida (vulg. Militea) si pe Rarău.

f. transsi/vanica. S. transsilvanica Schur ester. bot. zeit ann. 1859
p. 22 et 286 solum nomen; Schur oster. bot. zeit. ann. 1860 p. 181;
enum. transs. p. 110 pro. synon. Silenis saxatilis-sed non Sims.
S. nutans f. alpina Heatt. enum. ban. p. 36 (1858). S. dubia Herb. fl.
bukov. p. 388 (1859). — Y. lunie, lulie. În regiunea montană subalpină,
quasi alpină. Paringu (J. Barth); Lainici; muntele Coziea; Ghiţu la
Corbeni; Câmpulung; Dimbovicioara; Păpuşea; Sinaia (S. velutina Gr.
enum. p. [3 quoad specimenes anno 1876 ab „Virfu-cu-Doru“ - non
Pourr.), Buşteni, Azuga, Predeal; în Suceava la Broşteni pe Neagra,
pe Barnaru, pe muntele Bida şi la Schitul Rar&u.

b. Racemă de cime dichaze axilare oposite, sau de cime unipare.

ț Caliciul peros sau pubescent.

* Plante montane, rupestre.

12. $. flavescens W.et Kit.rar. hung. 2 tab. 175 (1504); Rehb.
ic. germ. 6 fig. 5090; [Heuft. enum. ban. p. 36; Boiss. fl. orient. 1
p. 647; Neilr. diagn. p. 26. — d. lunie, Iulie. Stânci abrupte, fisuri
stâncose în văi montane. Valea Oltețului la Polovraci; valea Mânăs-
tirei Bistriţa şi valea Oltului pe la Coziea şi Masa-lui- Traian.

13. S. spergulifolia M. Bieb. (|. î. c. 3 p. 305(1819); Rehb. ic.
germ. 6 fig. 5101 „planta € Transsilvania ab Talmaci et Boitza lecta“;
Lefeb. fl. ross. 1 p. 309; Boiss. fl orient. l p. 612. Ș. polpphyila M.
Bieb. fl. t. c. 1 p. 328 (1808) - non L. in Willd. spee. 2 p. 705. Cucu-
balus spergulifolius Dest. ann. mus. paris 4 fase. 66 p. 44 tab. 43; Willd.

Grecescu D. Dr. — C, 132%, 10

i10 CONSPECTUL SISTEMATIC

spec. 2 p. 690 (1809). — I. lunie, Iulie. Locuri petrose, prin tuferişe,
mărăcinişe pe la poalele munţilor. Vereiorova către Giura-Văei.

** Plante procumbente cam sucose, arenicole.

14. S. pontica Prândză veget. dobr. p. 26 (1884) solum nomen.
Y, lunie, lulie. Prin dunele maritime ale mărei Negre în Dobrogea :
Constanţa pe la Mamaea şi 'Tusla.

+ Caliciul glabru.

15. S. longiflora lhrh. beitr. 7 p. 144 (1792); Rehb. ic. germ.
6 £. 5107; DC. prodr. 1 p. 382; Boiss. fl. orient. 1 p. 639. $. statici-
folia Sibth. et Sm. fl. griec. 5 p. 2% sec. Boiss. 1. e. p. 958; Schleehtd.
Lang. deutsch. 12 f. 1132. $. bupleuroides Ledeb. îl. ross. 1 p. 324
(1842) - non L. — $. juncea Otth in DC. 1. e. S. longiflora var. linea-
vifolia Heuft. enum. ban. p. 36. — d. lunie, lulie. Locuri uscate aprice
pe dealuri, platouri. Schela Cladovei, Dudaşi; Galaţi; Dobrogea pe la
Mangaliea.

16. S. chlorantha Eli. beitr. 7 p. 146 (1792); Kochsyn. p. 111;
Rehb. ie. germ. vol. 6 fig. 5102; Boiss. [1. orient. 1 p. 640; Sehlecehtd.
Lang. deutsch. 12 fig. 1134. — 8. elata Otth in DC. prodr. 1. p. 370. —
d. lunie, lulie. Pe dealuri la locuri deschise subpetrâse dar cu jerbă.
Virtejkoi, Odobeşti ; Piatra între Bistriţa şi Bisericani; Schitul Rar&u.

e. Cimă terminală dichază simplă sau corimboidă.

17. S. petrza W. el Lit. rar. hung. tab. 164 (1812); Rehb. ic.
germ. 6 fig. 5086; DOG. prodr. 1 p. 377; Heufi. enum. ban. p.36;
Neilr. diagn. p. 95. — Y. lunie, lulie. În regiunea montană a Olte-
niei, pe stânci abrupte. Valea "Pesnei la Gaura-Fetei; valea Oltețului
la Polovraci; Mânăstirea Bistriţa; Coziea pe stâneile de la Bivolari şi
la Masa-lui-Traian.

18. S. Lerchenfeldiana bBaumg.enum. transs. 1 p. 395(1816);
Rehb. icon. germ. 6 fig. recte 5092 (fig. 5091 € lapsu litograph.); Boiss.
fl. orient. 1 p. 65%; Ileuft. enum. banat. p. 55. — d, lunie, Iulie.
Stânei în regiunea montană quasi alpină. Muntele Bulzu pe culmea Scă-
riței şi pe stâncile de pigmatită numite „Biserici, în Mehedinţi, la 1300 m.
alt. (Saba Stetăn.); valea Jiului la Lainici către vana Păiuşu pe Ciocane.

9. Anuale.
a. Caliciul cu 10 nervuri lungitudinale, tubulos, cilindric sau

claviform.
+ Capsula în partea inferioră triloculară.

DIANTHA CEA Ii

* Caliciul membranaceu, glabru; cimă dichază terminală corim-
boidă.

19. S. Armeria L. spec. p. 601; Sturm deutsch. h. 21; Koch
syn. p. 113; Rehb. icon. germ. 6 fig. 5079; Boiss. fl. orient. 1 p.5833;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 11435. — () lulie, August. Locuri
uscate năsipose, petrişiuri, pruntişiuri de riuri şi torente. Verciorova ;
Călimăneşti prin Ostrov, Coziea; Piteşti; la Piatra pe Cozla ; Boto-
şiani ; Dobrogea pe la Măcin, Greci.

20. S. compacta Fisch. in Hornem. hort. hatn. 1 p.417(18315);
Rehb. icon. germ. 6 fig. 5093; DC. prodr. 1 p. 354%; Ledeb. fl. ross. 1
p. 325; Boiss. fl. orient. Lp. 582. 5. Armeria M. Bieb. fl. t.c.l
p. 339-non L. — G lunie, Iulie. Stânci în munţii din Dobrogea: Mă-
cin pe muntele Sulucu; Alibeichioi pe muntele Consulu sau Se-
pelginu.

** Caliciul hirsut. Racemă unipară sau de cime dichaze scurte,
axilare.

21. S. viscosa Pers. syn. | p. 497 (1305); Koch syn. p. 110;
Rehb. icon. germ. vol. 6. fig. 5099; DC. prodr. Lp. 370; Boiss. fl.
orient. | p. 582; Sehlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1130. — Cucuba-
lus viscosus L. spec. p. 386. Viscago glutinosa Baumg. enum. transs. |
p. 395 (1816). — G' Maiu, lunie. Locuri fertile, mirişti, arături aban-
donate. Severin, Şimian, Hinova; Isaccea, Nicoliţel.

22. S. gallica |. spec. p. 595; Koch syn. p. 109; Rehb. ic.
germ, 6 fig. 5054; DC. prodr. 1 p. 371; Boiss. fl. orient. 1 p. 590;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 12 f. 1127. — (3 Iunie, lulie. Petrişiuri cu
ierbă pe lingă căi. Sinaia.

23. S. dichotoma Ehrh. beitr. 7 p. 144(1799); W. et Kit. rar.
hug. 1 tab. 29; Koch syn. p. 109; Rehb. ic. germ. 6 fig. 5074; Boiss.
fl. orient. 1 p. 588; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 12 f. 1129. $. mem-
branacea Poir. in Lam. encyel. meth. 7 p. 164 (1806) etiam DC. —
C3 Maiu, lunie. La locuri fertile şi de cullură, câmpuri, căi, ograde de
pruni (Grec. enum. p. 13). Craiova; Stolnici; Alexandriea; loneşti,
Vultureanea ; Giurgiu; Băneasa, Comana; Bucureşti, Chitila, Ciocă-
neşti ; Perişi, Crivina; Ploeşti; Buzău; Birlad; Dobrogea.

24. S. racemosa 0Olhtin DC. prodr. | p. 384 (1824); Boiss.
fl. orient. 1 p. 589. S. divaricata Sibth. Sm. fl. grec. 1 p. 414 (1506)
- non Clem. — c$ lunie, Iulie. Locuri fertile în Dobrogea pe platoul
dintre Copadin spre Bairamdeda, pe lingă cale.

119 CONSPECTUL SISTEMATIC

Forte vecină de precedenta, însă nu identici şi se deosebeşte
mult prin portul scu amplu, piramidal şi forte ramificat.

Capsula în partea inferioră uniloculară.

25. S. noctiflora |. spec. p. 599; Sturm deutsch. h. 3; Koch
syn.p. 113; Rehb. icon. germ. 6 f. 5063: Schlechtd. Lang. deutsch. 12
£. 1141. — 3 Maiu-lulie. Pe lingă ziduri vechi, locuri virane, curţi,
grădini puţin îngrijite, câmpuri. Vârciorova spre Bahna; Craiova;
Ghergani (Grec. enum. p. 13); prin făget la Stănişioara; Bucureşti ;
Tirgu-Frumos, laşi; Broşteni în Suceava.

b. Caliciul cu 20 — 60 nervuri lungitudinale, turbinatiform.

26. S. conica |. spec. p. 598; koch syn. p. 113; Rehb. ie.
germ. 6 fig. 5062; Boiss. fl. orient. 1 p. 578; Sehlechtendal Lang.
deutsch. 12 fig. 1139. —/.) Maiu, lunie. La locuri aprice inculte. Ver-
ciorova, Severin; Craiova; Bărboşi, Galaţi.

27. S. subconica Lriw. in Flora ann. 1535 p. 334; Boiss. fl.
orient. | p. 579; Velen. fl. bulg. p. 58. S. eylindriflora Uriseb. spicil.
rumel. 1 p. 171 (1543)-non Otth. — (0) Maiu-lulie. Locuri aprice in-
culte. pe lingă căi. Dobrogea: de la Copadin spre Ecki-Bilbil.

Subsecţiea 2. Ovariul cu 5 stiluri distinete.
8. MELANDRIUM hal. deutsch. /l. 1 p. 274.

1. M. pratense lili. deutsch. fl. p. 274% (1796); Boiss. |.
orient. | p. 660. Lychmis dioica 3. L. spec. p. 626. L. vespertina Sibth.
fl. oxon. p. 146 (1794); Sturm deutseh. h. 23; Koch syn. p. 116;
Rehb. icon. germ. 6 fig. 5125; Sehlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1157.—
Vulg. Opaiţă. Opăliţel. — 3 Maiu-August. Câmpuri pe la locuri
fentile, grâne, căi, tuterişiuri. Baea-de-Aramă; Tismana; Călimăneşti,
Riu-Vadului; Netoţi; Comana; Titu; Giocăneşti, Bucureşti (Silene
pratensis Grec. enum. p. 15); Crivina, Ploeşti; Brăila; Birlad ; laşi;
Fălticeni, Mânăstirea Slatina ; Broşteni.

2. M. silvestre lohl. deutsch. fl. p. 274 (1796). — Lyyehnis
dioica a. Li. spec. p. 626. Luychnis diurna Sibth. îl. oxon. p. 145 (1794);
Sturm deutsch. h. 23; Koch syn. p. 116; Rehb. icon, germ. 6 [ig. 5196;
Sehlechtd. Lang. deutseh. 12 fig. 1158.— Y, Iulie, August. Prin lo-
curi umede umbrose, păduri, vâlcele, mai ales în regiunea submon-
tană şi montană. Coziea, Stănişioara; Păpuşea; Dimbovicioara; Nă-
măeşti, Câmpulung (Silene diurna Grec. enum. p. î3); Predeal, Buş-

DIANTHACEJE 113

teni, Sinaia ; Bacău; valea Tarcăului (Knecht. leg.); Monăstirea Neamţu
(Chan.); la Broşteni in cheile Barnarului şi pe Barnaru-Mie,

3. M. nemorale lichb. germ. exe.p. 524 (1532); icon. germ. 6
fig. 5124. Lychmis nemoralis Heutt. ap.. Maly enum. p. 310 (1845);
Heutt. enum. ban. p. 37; Neirl. diagn. p. 26. — Y, Iulie, August. Pă-
duri umbrose, văi umede umbrose în regiunea montană subalpină şi
a dealurilor mari. Cerneţi pe dealurile lorgutovei şi Dumbrăviţei ;
Predeal prin valea Roşnovei spre Urziaru; în Buceci la Urlătoarea,
în valea Peleşiului şi in Valea-Albă la Buşteni, frecuent.

9. LYCHNIS /. gen. n. sS4exp.

4. L. Floscuculi [.. spec. p. 695; Koch syn. p. 116; Boiss. îl.
orient. | p. 655; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1156. Coceyganthe
Floscuculi Rehb. icon. germ. 6 fig. 5129. — Vulg. Florea Cucului. Cu-
culeasă. — d, Maiu- lulie. Prin livedi, fenațe, pomării. Cerneţi pe
dealurile lorgutovei şi Dumbrăviţei; Craiova; Tirgujiul ; Olăneşti,
Rimnic; Curtea-cle-Argeşi ; Câmpulung; Stilpeni, Piteşti (Grec. enum.
p. 13); Predeal, Azuga, Buşteni, Sinaia; Comarnic; Vultureanca; Cio-
căneşti, Perişi ; Chitila, Bucureşti; Comana; Buzău; Neamţu; Birlad ;
laşi ; Botoşiani; Fălticeni, Mălin; Broşteni în Suceava.

e L. cha/cedonica |. spec. p. 625. —Vulg. Cruciulițe. — Y, În
horticultură pe la oraşe şi pe la ţeră.

10. VISCARIA ha). deutsch. l. p. 37.

1. V. vulgaris hohl. deutsch. fl. p. 37 (edit. 1512); Boiss. îl.
orient. 1 p. 658 V. purpurea Wimm fl. siles. p. 67 (1540). Lychmis
Viscaria LL. spec. p. 625; Koch syn. p. 115; Rehb. icon. germ. 6
fig. 5131; Sehlechtd. Lang. deutseh. 12 f. 1152. — Vulg. Lipici. Lipi-
cioasă. — Î, Maiu, Iunie. Prin livedi umede răcorose, pomării ; vul-
gară. Severin; Craiova; Olăneşti; pe Clăbucetu subt Negoiu; Câmpu-
lung, Stilpeni (Grec. enum. p. 13); Leordeni; loneşti, Cacova; Cio-
căneşti, Chitila, Bucureşti; Sinaia; Monăstirea Neamţu (Chania exsic.);
Birlad ; aşi.

1]. AGROSTEMMA /. gen. n. 570.

1. A. Githago [.. spec. p. 624; Sturm deutsch. h. 5. Koch syn.
p. 117; Rehb. ie. germ. 6 fig. 5132; Schlechtd. Lang. deutsch. 12
. 1159. Githago segetum Dest. catal. h. paris. p. 159 (1504); Boiss. 1.
orient. 1 p. 661. — Vulg. Neghină. Zizanie., — O lunie, lulie. Prin
grâne forte comună, mai puţin prin livedi şi alte părţi. Craiova; Ne-

114 CONSPECTUL SISTEMATIC

toţi, Alexandriea; Stolnici; Vultureanca; Giurgiu, Băneasa, Comana;
Titu; Ciocăneşti, Bucureşti; Ploeşti ; Buzeu; Neamţu (Chan. exsic.
Grec. enum. p. 13) etc.

2. A. Coronaria |. spec. p. 625; Rehb. ic. germ. 6 fig. 5133.
Lujchmis Coronaria Lam. eneyel. meth. 3 p. 643 (1789); Koch syn. p. 116;
Boiss. fl. or. 1 p.658; Schlechtd. Lang. deutsch. 12f. 1153. — Vulg. Barba-
împăratului. Curcubeu. Flocoşică. Florea cununei. — 4, Maiu- Iulie. La
locuri aprice, prin tuferişe sau mărăeinişiuri, în regiunea câmpenă. Se-
verin, Hinova; Craiova; Stolnici; Leordeni (Grec. enum.p. 13); Vultu-
reanca; Ciocăneşti, Bucureşti; Comana; Ploeşti; Buzău; Focşiani ;
în Dobrogea: Isaccea, Cocoşi, Tulcea; Alibeichioi; Constanţa.

XV. ALSINACEA Bartl. ord. nat.

Divisiunea |. Foile nestipulate.

Trib, 1. CERASTIEE Fenzl. Ovariul cu 5 stiluri (a rar 3— 4) opo-
site sepalelor; capsula cilindrică sau cilindrico-conică, dehiscentă la
virf prin 5 valve, valvele bidentate.

1. MENCHIA Fr. beitr. 2 p. 277.

1. M. mantica bartl. catal. sem. h. getting. 1837; Koch syn.
p. 131; Boiss. fl. orient. 1 p. 712. Cerastium manticum L. spec. p. 629.
Stellaria mantica DC. fl. fr. 3 p. 79% (1805); Sturm deutsch. h. 63.
Pentaple mantica Rehb. ic. germ. 6 f. 4966. — (2) Maiu, Iunie. Livedi,
locuri cu ierbă în părţile josnice. Vâreiorova spre gura Cerovăţului pe
teritoriul neutru şi spre Gura-Văei.

2. CERASTIUM 1. gen. n. 583.

$ 1. Ovariul cu trei stiluri.

i. C.anomalum W. et Kit. rar. hung. 1 p. 21 tab.22 (1800); Boiss.
fl. orient. 1 p. 714. Stellaria viscida M. Bieb. fl. t. e. 1 p. 342 (1808);
Sturm deutsch. h. 64; Koch syn. p. 129; Schlechtd. Lang. deutseh. 12
fig. 1207. S. anomala Rehb. ic. germ. 6 fig. 4914 sub Dichodon. —
]. Maiu, lunie. Locuri umede josnice, prin livedi şi pe la locuri cam
sărate. Bucureşti, Herestrău ; Lunca Câlniştei la Comana spre Gră-
dişte; Galaţi, Bărboşi.

2. C. trigynum Vill. dauph. 3p. 6%5 (1789); Boiss. fl. orient. 1
p. 715. Stellaria cerastoides L. spec. p. 60%; Sturm deutsch. h. 6%;
Koch syn. p. 129; Sehlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1208. Dichodon

ALSINACE A 115

cerastoides Rehb. ie. germ. 6 fig. 4915. — d. lulie, August. Stânci,
fisuri de stânci în regiunea montană alpină. Godeanu şi Scărişioara ;
Negoiu; Buceci pe Caraiman (Knecht.) şi pe Costila.

$ 2. Ovariul cu cinci stiluri.

1. Perenice: lulpina complicată, multicaulă şi cu lăstari radi-
cali sterili.

3- C. banaticum [Heuft. enum. ban. p. 4l (1855). 0. grandi-
florum b. banaticum Bochel rar. ban. p. 33 fig. 6 (1828); Sturm
deutsch. h. 64; Rehb. germ. exc. p. 799. 0. grandiflorum $. glabrum
Koch syn.p.136 (1842). C.sufțruticosum Rchb. ic. germ. vol. 6 fig. 4987
b.-non Lin. — Ş, Maiu, lunie. Pe costele petrose ale munţilor la Ver-
ciorova şi pe Stirmina.

4. C. arvense [. spec. p. 628 in sensu amplior; Koch. syn.
p. 136; Fenzl in Ledeb. [l. ross. 1 p. 412; Boiss. fl. orient. 1 p. 725;
Şehlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1230. — Caulii şi lăstarii radicali
sunt culcaţi pe pământ şi radicanţi, apoi adscendenţi, erecţi, înălticei
sau înalţi mâle păroşi ; foile caulinice lineare oblungi sau lanceolate,
unele din cele superidre au baza cam ovată, iar ale rămurilor sau
ale fasciculelor axilare sunt şi mai ânguste, tote peste-tot mole p-
rose; peduneulele şi sepalele cu peri hirsuţi viscoşi sau glanduliferi;
capsula uşior curbă şi apertura sa manifest oblică (conf. Hhehb. germ.
excurs. p. 798 et Auct. citat.) — 4. Maiu, lunie. Prin livedi şi locuri
cu irbă în regiunea montană inferioră pină la limita regiunei sub-
alpine. Monăstirea Mera în Vrancea; Mânăstirea Neamţu (Chan.)

5. C. ciliatum W. et Kit. rar. hung. tab. 225 (1812); Rehb.
germ. exc. p. 798 et in icon. germ. 6 fig. 4981. C. arvense î. alpicolum
Fenzl in Ledeb. fl. ross. 1 p. 413 exelus. syn. Linnai. — Caulii în partea
inferidră infracto-adscendenţi, însoţiţi de lăstari sterili înalţi şi formez
stuf, în partea inferioră aprope cu totul glabri sau puberulenţi, în cea
medie şi superioră pubescenţi, perii reverşi; foile oblungi lanceolat-
lineare sau cam ovale la bază, iar spre virf acute, marginea mai mult
sau mai puţin ciliată, peste-tot sau numa pe desubt glabre; pedun-
culele şi sepalele cu peri hirsuţi simpli sau in amestecătură şi cu peri
viscoşi glanduliferi; capsula ovoidă dreptă (!) cu apertura dreptă. (C.
strictum Grec. enum. p. l5-non [.) — d. lunie, lulie. Livedi, locuri
deschise în regiunea montană subalpină. Subt Negoiu pe Clăbucetu;
Oiticu ; Rucăr, Pajerea; Predeal, Azuga ; Buşteni, Sinaia.

6, C. Lerchenfeldianum Schur enum. transs. p. 122 (1866).

116 CONSPEUTUL SISTEMATIC

Diferă de precedentul numa prin foile sale mole-perose pe ambeie faţe
și comparativ mai late. — 0. coronense Schur phytogr. p. 15% (1877)
este întocma cum cel present, atit că foile sunt mult mai ânguste.—
d, lunie, lulie. Livedi subalpine. Predeal, Buşteni, Sinaia.

7. C. Soleirolii Ser. in Duby bot. gallic. p. 57 (1827). C. sgua-
lidum Ram. exsie. Billotii n. 2227 et in acta acad. paris. 1828 p. 158.
C. lanatum $. „vere lanatum dense floccoso* Rchb. germ. exc. p. 797.
0. alpinum ?. glutinosum Koch syn. ed. 2 p. 135.— 4, lulie, August,
Culmi alpine. Buceci (0. lonatum Gr. enum. p. 14 etin Br. prodr. p.196).

8. C. lanatum Lam. encyel. meth. 1 p. 680 (1789); Rehb. germ.
exe. p. 797 excel. var. f; icon. germ. 6 fig. 4976. C. villosum Baumg.
enum,. transs. 1 p. 424 (1316). Cerastium alpinum *. lanatum Koch syn:
p. 135; Gren. Godr. fl. fr. p. 1 p. 271. — Ă, lulie, August. Stânci şi
păsciuni în regiunea alpină superidră. Godeanu; Buceci; Piatra-Mare.

9. C. alpinum L. spec. p. 625; Hehb. germ. exc. p. 797 exclus.
synon; icon, germ. 6 fig. 4977; Sturin deutsch. îl. h. 64; Koch syn.
p. 135 exclus. variet. ; Sehlechtd. Lang. deutsch. 12 f. 1228. C. alpinum
7. hirsutum Ledeb. fl. ross. 1 p. 411. — Y, Iulie, August. Pe piscurile
alpine. Godeanu; Negoiu; Păpuşea; Piatra-Mare.

10. C. transsilvanicum Schur in verh.siebenb. ver. 1851 p. 117
solum nomen ; Griseb. et Seh. iter hung. p. 305 n. 76 (1852); Schur.
enum. transs. p. 121 descriptum. — Y. lunie, lulie. Stânci abrupte
în regiunea alpină, pe la 1800 m. alt. Buceci pe Costila şi Caraimanu
în Valea-Albă sus.

Prin portul şi mărimea florilor se apropie cu totul de C. arvense şi
de C. alpinum; prin torma foilor şi portul caulilor se apropie de C. vul-
gatum L. şi C. fontanum Baumg. însă foile sale sunt şi mai mari, elip-
tice, verdi, glabre, papilate şi puţin sparsiu ciliate, meritalele egalez
foile sau că sunt cu puţin mai lungi, florile mari.

Mi. C. fontanum baumg. enum. transs. | p. 425 (1816). C. ma-
crocarpum Schur verh. siebenb. ver. ann. 1851 p. 177 solum nomen;
verh. siebenb. ver. ann. 1$59 p. 131 descriptum ; Schur enum. transs.
p. 120; an CO vulgatum +. macrocarpum Ledeb. fl. ross. | p. 4092 C.
longirostre Wichura verh. schles. gesel. 1554 p. 47; Neilr. diagn.
p. 29. — d. lulie, August. Livedi, locuri cu icrbă şi locuri aspre în
regiunea montană. Negoiu, muntele Ghitu; Bughea, Câmpulung;
Predeal; Piatra-Mare; Buşteni, Sinaia,

ALSINACE 4 117

&. geniculatum. Cauli numeroşi lungi, în tierţiul lor inferior forte
intracto-geniculaţi, apoi erecţi, stricţi; pedunculele florale forte lungi,
asemenea şi meritalele. An C. triziale var. trichotomum Schur enum.
transs. p. 1202 — Locuri petrose, glareose în regiunea subalpină. Bu-
ceci în valea Babelor şi la Poena-Stânei.

%. glabrescens. Stutos, statura de 10 cent. înalt; cauli bifariu sau
torte sparsiu şi mănunţel pubescenţi; foile şi sepalele glabre. Pe virtu-
rile muntelui Piatra-Mare.

12. C. vulgatum [,. spec. p. 627; Paumg. enum. transs. | p.
421; Ledeb. fl. ross. 1 p. 408; Boiss. fl. orient. 1p. 796. C. triviale
Link enum. h. berol. 1 p. 433 (1821); Koch syn. p. 133; Rehb. icon.
germ. 6 f. 4972; Schlecht. Lang. deutsch. 12 fig. 1924. C. viseosum L.
herb.-non spec. pl. — Vulg. Struna-cocoşiului. — (3 Maiu- August.

a. hirsutum Fries. novit. ed. 2 p. 125 (18328). C. vulgatum legili-
mum (L. 1. €.) C. vulgatum a. braehypetalum lus. 3. Ledeb. fl. ross. 1
p. 408 (1842); C. triviale Link enum. |. €. Sturm deutsch. h. 63. —
De ordinar cu prea puţini lăstari sau lipsă ; caulii, pedunculele, foile ŞI
sepalele mai mult sau mai puţin dens hirsute, lipsă de peri glanduloşi.
Formă forte comună. Livedi, locuri cu ierbă, pe la locurile de cultură,
petrişiuri sau locuri cam năsipose pe lingă căi, coste rupte. Riu-Va-
dului, Câneni; Câmpulung; Ciocăneşti, Buftea; Chitila, Bucureşti ;
Comana; Paserea ; Lehliu; Vrancea ; Dobrogea: SEA a

£. glandulosum Koch syn. p. 13%. C. vulgatum a. în aclu/petalum
lus. 2, Ledeb. |. ec. — Tâte caracterele varietăței precedente, insă
caulii în partea lor supericră, pedunculele, bracteele şi sepalele au şi
numeroşi peri glandulari. Prin livedi: la Vulcana în Dimboviţa.

1. holosteoides Koch syn. p. 134. C. holosteoides Fries novit. ed.
2 p. 126 (1828); Sturm deutseh. h. 63. C vulgatum a. braclu/petalum
lus. 1 Ledeb. loc. cit. — Tote caracterele celor două precedente
intru ce concerne forma părţilor, însă foile şi caulii pină aprope
de cime sunt glabri sau abia unifariu păroşi.-—Păsciuni alpine. Sinaia ;
Piatra-Mare; în Rarău pe la Schit.

â. alpinum Sturm deutsch. h. 63; Koch syn. p. 134. O. vule atu
î. alpinum Ledeb. fl. ross. 1 p. 409. Caulii şi lăstarii radicali de ordi-
nar forte numeroşi, adscendenţi, polifili; foile lăticele, ele şi caulii
dens perose, perii lungi şi scurţi; capsula ângustioră şi întrece sepalele
co jumătate mai mult, are acelea-şi dimensii cum cele precedente.
Păsciuni alpine şi subalpine. Predeal; plaiul Cumpetului şi plaiul
Gagului la Possada.

Nu putem împărtăşi opiniunea botaniştilor cari reunesc varie-

Sil CONSPECTUL SISTEMATIC

tatea acesta cu C. fontanum Baumg. (C. macrocarpum Sehur. O.
longirostre Wich.) de oarece ea nu este nici macrantă şi nici macro-
carpă ca speciea Baumgartiană.

e. /ancifolium Sehur enum. transs. p. 119. Caulii forte lungi, cam
de 40—50 cent. geniculaţi; foile mediişi superidre mari, oval-lanceolate
35": lungime, 10": lăţime, cele inferiore mai mici spatuleforme,
meritalele medii şi ramificaţiile primare ale cimelor forte lungi; florile
forte numerose; planta îmbrăcată cu abundenţi peri simpli, foră peri
glandulari ; prin portul său general aduce cu C. silvaticum. Sol humifer
prin văile umbrose subalpine. Buceci în Valea-Albă pe laturile Costilei.

13. C. silvaticum W. et Kit. rar. hung. tab. 97 (1802); Sturm
deutsch. h. 63; Koch syn. p. 134; Rehb. ic. germ. 6 fig. 4973; Schlecht.
Lang. deutsch. 12 fig. 1926. — 3 Maiu, lunie. Păduri, dumbrave.
Cerneţi pe dealurile lorgutovei şi Dumbrăviţei; Olăneşti; Vulcana;
Ciocăneşti; Mogoşoea; Comana.

2. Anuali: tulpina simplă, uni-paucicaulă fără lăstari radicali.

a. Unghicula petalică barbulată.

14. C. viscosum [.. spec. p.627 exclus. synon.; Ledeb. fl. ross.
| p. 505; Boiss. fl. orient. vol. 1 p. 792. C. glomeratum 'Thuill.
fI. paris. p. 296 (1790); Sturm deutsch. h. 63; Koch syn. p. 132.
Schlecht. Lang. deutsch. 12fig. 1219; C. vulgatum Rehb. ic. germ. 6 fig.
7970-non L. |. e. — (0) Aprille-lunie. Prin locurile de cultură, po-
rumbişti, mirişti, grâne, pe la drumuri, rupturi de coste, petrişiuri
cu ierbă sau cam den'adate. Simian, Hinova; Craiova; Conţeşti; Cio-
căneşti, Tărtăşeşti; Chitila, Bucureşti; Comana; Brăila; Galaţi.

f. geniculatum. Inalt cam de 30—35 cent. şi cam de jos dicho-
tomico-ramificat, ramificaţiile lungi şi în mare parte meritalele expresiv
geniculato-articulate. — Verciorova, Valea-Bahnei.

15. C. brachypetalum Desp. în Pers. syn. | p. 520 (1805);
Sturm deutsch. h. 63; Koch syn. p. 132; Rehb. ie. germ. 6 fig. 4971;
Boiss. fl. orient. 1 p. 723; Sehlechtd. Lang. deutseh. 12 f. 1220. —
(2) Aprilie - Maiu. Câmpuri, ogore, locuri cu ierbă precum urmeză:

4. eglandulosum. C. brachypetalum legitimum. Partea caulinară de
sus, ramificaţiile cimei, pedunenlele şi sepalele numa cu peri simpli:
neglandulari. — Ponoare; Corbeni pe muntele Ghiţu; Comana; Bu-
curești, FHereslrău.

f. taurieum Spreng. syst. veg. 2 p. 419 (1825) pro specie; DC.
prodr. 1 p. 415; Kern. sched. fasc. 2 p. 81. C. brachu/petalum glandu-

ALSINACEAE PI9

losum Koch syn. p. 132; Ledeb. fl. ross, 1 p. 404. —— Părţile plantei
sus enumerate sunt acoperite cu peri glandulari. — Cu mult mai res-
pândită ca cea precedentă. Verciorova; Severin, Iinova; Craiova;
Câmpulung (Grec. enum, p. 14%; Br. prodr. p. 127); Chitila, Băneasa,
Bucureşti ; Paserea; Lehliu; Dobrogea: Măcin, Ciucarova,Başehioi, etc.

b. Unghicula petalică glabră.

16. C. semidecandrum |. spec. p. 627; Sturm deutsch. h. 63;
Koch syn. p. 133; Rehb. ic. germ. 6 fig. 4968; Boiss. fl. orient, 1
p. 723; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1992. — (0) Aprilie, Maiu.
Locuri cu icrbă. In Dobrogea: calea de la Başchioi către Ciucarova.

Ș. nanum. Caule simplu, micutel şi subţire. Locuri pleşiuve prin
livedi: Predeal.

17. C. glutinosum Fries. novit. p. 5l (1514) et in fl. halland.
p. 5l (1818); Koch syn. p. 133; Boiss. fl. orient. ] p. 724; Sehlechtd.
Lang. deutsch. 12 fig. 1923. C. pumilum Sturm deutsch. h. 65; Griseb.
spieil. rum. 1 p. 208; Rehb. ic. germ. 6 fig. 4969. C. pumilum var.
viscarium Rehb. ic. germ. 6 fig. 4969 £. — C. obscurum Chaub. în St.
Am. fl. agen. p. 181 tab. 4 fig. 1. (1521). — (O) Aprilie, Maiu. Prin
locuri cu isrbă, locuri de păsciuni. Comana; Pasărea, Lehliu; Feteşti.

18. C. bulgaricum Ucechtr, oster, bot zeit. ann. 1576 p. 221;
Velen. îl. bulg. p. 86. — 0) Maiu, lunie. Locuri aprice cu icrbă, stânci
cu ierbă în amestec cu C. tauricum pe la poalele muntelui Suluc lingă
Măcin.

Trib. II MALACHIEE Fenzl. Ovariul cu 5 stiluri alternisepale ; cap-
sula ovoideo-pentagonă, dehiscenţa 5 - valvică, valvulele bifide.

3. MALACHIUM /vies /. halland. p. 77

1. M. aquaticum Fries. fl. halland. p. 77 (1315); Koch syn.
p. 132; Boiss. fl. orient. 1 p. 731; Schlechtendal Lang. deutsch. 12.
fig. 1218. Cerastium aquaticum LL. spec. p. 629; Sturm deulsch.
fl. h. 63. Sfellaria aquatica Scop. fl. carn. | p. 319 (1760). — d, lunie.
August. Locuri umede, marginea ptriuriurilor, locuri umbrose ; specie
vulgară. Cerneţi prin văile dealurilor, Mânăstirea Tismana; Craiova;
Călimăneşti, Coziea ; Câmpulung ; Predeal, Sinaia; Titu; Chitila, Bucu-
reşti, Panteleimon (Grec. enum. p. 15); Buzeu; Slănic; Neamţu; Ga-
laţi; Botoşiani, Agafton.

120 CONSPECTUL SISTEMATIC

Trib. UI. ARENARIELE Fenzl. Ovariul de ordinar cu 3 stiluri opo-
site-sepale ; capsula ovată sau ovato-conică dehişcentă în 6 valve, val-
vele întregi.

4. STELLARIA /. se. n. 305 exclus. spec.

Ş 1. Caulii cilindrici.

1. S. nemorum |. spec. p. 603; Sturm deutseh. h. 63; Koch
syn, p. 129; Rehb. ic. germ. 6 fig. 4906; Boiss. fl. orient. 1 p. 706;
Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1209. — Vulg. Steluţă. Steua-fetei. —
4. Maiu-lulie. Păduri, locuri umbrose umede. Mânăstirea "Tismana;
Lainici ; Corbeni; Câmpulung, Nămăeşti (Grec. enum. p. 14 et in Br.
prodr. p. 1985); Comana; Tecuci la pădurea Bodeasa; Schitul Rur&u.

Caulii şi pedunculele de giur-împregiur pubescent păroşi; pe-
talele profund bitide indoit mai lungi de cât sepalele.

2. S. Reichenbachii Wierzb. in hchb. ic. germ. vol. o et 6p. 34%
(1841), sed. icon. deest; Heuftf enum. banat. p.40; Schur enum. transs.
p. 117. —- Cerastium tetragonum Baumeg. enum. transs. 1 p. 424 (1866)
sec. Simk. enum. transs. p. 137. — Y, lunie-August. Locuri umede
umbrose în regiunea montană subalpină şi quasi alpină. Negoiu pe
Nemţişioru; Dimbovicioara; Predeal; Buceci prin Valea-Albă la
Buşteni, la Urlătoarea şi in valea Peleşiului.

Diferă de specia legitimă fiind mai desvoltată şi mai decumbent-
flascidă, caulii cam tetragonici în partea superidră şi unifariu peroşi
pe peduncule; petalele mai puţin profund bifide şi laciniile lor mai
ângusticele.

3. S. media Vill. dauph. 3 p. 615 (17839); Koch syn. p. 129;
Rchb. ic. germ. 6 fig. 4904; Boiss. fl. orient. 1 p. 707 ; Schlechtd. Lang.
deutsch. 12 fig. 1210. Alsine media L. spec. p. 389; Sturm deutsch.
h. 1. — (0 Aprilie-August. La locuri umede josnice mai mult sau mai
puțin umbrose; specie fârle comună (Grec. enum. p. 14). Craiova;
Bucureşti ; Comana; Sloboziea, Doiceşti; Sinaia; Oneşti, Tirgu-Oeni;
Mânăstirea Neamţu; în Suceava la Mălin, Găineşti, Broşteni, Rarcu. —
Variază :

a. legitima. Petalele profund bifide sunt mai scurte de cât se-
palele ; caulii glabri dar unifariu-pubescenţi;

3. neglecta Weihe in Bluft. et Fingerh. comp. 1 p. 560 (1825)
pro specie; Rehb icon germ. vol. 6 fig. 4905. Stellaria umbrosa Opiz
ap. Rehb. germ. exsie. n. 995. $. media var. major. Koch syn.p. 130;
Boiss. fl. or. 1 p. 707 var.. — Mai cresculă dar şi mai flascidă, foile mai

ALSINACEE 191

ample; petalele mari aşia că egalez sau întrec cu puţin sepalele. —
Sinaia, Buşteni; Bucureşti; Comana; Brăila; Galaţi pe la pădurea
Dimiea spre Prut.

. pallida Pire. Apetală, multieaulă, de un verde palid, pedicelele
cam peste tot pubescente; stilurile scurte. Pe lingă ziduri, pe la gar-
duri rustise, gropi umede. Comana; Bucureşti; Vaslui pe la Pădurea-
Lipovăţu.

$ 2. Caulii expresiv tetragonici.

4. S. Holostea [. spec. p. 603; Koch syn. p. 130; Rehb. ic.
germ. 6 fig. 4908; Boiss. fl. orient. !1 p. 707; Schlechtendal Lang.
deutsch. 12 fig. 1912. — d, Aprilie, Maiu. Livedi, poeni cu icrbă, pe
lângă păduri, în regiunea dealurilor şi a munţilor. Verciorova; Cer-
neţi pe dealurile Poroinei şi Stirminei; Piteşti la Trivale; Câmpulung,
Conţeşti; Vulcana; Predeal; Iaşi (vulg. I6rbă-mule); Botoşiani la co-
muna Roşiori.

5. S. graminea |. spec. p. 604; Sturm deutsch. h. 63; Koch
syn. p. 130; Rehb. ic. germ. 6 fig. 4911; Boiss. fl. orient. 1 p. 707;

Sehlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1914. — Vulg. Pocoțea. Pocovină.
Steluţă. — 4, Maiu- lulie. Livedi, locuri cu icrbă; specie vulgară

(Grec. enum. p. 14). Verciorova, Severin, Hinova; valea Motrului pe
la Broşteni, Străhaea; Hiu-Vadului; Coziea; Câmpulung; Pajerea; Pre-
deal, Sinaia; Ciocăneşti, Chitila, Bucureşti ; Bisca-Husilei ; Monăsti-
rea-Neamţu (Chan.) ; laşi.

„6. S. Barthiana Schur phytogr. p. 142 (1576) pro specie. Are
portul întreg şi caracterele florilor speciei precedente, însă bracteele şi
foile peste tot glabre neciliate. — 4. lunie, Iulie. Prin locuri umede.
Cioziea pe la Şipote; Olăneşti; muntele Ghiţu; Buzău pe la Dumbrava
şi tuferişurile de la Crivina.

7. S. glauca Wether. bot. arrang. 2 p. 240 (1776); Sturm
deutseh. h. 63; Koch syn. p. 130; Rchb. ic. germ. 6 fig. 4909; Boiss.
fl. orient. | p. 708; Sehlechtd. Lang. deutsch. vol. 12 fig. 1913. —
S. graminea f. L. spec. p. 604. $. palustris Ehrh. beitr. 5 p. 176
(1790); Retz. scand. ed. 2 p. 106 (1795). — d, Iunie, lulie. Păduri,
locuri umbrose umede. Verciorova prin valea Bahnei spre lloviţa ;
Predeal.

8. S. uiiginosa Murray prodr. stirp. gott. p. 55 (1770); Koch
syn. p. 51; Rehb. icon. germ. 6 fig. 3669; Boiss. fl. orient. 1 p. 708;

199 CONSPECTUL SISTEMATIC

Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 12 fig. 1214. Stellaria graminea +. L.
spec. p. 604. 5. Alsine Reichard 1]. m. trancot. n. 286 (1772). — E, lu-
nie, lulie. Pe Racu în pădure prin locuri rovinose.

5. HOLOSTEUM 1. gen. n. 104.

1. H. umbellatum [.. spec. p. 130; Koch syn p. 129; Rehb. ie.
germ. 6 fig. 4901; Boiss. fl. orient. 1 p. 709; Scehlechtendal Lang.
deutsch. 12 fig. 1171. — HI. Heuffeli Wierzb. ap. Rchb. ic. germ. 6
fig. 4901 f. (1541) item in Flora ann. 1842 vol. 1 p. 264 (Conf. Simk.
enum. transs. p. 1383). — (2) Aprilie, Maiu. Prin locuri de cultură,
grâne, porumburi, mirişti vechi, drumuri, păragini; specie vulgară;
Conţeşti; Titu; 'Tărtăşeşti, Ciocăneşti; Chitila, Bucureşti; Comana ;
Paserea ; Lehliu; Feteşti; Dobrogea.

6. MGEHRINGIA 1. en. n. 204.

1. M. trinervia Clairv. man. d'herboris. p. 150 (1811); Koch
syn. p. 127; Rehb. icon. germ. 6 fig. 4943; Boiss. fl. orient. 1 p. 709;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1201. Arenaria trinervia L. spec. pl.
p. 605. — 9, Maiu,. lunie. Locuri umbrose, prin dumbrave, codri;
în regiunea montană şi câmpeană. Olăneşti, Coziea, Stănişoara; Dim-
bovicioara; Sinaia; Comana; Pasărea.

2. M. Grisebachii Janka nov. turcic. brev. n. 22 (1873)! —
Velen. fl. bulg. p. 91.— 4, Maiu, lunie. Pe munţi pietroşi la locuri des-
chise în Dobrogea : pe muntele "Ţuţuiatu (Br. leg.), pe muntele Sulucu
lângă Măcin şi pe Consulu la Alibeichioi.

Seamănă mult cu M. hetovrophulla Doll. prin foile sale. Toâtă planta
este acoperită cu peri scurţi, pe cauli sunt mai denşi şi reverşi, însă
dispar pe peduncule; caulii forte numeroşi, filiformi, intricaţi şi totul
formeză un pile; foile inferiore cam cărnose, adesea emarcide, sunt
lineare sau filitorme dar cam dilatate spre virf; florile pentamere.

3. M. musccsa L. spec. p. 515; Koch syn. p. 126; Rehb. ic.
germ. 6 fig. 4900; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1196. — Y, lunie-
August. Pe lespedi umede, pe năsipuri umede pe lângă torente sau
riuşiore. Baea-de-Aramă ; Tismana ; valea Monăstirei Bistriţa, Coziea,
Stănişioara; Dimbovicioara; Predeal, Buşteni, Sinaia (Grec. enum.

p. 1%).

4. M. pendula Feunzl alsin. in tab. ad p. 46 (1833); Boiss. fl.
orient. 1 p. 708. Arenaria pendula W. et Kit. rar. hung. tab. 57 (1801);

ALSINACE£ 193

Rchb. icon. germ. 6 fig. 4944; Neilr. diagn. p. 28. — 4, lunie-Au-
gust. Stânci umede la locuri umede umbrâse. Valea "Țesnei la Gaura-
Fetei; Lainici; Monăstirea Bistriţa; valea Oltului de la Coziea în sus,
frecuentă; Riu- Vadului.

7. ARENARIA /. gen. n. 777.

Ş 1. Caulii floriferi stricţi, erecţi; foile lăstarilor şi cele cauli-
nare filiforme, rigide, lungi.

1. A. graminifolia Schrad. hort. gelting. 1 tab. 15 (1809);
Boiss. fl. orient. 1 p. 693; Schlechtă. Lang. deutsch. 12 fig. 1206. —-
A. filifolia M. Bieb. îl. t. c. 1 p. 344 (1808). Eremogene procera Rchb.
ic. germ. 6 fig. 4994 (1841). — Y, lunie. Pe dealuri. Iaşi pe la Răpedea.

Ş 2. Caulii flascidi sau prostraţi, foile mai mult sau mai puțin
late, avend şi lăstari rameali axilari.

1. Perenice.

2. A. multicaulis L. spec. p. 605; Waulf. in Jacq. collect. 1
tab. 17 f. 1; Rehb. icon. germ. 6 fig. 4950. A ciliata f. frigida Koch
syn. p. 128. A. ciliata Auct. transs. ex. p.- non L. cujus stirps ge-
nuina in ditioner: dacicam non inveni. — 7, lulie, August. Stânei pe
culmile alpine superiore. Păpuşea; Buceci pe Caraimanu şi la Valea-
Priporului (Knecht.)

3. A. biflora |. manl. p. 71 (1762); Koch syn.p. 128; Rchb.
ic. germ. 6 fig. 4949; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1204. — d. lunie,
Iulie. Stânci la locuri umede în regiunea montană alpină şi subalpină.
Cetatea lui Vlad-Țepeşpe Argeşi; Buceci la Obârşiea-lalomiţei (Knecht).

i. transsi/vanica Simk. term. fiiz. 10 p. 180 (1866); ejus. enum.
transs. p. 140. Arenaria rotundifolia Borb. mathem. term. ertesită 1882
p. l.-non M. Bieb. — Piscuri alpine. Buceci (Knecht.)

Are totă înfăţişarea formei legitime, insă de care diferă prin foile
sale mai lăticele şi rotundato-eliptice, prin cimele sale adesea 3-—6
flore şi prin sepalele sale mai acute. Nu se potriveşte tocma cu 4. ro-
tundifolia M. Bieb. ale căriea foi sunt curat orbiculare, glabre cu totul
şi numa pe margine către bază puţin ciliate, sepalele sublatiforme.

2. Anuale.

4. A. serpyllifolia L. spec. p.606; Koch syn. p. 128; Rehb.ie.
germ. 6 fig. 4941 ; Boiss. fl. orient. 1 p. 701; Schlechtd. Lang. deutsch. 12
f. 1202. A. spherocarpa "Ten. syll. pl. vase. p. 219 (1531). — 0) Aprilie-
Iunie. Prin locuri cu ierbă, petrişiuri cu icrbă, pruntişiuri, drumuri,

194 CONSPEOTUL SISTEMATIC

căi urbane şi rurale, locuri de cultură; specie forte comună. Severin,
Şimian, Hinoya; Valea-Ţesnei; Ponoare; Craiova; Rimnic; Piteşti ;
Titu ; Vultureanea; Comana; Ciocăneşti, Chitila, Bucureşti; Paserea,
Lehliu; Feteşti; Predeal, Posada, Câmpina; Bacău; Slănic; Piatra;
Mânăstirea Neamţu (Chan. exic.); în Suceava pe Suha-mare şi la

Fălticeni.

5. A. leptoclados lichb. iconogr. cent. 15 tab.23 et icon. germ.
6 fig. 4941 f. (1541); Boiss. (|. orient. 1 p. 701. A. serpyllifolia (Guss.
syn. 1 p. 495-non Lin. A. serpylhfoliu *. tenuior Koch syn. p. 128. —
(-) Aprilie- lunie. La locuri uscate, aprice, petrişiuri şi năsipuri pe
lingă şosele şi căi comunale. Craiova; loneşti, Vultureanea; Bucureşti;
Feteşti: Dobrogea pe la Mangaliea, "Tuzla, Constanţa, Caracoium.

Trib. IV. SAGINEE Fenzi. Ovariul cu 4 sau 5 stiluri oposite-se-
pale; capsula pină lingă bază dehiscentă în 4—5 valve, valvele în-
tregi; foile oposite şi la bază concrescute în mică întindere. Plante
albiflore, stufose.

8. SAGINA 7. gen. n. 176

Ş 1. Periantul duplu, fiecare verticiliu pentafil; staminele 10 ;
ovariul cu 5 stiluri, capsule cu 5 valve.

1. S. Linnzei Presl reliq. Hank. 2 p. 14 (1835); Boiss. fl. orient.
1 p. 665. Sagina sazatilis Wimm. fl. siles. p. 76 (1840); Koch syn.
p. 119; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1167. Spergula saginoides Li.
spec. p. 631. Spergella saginoides Rehb. icon. germ. 6 fig. 4962. —
I, lulie, August. Stânci pe culmile alpine. Buceci la Oberşiea-lalomiţei
(knecht.), pe Costila şi Babele.

$ 2. Periantul duplu sau simplu, fie-care vertieiliu 4-fil; stami-
nele 4, ovariul cu 4 stiluri, capsula 4-valvică.

2. S. depressa Schultz suppl. fl. starg. p. 10 (1819); Rehb. ic.
germ. 6 fig. 4957. Sagina ciliata f. Koch syn. p. 118. S. dichotoma
Feuff. bot. zeit. 1853 p. 626. Sagina ciliata var. dichotoma Heuft. enum.
ban. p. 37. — Y. lulie, August. In regiunea alpină. Buceci pe Jipi-
Mari (Knecht.).

3. S. procumbens |. spec. p. 185; Sturm. deutseh. h. 30;
Koch. syn. p. 118; Rehb. icon. germ. 6 fig. 4959; Boiss. fl. orient. |
p. 662; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 f. 1163. — (0 sau Q. lunie-
August. Năsipuri, pelrişiuri mă&nunte, pruntişiuri, lespedi umede. Valea
Oltului pe la Coziea, Şipote; Stănişioara ; Câmpulung (Spergella glabra

Or

ALSINACEX 125

Grec. enum. p. 14); Dimbovicioara:; Predeal; Azuga, Buşteni, Sinaia
(Sagina apetala Grec. |. e. - non Lin.); Câmpina; în cheile Barnarului.

Trib. V. EUALSINEE Fenzl. Ovariul cu trei stiluri alternisepale ;
capsula dehiscentă prin 3 valve întregi sau forte puţin stirbite, al-
ternisepale.

9. ALSINE |Va/lenb. /. lapp. p. 127 (exclus. spec. stipulata)

Ş 1. Sepalele obtuse, au virful în mare parte membranaceu.

|. A. laricifolia (rantz. instit. 2 p. 407 (1766); Wahlenb. fl.
carp. p. 133; Koch syn. p. 123; Sehlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1155.
A. Kitaibelii Nym. consp. p. L16. Arenaria laricifolia L. spec. p. 607;
Jaeq. fl. austr. 3 tab. 272 (1775). A. striata L. amoen. 4 p. 315 (1759)
A. macrocarpa Hornem. hort. hafn. 1 p. 964 (1813). Wierzbichia ma-
crocarpa Rehb. ic. germ. 6 fig. 4931. — Y, Iulie, August. Stânei cu
ierbă sau cu muschi, la înclinații nordice. Câneni, Riu-Vadului pe
liniea frontierei ; Negoiu.

Ş 9. Sepalele acute acuminate sau subulate.

1. Sepalele uninervate, nervura este albă şi mediană în de-a-
lungul sepalei verde, marginea sepalelor iarăşi albă mai mult sau
mai puţin lată.

«. Perenice sau bienale.

2. A. setacea Mert. ei Koch deutsch. Îl. 3 p. 287 (1826); Koch
syn. p. 194 exclus synon. Kit. ; Sehlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1192.
Arenaria setacea "Thuill. îl. paris. ed. 2 p. 220 (1799). Sabulina setacea
Rehb. icon. germ. 6 fig. 4921. — d, Iulie, August. Pruntişiuri, petri-
şiuri năsipose, rupturi de coste, în regiunea montană. Predeal, Buş-
leni, Sinaia; Harcu.

&. banatica Heuit. enum. banat. p. 25; Neilr. diagn. p. 27. Sa-
bulina banatica Heuft. ap. Rehb. icon. germ. 6 fig. 49922. Diferă puţin
prin caulii s€i subţirei filitormi laxi şi debili.

3. A. contractata [Heldr. herb. grec. norm. n. 608 pro variet.
Alsinze mucronat:e Lin. mant. p. 358 (1771) etiam Brândza fl. dobro.
p. 2 (1589) - non Lin. spec. p. 359 (1762). — 4, Maiu, lunie. Stânci
calcare la locuri aprice. În Dobrogea la Başehioi pe muntele Sepel-
ginu (Br.), la lenisala sub Castelul-Genovez.

Din secţiea Minuartia; perenică. Înfăţişarea şi caracterele sale
nu exprim cu exactitate nici pe A. mucronata L. |. e. aşia cum acesta
se găseşte în Alpii Helveţiei, în Alpii maritimi ai Franciei şi ai Italiei

Grecescu D, Dr. — C, 1324, 14

126 CONSPECTUL SISTEMATIC

şi care este aprope peste tot elabră, avendun port inai "nalt, nici pe A.
Jlomerata Fenzl cum o avem de la Verciorova, care este peste tot ex-
presiv şi dens canescento-pubescentă, cu peri glandulari şi “un port
înalt stulos. Ea representeză o formă intermediară acestora, având un
port robust dar de talie scurtă, dens şi mănunţel puberulentă în păr-
țile medii şi inferiore, viscidulă în cele superiore, pedunculele şi
portul: florilor avend disposiţiea cum la A. mucronata IL. însă sepalele
puberulento-viscidule.

4. A. glomerata l'enzl verbr. d. alsin. in tab. ad. p. 46 (1833);
Ledeb. fl. ross. | p.344; Boiss. fl. orient. 1 p. 632; Neilr. diagn. p.27.—
Arenaria glomerata M. Bieb. 11. t. c. 1 p. 350 (18308). — 9. Maiu,
lunie. Locuri cu icrbă pe stânci, exposiţiea meridională. Costele mun-
tilor dintre Schela-Cladovei, Dudaşi şi Verciorova,.

b. Anuale.

5. A. Jacgquinii loch syn. p. 125 (1543); Boiss. fl. orient. |]
p. 651; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1194. Arenaria fasciculata
Lin. syst. nat. edit. 12 p. 753 (1767); Jacq. fl. austr. tab. 182 - non
Sibth. Minuartia fastigiata Rehb. icon. germ. 6 fig. 4919 (1546) - non
Sm. — (2) sau 3. lunie, lulie. Petrişiuri cu năsip pe costa munţilor.
Valea Olăneştilor de la stabilimentul balnear în sus (Grec. in. Br.
contrib. 1589 p. 79). — Planta nostră peste tot este glabră.

2. Sepalele cu căte 3-5 nervuri dorsale, nervurele verdi pe un
spate verde, numa pe margine cu dungă albă subţire.

6. A. frutescens A. kern. west. bot. zeit.ann. 13685 p. 182. Are-
naria Țrutesceus Kit. in Schult. cest. fl. vol. 1 p.667 (1794). Arenaria sa-
ratilis Baumg. enum. transs. 1p. 409 (1816)- non Huds. A7/sine faleata
Griseb. spicil. rumel. 1 p. 200 (1543); Heuft. enum. banat. p. 33;
Neilr. diagn. p. 27. A. catarractarum Janka adat. magyar. delk. fl. in
magyar. tudom. acad. mathem. termesz. kozlem. XII (1574) p. 165 et
A. de Degen exic.! — 4. Maiu, Iunie. Costele stâneose ale munţilor.
Verciorova; Negoiu.

7. A. verna baril. beitr. 2 p. 63 (1525); Koch syn. p. 194, le-
gitima; Boiss. fl. orient. 1 p. 676; Sehlechtd. Lang. deutseh. 12
fig. 1155. A. verna . montana Fenzl. in Ledeb. fl. ross. 1 p. 349.
Arenaria verna legitima |. mant. p. 72 (1762); Sturm deutsch. h. 26.
A, ewspitosa Ehrh. beitr. 5 p. 177 (1790). Pryphane verna Behb. icon.
germ. 6 fig. 4929. — d, lunie-August. Locuri cu ierbă pe costele mun-

ALSINACE A 127

ților, rupturi de coste glareoso-schistose în regiunea montană. Predeal,
Azuga; Buşteni, Sinaia; pe Harcu.

3. Gerardii Wahlenb. îl. carp. p. 132 (1816) pro specie. Arenaria
Gerardii Willd. spec. 2 p. 729 (1799). Arenaria limflora Jacq. îl. auster.
5 tab. 445 fig. major (17785) - non Lin. fil. Arenaria marginata M. Bieb.
ap. Willd. Alsine vena f. alpina Koch. syn. p. 124. A. verna f. al-
pestris Fenzl in Ledeb. fl. ross. | p. 348. Tryphane Gerardii Behb. ic.
germ. vol. 6 fig. 4928. — Constitue pile stufos; caulii ca de 6—12
cent. uni-biflori: ei şi foile glabri; pedunculele şi pedicelele viscidulo-
glandulare ; restul cum în forma legitimă. — În regiunea alpină şi
sub-alpină la locuri petrose, stânci umede, locuri cu ierbă menuntă.
Muntele Ghiţu; Dimbovicioara; Sinaia prin valea Peleşiului şi spre
Virful-cu-Doru (A/sine verna [. alpina Grec. enum. p. 14); Piutra-
Mare; Hartu.

“. nivalis Fenzl in Ledeb. fl. ross. 1 p. 348 pro var. z A. verne
Bart; Simk. enum. transs. p. 1492. Arenar a limiflora Jaeq. fl. austr. 5
tab 445 fig. minor-non L. fil. et Auct. — În pileuri întinse dar
bătute, cu aspectu de muschi; cauli ca de 4—5 cent., uni-biflori,
ei şi foile glabre; peduneulele uşiurel puberulent-viseidule; petalele
albe, lăticele întrec sepalele ce sunt 2-nervate şi glabre. — Stânei
umede în regiunea alpină superidră. Buceci pe Caraiman (IKnecht).

3. leptophylla Heutt. enum. banat. p. 35 (1857) pro variet. ş. Al-
sina vern:e. Tryphane leptophulla Feutt. ap. Rehb. ie. germ. 6 fig. 4929
pro var. Tryphană vernă. Stutosă şi înaltă ea de 20—25 cent. Caulii
la bază cultaţi apoi adescendenţi erecţi, subţiri şi întru cât-va flexuoși
debili, mult ramificaţi: ei şi loile glabri; flori numerose în cimă
dichază repetată şi laxă, ramiticaţiile sale, bracteele şi sepalele cu peri
glandulari resfiraţi ; foile filitorm-setacee lungi. — Tuferişe pe costele
munţilor la Verciorova, spre gura Slătinicului.

8. A. recurva Walhenb. veget. helv. p. 57 (1513); Koch syn.
p. 194; Boiss. fl. or. 1 p. 674; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1191.
Arenaria vecurva All. fl. pedem. n. 1713 tab. 39 (1785). Sabulina re-
curva Behb. germ. exe. p. 755. Tryphane recurva hehb. ic. germ. 6
fig. 4950. — Y. lunie-August. In regiunea montană alpină. Culmea
Negoiului ; Buceci pe Babele (Br.), pe Caraimanu (Knecht), pe Costila!

10. CHERLERIA /. gen. n. 735.

i. Ch. sedoides [.. spec. p. 605; Koch syn. p. 126; Rehb. icon.
germ. 6 fig. 4903; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1195. Alsine

128 CONSPECTUL SISTEMATIC

Cherleri Fenzl in Endl. gen. p. 965; Gren. (ode. îl. fe. 1 p. 253. —
4, lulie, August. În regiunea montană alpină pe piscurile înalte.
Buceci la Obârşiea-lalomiţei şi pe Caraimanu (Knecht.), pe Costila şi
la Omu 2510.

Divisiunea II. Foile stipulate, stipulele concrescute în ochree.
Trib. VI. SPERGULE Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 274.
1]. SPERGULA /. gen. n. 350.

i. S. arvensis |. spec. p. 630; Koch syn. p. 120; Boiss. fl.
orient. 1 p. 751; Scehlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1174. — (0) lunie,
lulie. Locuri năsipose, terâm mobil. Balta, Costeşti în Mehedinţi ; Că-
limăneşti; Riu-Vadului ; Tecuci, lunea "Țigănești şi a Zeletinului; în
Suceava la Broşteni pe Neagra.

12. SPERGULARIA /%s. su. i p. 304.

4. S. rubra Pers. syn. | p. 504 (1805); Ledeb. fl. ross. 2 p.
167; Gren. Godr. fl. tr. 1 p. 275. Boiss. fl. orient. | p. 732. Arenaria
rubra a. campestris |. spec. p. 606. Alsine rubra Wahlenb. fl. upsal.
p. 151 (1820). Lepigonum rubrum Wahlberg fl. goihob. p. 45 (1824);
Koch syn. p. 121; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 f.1177. — (0)
Maiu - Septembre. Locuri năsipose, petrişiuri năsipose, porumbişti şi
mirişti vechi; grâne. Păunești, Balta în Mehedinţi; Călimăneşti ; platoul
desupra Piteştilor (S. rubra f. pinguior Grec. enum. p. 15).

2. S. media Pers. syn. | p. 504 (1505); Gren. Godr. fl. fr. 1
276; Boiss. [l. orient. | p. 735. Ș. media a. heterosperma Ledeb. fl.
ross. 2 p. 165. 5. salina Presl fl. cehic. p. 93 (1319). Arenaria rubra
£. marina |. spec. p. 666. Lepigonum medium Wahlberg fl. gothob.
p. 4D (1524); Koch syn. p. 121; Sehlechtd. Lang. deutsch. 12 fig.
1175. — (9 Iunie, lulie. Locuri josnice sărate, pe lângă saline. Câm-
pina pe pruntişiul Doftanei mai jos de Telega, copiosă; lunca Oltului
pe la Islaz, Turnu-Măgurelelor ; lunca Siretului pe la Bărboşi.

3. S. marginata boiss. îl. orient. | p. 733 (1567). Arenaria
media LL. spec. p. 606 exclus. synon. omn. — A. marginata DC. Îl. fr. 4
p. 795 (1505). Spergularia media f. marginata Ledeb. îl. voss.2 p. 168.
Lepigonum marginatum Koch syn. p. 121; Sehiechtd. Lang. deutsch.
12 fig. 1179. — 0) lulie, August. Câmpuri la locuri sărate şi pe lito-
ralul maritim. Buzeu ; Palta-Albă; Lacul-Sărat, Brăila; lunca Siretului
pe la bărboşi; Dobrogea: 'Tusla, Constanţa, Anadolchioi, Mamaea.

PORTULACACEE, PARONYCHIACE E 129

XV. PORTULACACEA Lindl. nat. syst. p. 125.
1. PORTULACA /. sen. n. 003.

1. P. oleracea |. spec. p. 635. — DC. pl. grass. tab. 193;
Koch syn. p. 275; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 605; Boiss. fl. or. lp. 757;
Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1241. — Vulg. Jerbă grasă. Poreină.—
(5 lunie- August. Forte răspândită; pe la locuri de cultură, căi co-
munale urbane şi rurale, drumuri, trotuare, ziduri vechi, păragini
(Grec. enum. p. 25). In stare selbatică, rustică: P. oleracea 7. silvestris.
DC. prodr. 1 p. 353; sau pe locuri cultivate şi prin grădini de verde-
țuri: P. oleracea f. sativa DC. |. e. —

e P. grandiflora Lindl. — Vulg. Aguridjioră- Portulace. — () In
horticultură.

2. MONTIA /. gen.n. mw.

1. M. minor (mel. fl. baden. 1 p. 301 (1505). M. fontana 7.
minor Willd. spec. pl. | p.415 (1797); DC. prodr. 3 p. 362; Koch
syn. p. 278. M. fontana Sturm deutsch. h. 11. M. fontana var. f. erecta
Pers. syn. 1 p. Lll (1305). M. fontana L. spec. 129 ex.p. — Locuri
băltose, mlaştini cu ape lin-curgătore. Valea Cernei în Mehedinţi mai
jos de Cureoea.

XVI. PARONYCHIACEA St. Hill. mem. mus. 2 p. 276.
Secţiea 1. Foile oposite, stipulate.
1. PARONYICHIA Jon. inst. tab. 255.

1. P. Kapela A. Kermn. sched. n. 61 (1831). Ilecebrum apela
Hacquet pl. alp. carn. p. 5 (1752). Paromyehia argentea Wulf. fl.
nor. p. 299 (1805)-non Lam. P. capitata Koch syn. p. 230 (1845);
Boiss. fl. orient. 1p.743-non Lam. P. hungarica Griseb, spicil. rumel. |
p. 215 (1543). — 4, lunie, lulie. Pe coste aprice la locuri deschise,
rupturi de coste pe lângă drum. Severin, Verciorova : partea de la
Schela-Cladovei spre Dudaşi.

Tulpina lignescentă multicaulă, caulii culeaţi apoi adscendenţi,
foile lanceolaie sau oblung-eliptice obtuse, adpres părose şi pe margine
ciliate ; bracteele scariose, argintii, oval-lanceolale şi scurt mucronate ;
florile capitato-glomerate la extremitatea caulilor şi ramurilor lor,
sunt micutele şi ascunse în axila bracteelor florale, acestea sunt forte
late, argintio-scariose obtuse, sau cam acute, 5—6"": lungime; sepalele
de 3-4": lungime, verdi, cu nervură dorsală, uşior perose, concave
Şi necapişonate la virt,

130 CONSPECTUL SISTEMATIC

2. P. cephalotes Slev. ap. Boiss. fl. orient. 1 p. 743 (1567).
P. capitata *. pubescens lusus 2, Ledeb. fl. ross. 2 p. 163. Ilecebrum
cephalotes M. Bieb. îl. t. c. 3 p. 169 et 624 (1519); Bess. enum. pl.
volhyn. p. Bt. — d, lunie, lulie. Coste petrose în părţile muntose.
Verciorova între Gura-Văiei şi Schela-Cladovei pe stâncile de conglo-
merat (A. de Degen)! ; în Dobrogea pe muntele Consulu şi la lenisala
subt Castelul-(enovez.

Slabă modificaţie a celei precedente. Foile mai puţin oblungi,
lanceolate, verdi, glabre sau prea puţin prose şi cutat-venulate;
bracteele lungi, acuminate şi uşior spintecate la virt; sepalele cu ceva

mai lungi.
2. HERNIARIA /. gen. n. 305.

1. H. glabra L. spec. p. 317; Koch syn. p. 250; Boiss. fl. orient.
1 p. 740; Sehlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 19236. — Vulg. Feciorică.
Ierba-feciorilor. Ierba-surpăturei (herniei). — Y. lunie- August. Câm-
puri, la locuri de cultură, pruntişiuri, surpături de coste. Câmpulung
pe prunturile Riu-Tirgului (Grec. enum. p. 25) şi pe Bughea; Călimă-
neşti; loneşti, Cacova ; Bucureşti, Herestrău; Comana; Galaţi; Neamţu;
în Dobrogea pe la Măcin, Greci, Alibeichioi, Babadagh, lenisala.

2. H. incana Lan. dict. eneycl. 3 p. 124 (1789); Koch syn.
p. 280; Boiss. fl. orient. 1 p. 741. — d. Maiu, lunie. Locuri uscate
aprice, petrişi bătut, pruntişiuri, dărâmături vechi. V6reiorova, Severin;
loneşti, Cacova; Băneasa, Comana; Pucureşti, Herestrău; Chitila;
Paserea, Lehliu; Ploeşti; Sinaia spre Isvoru (H. /irsuta Grec. enum.
p. 26-non [..); Sloboziea, Bora; Feteşti; Tecuci; Neamţu; în Dobrogea
frecuentă. Variază:

o. angustifolia Fenzl in Ledeb. îl. ross. 2 p. 160. H. Desseri Fisch.
ap. Hornem. horl. hafn. suppl. p. 127; DC. prodr. 3 p. 368;

$. latifolia Fenzl in Ledeb. |. c.- II. încana Lam. |. €.- H. macro-
carpa Sibth. flora grec. tab. 252; DC. prodr. 3 p. 368.

Secţ. II. Foile oposite nestipulate.
3. SCLERANTHUS /. gen. n. 362.

1. S. perennis [L.. spec. p. 530; Koch syn. p. 251; Fenzl in
Ledeb. fl. ross. 2 p. 157; Boiss. fl. orient. 1 p. 750; Schlechtd. Lang.
deutsch. 12 fig. 1940. — Vulg. Sincerică. — d. lunie, lulie. Pietrişiuri
pe coste rupte, pe pruntişiuri şi pe lingă căi pietrite: Craiova; Rimnic;
muntele Ghiţu; Câmpulung (Grec. enum. p. 26); Sturzeni; loneşti,
Cacova; Băneasa, Comana; Predeal; Sinaia.

PARONYCHIACEA 131

2. S. dichotomus Schur verh. siebenb. ver. ann. 1851 p. 10.
5. valachius, 5. bagnanus (male: recte ba/manus) Behb. ap. Borb.
băns. p. 280 in mathem. es termez. kăzl. XI. kâtet 1873. — Tul-
pina bienală emite cauli floriferi şi lăstari sterili ; caulii erecţi, dichoto-
miceşte şi repetat ramificaţi chiar de la partea inferioră ; foile bazilare
şi ale lăstaritor filiforme subulate lungi, cele caulinare superiore cum
sunt la cele precedente; florile în dichasă repetată, lasce şi desfă-
şiurate, ceea ce face că planta ia forma unui stuf globos. — 3
Maiu-lulie. Pietrişiuri pe lingă căi, pe coste rupte şi pe lingă torente
secate. Verciorova; Costeşti, Baea-de-Aramă; Riu-Vadului; Monăs-
lirea Coziea, Călimăneşti ; Câmpulung pe Bughea şi Riu-Tirgului.

3. S. interpositus Sacorski exsic. ann. 1396! 5. intermedius
Auct.transs. et Simk. en. transs. p. 147 -non Kittelin linnzea taschenb.
p. 195 ann [1817.— XS. annuus dichotomus sec. Simk. |. e.— (2) Maiu,
lunie. Prin locuri deschise, petrişi cu puţină ierbă, pe lângă şosele. loneşti,
Morteni (distr. Dimboviţa); Băneasa, Comana; Piatra pe Cozla.

4. S. annuus [.. spec. p. 550; Flora danica icon. tab. 504%! Koch
syn. 251; Boiss. (|. orient. 1 p. 750; Schlechtd. Lang. deutseh. 12
fig. 1939. Ș. annuus f. eu/mosus lus. 19 Fenzlin Ledeb. îl. ross. 2p. 157. —
Popul. Boşordgă. Buruiana-surpăturei. Sincerică. — (-) Aprilie- lulie.
Tot pe pietrişiuri, pe pruntişiurile torentelor secate, pe coste rupte şi
pe lingă căi. Schela-Cladovei, Severin; Simian, Hinova ; Balta, Cos-
teşti; Baea-de-Aramă, Cloşani; Tismana; Craiova; himnic, Călimă-
neşti; Câmpulung; Piteşti (Grec. enum. p. 26); Predeal, Buşteni;
Brăila, Galaţi; în Suceava la Broşteni pe Bistriţa şi pe Neagra.

5. S. verlicillatus Tausch in Flora ann. 1829 Ergănzbl. p. 50;
Schur enum. transs. p. 224; Boiss. fl. orient. | p. 750. 5. annuus 7.
verticillatus Fenzl in Ledeb. fl. ross. 2 p. 156 lus. 1. Diferă de cel pre-
cedent-—lacare cauliă sunt difus-ramoşi, cimele desfăşiurate mai mult,
paniculato-laxe şi florile mai măricele — prin aceea că caulii sei port
pe dealungul lor la axila foilor cime faseiculate condensate subsesile
alterne sau verticilate, apoi şi cimele terminale sunt iarăşi fasciculato-
condensate şi florile tote sunt mai micutele comparativ cu cele de la
speciea precedentă. — (0) Aprilie, Maiu. Pe pietrişiuri şi pe la locuri
aprice deschise, prin porumbişti şi mirişti vechi, pe lingă căi şi lo-
eminţe, destul de frecuentă. Valea Oltului pe la Călimăneşti, Cozieu
şi Stănişioara ; Predeal, Sinaia; Perizi, Ciocăneşti; Chitila, Herestrău,
Bucureşti ; Comana; Lehliu; Brăila, Galaţi; în Dobrogea pe la Măcin,
Greci, Constanţa.

132 CONSPECTUL SISTEMATIC

6. S. collinus Ilornung in Rchb. germ. excurs. p. 565 (1332)
post. Ș. verticillatus. in A. Kern. Sched. n. 270! 8. Durandoi hehb. in
litt. ad. Holuby osst. bot. zeit. ann. 1574 p. 55. — Portul celui prece-
dent, insă glomerulele subverticilate şi paucillore sau flori solitare
axilare, la virtul caulilor cimele sunt mai mult sau mai puţin conden-
sate, florile mici şi scurt pedicelate, sepalele subţirel albo-marginate
sau cu totul verdi, acute şi erecte după fructificaţie. Plantă menun-
țică ca de 3—5 cent. subunieaulă; seamănă mult cu $. Delorti Gren.
in Bill. arch. p. 206 (!), însă acesta este mai subţirel sau filiform în
tote părţile sale, florile şi mai micutele. — (2) Aprilie, Maiu. Prin locuri
aprice pe câmpuri, prin ierbă menuntă şi rară. Bucureşti, Herestrău,
Fundeni, Mărcuţa; Brăneşti, Paserea ; Lehliu; Feteşti.

7. S. neglectus hochelin Baumg. enum. transs.3 p. 3%5(1516);
Heuft. enum. banat. p. 72; Fuss transs. excurs. p. 226. — d. Iulie,
August. Stânci cristaline sau conglomerate pe piscurile alpine supe-
riore. Godeanu 2200 m. Negoiu; Buceci la Omu 25085 m. (Simk.
Knecht.) pe Caraimanu şi pe Jipii-mari (Knecht.)

8. S. uncinatus Schur verh. siebenb. ver. ann. 1551 p. 10;
ejus enum. transs. p. 244; Griseb. et Sch. inter hung. p. 306 (1552);
Boiss. fl. orient. 1 p. 750. — 3 lunie- August. Petrişiuri pe costele
rupte, pe lingă căi şi pe lingă torente secate: la Aninoasa în Doljiu
(Sab. Stefănescu leg.); Cetatea Vlad-Tepeşi şi pe muntele Ghiţu în
Argeşi; Predeal, Buşteni, Sinaia.

XVII. ELATINACEA Cambess. mem. mus. vol. 18.
1. ELATINE 1. gen. n. 302.

1. E. Alsinastrum |. spec. p. 526; Koch syn. p. 137; Rehb.
germ. exc. p. 639; Ledeb. îl. ross. 1 p. 421; Boiss. Îl. orient. 1 p. 782;
Schlechtd. Lang. deutsch. 13 f. 19247. — 3 Aprilie-lunie. Ape lim-
pedi stagnante sau lin-curgătore, heleşteuri. Olteniţa (E. P/dropiper
Grec. enum. 1850 p. Il5-non L.); Comana.

XVIII. HYPERICACEA Lindl. nat. syst. 77.
1. HYPERICUM /. gen. n. 902.
Ş 1. Marginea sepalelor întregă (foră fimbrii, toră cili glanduliferi).
1. H. perforatum |. spec.p. 1104; Sturm deutsch. h. 183; Koch
syn. p. 146; Rehb. ic. germ. 6 fig. 5177; Boiss. Îl. orient. 1 p. 809;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2095. — Vulg. /erba-lui-St. Ioan.

HYPERICACEE 133

Săniloare. Sunătoare. Pojarniță. — Y, lunie- August. Livedi, ograde
de pomi, tuterige mărăcinişiuri; specie vulgară (Grec. enum. p. 16).
Verciorova, Severin ; Străchaea, Broşteni; Tirgujiul; Craiova; Caăli-
măneşti, Cozia, Stănişioara ; Ghiţu ; Predeal; Ciocăneşti, Chitila, Bu-
cureşti ; Comana; Beceni; "Tutova, Vaslui, Rafaila ; Monăstirea Neamţu
(Chania exsic.); Botoşiani; Fălticeni, Mălin ; Broşteni; în Dobrogea pe
la Cocoşi, Babadagh, Constanţa.

fi. veronense Rchb. germ. exc. p. 536; icon. germ. vol. 6 fig. 5177.b.
H. veronense. Sehrank ap. Koch syn. ed. 2 add. p. 440; Sehlechtd.
Lang. deutsch. 21 fig. 2096 11. perforatum 5. angustifolium Gaud. fl,
helv. 4 p. 628. H. soongaricum Ledeb. in Rehb. pl. crit. vol. 3 icon.
n. 446.— Ca şi H. per/oratum, cu două uşiurele muchii pe axele cau-
linare, însă foile lineare oblungi cu puncte pelucide mai mari dar pu-
ține, sepalele lanceolate “cute forte intregi egalez lungimea ovariului. —-
Tuterişiuri la locuri aspre. Piteşti; in Dobrogea: Tulcea, Cocoşi.

2. H. commutatum Nolte nov. fl. hols. p. 69 (1826). H. per-
foratum fi. latifolium Gaud. fl. hels. 3p.627 (1328); Koch syn. p. 146
Schiechtd. Lang. deutsch. 21 p. 25. — H. miztum C. du Moulin ast.
bot. zeit. 1867 p. 390. X H. per/orato-quadrangulum Auct. — Axele
caulinare uşior marcate cu muchii, iar sepalele lanceolate mai lungi
de cât ovariul in epoca înflorirei, — 4, lulie, August. Piatra pe Cozla,
in Neamţu ; Podu-Turcului.

3. H. humitusum [.. spec. p. 1105; koch syn. p. 146; Rehb.
ic. germ. 6 fig. 5176; Boiss. fl. orient. vol. 1 p. 790; Sehlechtd. Lang.
deutsch. 21 fig. 2097. — La locuri petrose, rupturi de coste. Rucăr:
Predeal în partea despre valea Temeşului.

4. H. quadrangulum |. spec. p. 1104; Koch syn. p. 146;
Rehb. icon. germ. 6 f. 5178; Schlechtd,. Lang. deutsch. 21 f. 2098. —
4. lulie, August. Piin păduri, poale de păduri, văi umbrose în regiu-
nea montană. Valea Cernei pe Osliea şi Bulzu ; pe Coziea şi Ghiţu în
Argeşi ; Păpuşea: Leota; Rucăr pe Ghimbavu: Predeal, Buşteni, Sinaia
(Grec. enum,. p. 16); în Suceava pe Borca şi pe Neagra la Broşteni.

5. H. tetrapterum /'ries novit. ed. 1 p. 94 (1519); Koch syn;
p. 147; Rehb. icon. germ. 6 fig. 5179; Boiss. fl. orient. | p. 505.
Schlechtd. Lang. deutsch. 21 f. 2099. — 3, lulie, August. Livedi, lo-
curi cu icrbă pe coste, în regiunea montană şi submontană. Vereio-
rova, Cerneţi pe lorgutova şi Dumbrăviţa ; Tismana : Horezu: Pajerea,
Valea-Muierei; Sinaia.

134 CONSPECTUL SISTEMATIC

$ 2. Marginea sepalelor fimbriată sau ciliato-glanduliferă.

6. H. Rochelii (iriseb. et Sch. iter hung. n. 49 (1552); Heuli.
enum. ban. p. 44; Schur enum. transs. p. 133. M. Richerii RHochel,
rar. ban. fig. 27 (1525); Rehb. icon. germ. vol. 6 fig. 5186- non Vll. —
4, lunie, lulie. Pe stânci cu tuferişiuri rare. În valea "Lesnei la Gaura-
Fetei; la Verciorova spre Gura-Văei (A. de Degen.)

7. H. androszemifolium Vill. dauph. 4 p. 502 et tab. 44 (17839);
H. alpinum W. et. Kit. rar. hung. tab. 255 (1312). H. Richeri f. andro-
semifolium Koch syn. p. 147; Hehb. icon. germ. 6 fig. 5186 b; H. fim-
briatum f. androsemifolium DC. prodr. 1 p. 552. — €, lulie, August.
Păsciuni alpine. Pe muntele Coziea, pe Păpugea şi pe Piatra-Mare.

8. H. transsilvanicum (elak. ast. bot. zeit. ann. 1574 p. 138;
Velen. fl. bulg. p. 106. H. Richeri Schur enum. transs. p. 132-non
Vill. |. c. FI. maculatum Fuse. transs. excurs. p. 113 -non ANL. FI. Burseri
A. Kern. veget. verhăltn. des ung. und siebenb. fasc. 1 p.79 (1875)-an
Spach? — d, lulie, August. Prin văi montane subalpine quasi alpine.
Buceci.

9. H. montanum |. spec. p. 1105; Koch syn. p. 145; Rehb.
ic. germ. 6 fig. 5187; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2104. —
d, lulie, August. Păduri în regiunea montană. Tismana; Lainici;
Monăstirea Bistriţa pe Arnota: Olăneşti pe Dealu-Tisei; muntele Gal-
bina în Vilcea la frontieră.

10. H. hirsutum |. spec. p. 1105; Koch syn.p. 145; Rehb.
ic. germ. 6 fig. 5189; Sehlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2105. —
I. lulie, August. CGrânguri, margini de păduri pe dealuri şi munți.
Olăneşti, Călimăneşti, Coziea; Brătăşiani în Teleorman; Comana; Pre-
deal, Sinaia ; Fălticeni.

11. H. elegans Steph. in Willd. spec. 3 p. 1469 (1300); Koch
syn. p. 147 ;Rehb. ic. gerin. vol. 6fig. 5190; Schlechtd. Lang. deutsh. 21
fig. 2102. H. Kohlianum Spreng. fl. hall. p. 214% (1806). — Y, Iulie,
August. Câmpuri, locuri aprice inculte. Brăila; în Dobrogea pe la
Măcin, Babadagh, Periclie, (G«argalic, Constanţa, Copadin, Bairamdede.

XIX. GERANIACEA DC. fl. în. 4p. 838.
1. GERANIUM /. en. n. 532.

Ş 1. Perenici: pedunculii billori.
1. Unghiea petalelor lungă şi ciliată; staminele glabre; rizomă.
grosă scuamiferă cu fibre scurte.

GERANIACEAE 135

1. G. macrorrhizum |..spec. p. 953; Koch syn.p. 151; Rehb.
icon. germ. 5 lig. 4856. DC. prodr. | p. 6%0; Schlechtendal Lang.
deutsch. 21 fig. 2132.—Vulg. Priboiu.— În regiunea montană, stânci,
dărimături de stânci. Vereiorova ; valea '[esnei la Gaura-Fetei ; Clo-
şani, Baea-de-Aramă; Monăstirea Tismana; Lainici; valea Oltețului
la pescerea Polovracilor.

2. Unghiea petalelor scurtă, baza lor şi filamentele staminelor
ciliate; rizomă erosă oblică nescuamiferă şi cu lungi fibre radicale
subţirele.

2. G. phzeum |. spec. p.953; Koch syn. p. î5l; Rehb.ic.
germ. 5 fig. 4891. DC. prodr. 1p. 641 var. 4; Sehlechtendal Lang.
deutsch. 21 fig. 21533. G. hungaricum Wiesb. exsic.! — Vulg. Pliscariţă.
Priboi. Sovirf. — d. lunie, lulie. Păduri, poeni şi livedi la locuri umede.
Tismana; Craiova ; Mânăstirea Bistriţa, himnic; Curtea-de-Argeşi, Cor-
beni; Conţeşti, Valea-Popei; Câmpulung, Nămăeşti (Grec. enum. p. 16);
Rucăr, Dimbovicioara ; Predeal, Sinaia; Ciocăneşti, Mogogoea, Bă-
neasa ; Paserea ; Comana; Piatra ; Fălticeni; laşi la pădurea Birno-
vei ; Cocoşi, Babadagh.

3. G. pratense |. spec. p. 954; Koch syn.p. 159; hehb.ic.
germ. 5 fig. 4553; DC. prodr. 1 p. 641; Sehlechtd. Lang. deutsch. 21
[. 2136, — d. lunie, Iulie. Livedi, margini de păduri în regiunea mon-
tană şi a dealurilor mari. Predeal; Buşteni, Sinaia; Beceni la Pădu-
rea-Ocea (Urec. enum. p. 16); Neamţu; Botoşiani, Agatton.

4. G. alpestre Schur verh. siebenb. ver. 2 p. 176 (155|);
ejus enum. transs. p. 155; Fuss. transs. exc. p. 137; Simk. enum.
transs. p. 159. —G. silvaticum Baumș. enum.transs. Zp. 291 et Auct.
transs. ex p. — quoad plantam transsilvanicam —; Grec. enum. p. 16;
Br. prodr. p. 178 -non L. spec. p. 954 nec Flora danica tab. 124(!) —
d. lulie, August. Păduri, văi umbrose în regiunea montană alpină,
subalpină. Godeanu; Galbina, Negoiu; Jipu; Câmpulung pe Măţău;
Rucăr pe Ghimbavu; Predeal; Buşteni, Sinaia; Ceahlău (Knecht.) ;
Nicoreşti ; "Tecuci.

Adevărata specie de G. siloaticum Li. se găseşte în „pădurile bo-
reale ale Europei“ şi autorii recenți ai Plorei transsilvanice nu recu-
nosc existența acestei specie în coprinsul Transilvaniei. — L. Simkovici,
ale căruia cercetări serupulose asupra Florei transsilvanice fac astădi
autoritate, susține, în opera sa eitală, că G. siloaticum L. lipseşte nu
numa în coprinsul munţilor Bohemiei, Silesiei, 'Tatrei, ai Carpaţilor

136 CONSPECTUL SISTEMATIC

Bucovinei şi ai "Transilvaniei, dar şi în coprinsul Austriei inferidre ;
că, cea ce botaniştii au denumit în acele părţi G. silvaticum, trebue
considerat drept G. alpestre Schur; prin urmare, şi la noi trebue să
se urmeze astfel. — Speciea lineană, judecată după exemplarele de
la Stokholm, distribuite de Nymann, şi după iconografiea dată de
Flora danică, arecaulii, peţiolurile, foile, pedunculele şi sepalele cu in-
dument de peri întinşi şi glanduliferi ; pe când aceea de la noi se deo-
sebeşte prin indumentul acestor părţi, consistând în peri rigidi albi-
cioşi, reverşi şi neglanduliferi, cum se observă la specimenele alpine,
sau glanduliferi numa pe pedicelele florale şi pe sepale, cum se ob-
servă la cele din regiunele inferiore.

5. G. palustre |. amanit. 4 p. 325 (1759); Koch syn.p. 159;
Rehb. ie. germ. 5 f.4892; DC. prodr. 1 p. 649; Sehlechtd. Lang.
deutsch. 21 f. 2138. — d. lunie, lulie. Livedi la locuri umede, pe
lingă riuşiore în văi subalpine şi alpestre. Rucăr pe Dobriaşiu şi la
Dimbovicioara ; Predeal, Sinaia (G. nodosus (Grec. enum. p. 16-non
Lin.) ; Monăstirea Neamţu (Chan.) ; Fălticeni la pădurea Huşilor; pă-
durea Trifeşti în Roman.

6. G. sanguineum |. spec. p. 955; Koch syn. p. 152; hehb.
ic. germ. 5 fig. 4894; DC. prodr. lp.639 excl. var.; Sehleehtd. Lang.
deutsch. 21 fig. 2139. — 4, Maiu-lulie. Livedi, ograde de pomi, tule-
rişe, margini de păduri in regiunea submontană, a dealurilor şi a
câmpiilor. Vereiorova ; Severin, Cerneţi; Craiova; Rubăneşii, Popinză-
leşti ; Stolnici, Piteşti; Vultureanca ; Comana ; Ciocăneşti, Chitila, Pe-
rişi ; Câmpina; Lehliu.

3. Unghiea petalelor scurtă, baza lor şi filamentele staminelor
ciliate; tulpină radicală palară prelungă şi rămosă.

7. G. pyrenaicum |. mant. p. 97; 267 (1767); Koch syn.
p. 153; Boiss. fl. orient. Lp. 580; Sehlechtd. Lang. deutsch. 21
fig. 9149. — G. umbrosum W. et Kit rar. hung. tab. 124 (1504); Rehb.
icon. germ. vol. 5 fig. 4881. — 9. Maiu-lulie. Pe costele petrose ale
munţilor prin tuferişe. Vereiorova, Gura-Văei, frecuent.

Ş 2. Anuali; pedunculii biflori.

1. Petalele cu prea puţină unghie; sepalele după înflorire stau
erecte formând un caliciu căscat.

* Valvele netede, uşior perose sau elabre.

a. Semințele netede.

8. G. pusillum |. spec. p. 957; Koch syn. p. 153; Rehb.ic,

GERANIACEE 157

germ. > lig. 4877; DU. prodr. 1 p. 643; Schlechtd. Lang. deutsch. 21
fig. 2143. — O) Aprilie - Septembre. Locuri ruderale, drumuri, câm-
puri; specie vulgară la noi (Grec. enum. p. 16). Severin; Calafat ;
Craiova; Rimnic; Vultureanca, Găeşti ; Ciocăneşti, Chitila, Bucureşti ;
Alexandriea ; Comana; Câmpina ; Beceni, Buzău; Birlad ; laşi, Chris-
teşti; Botoşiani; Fălticeni; Broşteni.

b. Semințele reticulat-cutate.

9. G. rotundifolium |.. spec. p. 956; Koch syn. p. 154; Rehb.
ie. germ. 5 fig. 4878; DC. prodr. 1 p. 63; Sehlechtd. Lang. deutsch.21
fig. 2147. — (2) Maiu, Iunie. Tuferişe, rărişiuri pe munţi. Vereiorova,
Valea-Bahnei pe la Iloviţa în consorţiu cu (. lacidum. — Petalele la
virt au marginea rotundă.

10. G. dissectum |.. spec. p. 956; Koch syn. p. 154%; Rehb.
ie. germ. 5 f. 4876; DC. prodr. 4 p. 645; Schleehtd. Lang. deutsch.21
fig. 2146. — (0) Maiu - August. Tuterişe, rărişiuri. Vereiorova, valea
Bahmnei; Piteşti la Trivale; Ciocăneşti, Perişi, Crivina; Ploeşti pe la
Tirgşior; Comana. — Petalele obeordate: valvele şi rostrul părose.

Ii. G. columbinum |. spec. p. 956; Koch syn. p. 154; Rehb.
Ic. germ. 5 fig. 4875; Boiss. fl. orient. | p. 381; Sehleehtd. Lang.
deutsch. 21 fig. 2145. — () lunie, lulie. Păduri. Conţeşti ; Comana ;
Perişi prin valea Cociocului; Agapiea.

Ac6sta are petalele obeordate cu câtva mai unghiculate, valvele
şi rostrul cu totul glabre.

ata ate

“ Valvele transversal-cutate (sbircite) ; seminţele netede.

12. 6. divaricatum Eh. beitr. 7 p. 164 (1792); Koch syn.
p. 195; Rehb. icon. germ. vol. 5 fig. 4873; Boiss. fl. orient, 1 p. 581;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2146. — “) lunie, Lulie. Păduri dum-
brave. Baea-de-Aramă ; Craiova; Comana; Bucureşti, Băneasa (Grec.
enum. p. 16); Perişi, Crivina; Ghighiu.

9

. Petalele lung unghiculate, unghicula şi filamentele staminelor
glabre; sepalele erectie, după înflorire intocmesc caliciu urceolat cu
gura strimtată.

13. G. lucidum |. spec. p. 955; Koch syn. p. 15%; Rehb. ie.
germ. 5 fig. 4872; Boiss. fl. orient. 1 p. 884; Sehlechtendal Lang.
deutsch. 21 fig. 2149. — (î) Iunie- August. Locuri umede umbrose pe
lingă riuşiore în văile montane — Vereiorova prin valea Cerovă-
ului, valea Bahnei şi pe la gura ȘSlătinicului ; Dimbovicioara.

Plantă cu totul şi peste tot glabră.

138 CONSPECTUL SISTEMATIC

14. G. Robertianum |. spec. p. 956; Koch syn. p. 155; Rehb.
ie. germ. 5 fig. 4871; Boiss. (|. orient. | p. Ș83; Sehleehtd. Lane.
deutsch. 21 fig. 2151. — (O Iunie- Septembre. Locuri umede umbrose
prin dumbrave şi păduri în regiunea montană şi câmpenă. Vâreio-
rova; Cerneţi pe dealurile lorgutovei şi Poroinei ; Tismana; Craiova ;
Comana; Bucureşti la Băneasa (Grec. enum. p. 16); Paserea; Boboci,
Bisca-husilei; Tirgu-Ocnei, Slănie; Piatra, Agapiea (Grec. 1. €.); Hangu ;
Broşteni pe Bistriţa, pe Neagra şi pe Barnaru ; laşi; Botoşiani.

Plantă peste tot cu peri hirsuţi, odoare grea, particulară.

2. ERODIUM //1crit. (vid. cit. seq.)

1. E. cicutarium |,Ilcrit. in Ait. hort. kew. ed. | vol. 2
p. 414 (1789); Koch syn.p. 155; Rehb. ic. germ. 5 fig. 4864; Boiss.
fl. orient. 1 p. 890; Sehlechtd. Lang. deutsch. vol. 21 fig. 2152. Gera-
nium cicutarium L. spec. p. 951. G. chaerophyllum Cavan. dissert. 4
p. 226 tab. 95 fig. 1 (1790). Erotium cicutarium 3. chaerophullum Gren.
Godr. fl. fr. 1 p. 311; Gremli fl. suisse p. 152. — Vulg. Greghetin.
Priboi. Pliscul-cocorului. — (-) Aprilie- August. Prin locuri de cultură
şi la locuri inculte, grâne, porumbişti, câmpuri, căi comunale, curţi,
păragini; specie forte comună. Cerneţi, Şimian, Hinova; 'Tirgujiul;
Craiova; Caracăl ; Turnu-Măgurele, Segarcea ; Alexandriea ; Comana;
Bucureşti ; Câmpina (E. tolosanum Grec. enum. p. 16-non Jord.
formă precoce acaulă orbiculară); Văleni; Buzău, Beceni; Focşiani ;
laşi ; Botoşiani; Dobrogea pe la Constanţa, Bairamdede ete.

f. pimpinellaefolium DC. fl. fr. 4 p. S40; ejus prodr. | p. 646;
Rehb. ic. germ. 5 fig. 4865; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 311; Gremli fl.
suisse p. 152. [. cicutavrium Cavan. ap. Rehb. |. c. — Adesea cu forma
legitimă prin localităţile citate. Diferă puţin de acesta: segmentele
foilor sale sunt mai apropiete şi cam oposite, nu profund şi mult in-
cisate, laciniile acestora deci mai scurte, mai lăticele şi obtuse; pe-
talele superiore desupra unghiculei sunt gălbenii şi cu vinişiore în-
chise.

2. E. ciconium Wild. spec. pl. 3 p. 629 (1500); koch syn.
p. 156; Rchb. icon. germ. 5 fig. 4866; Boiss. fl. orient. 1 p. 891;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2154. Geranium ciconium Li. spec.
p. 952. — O Aprilie- August. Pe malurile petrâse maritime în Do-
brogea la Constanţa în consorţiu cu 'Tournefortia Arguzia şi Zigo-
phyllum Fabago; pe la poalele stâncilor la Başi-Bunar; în Doljiu la
Craiova: movila din laturea Jiului.

LINACEAE 139

XX. LINACEA Lindl. nat. syst. p. 89.
1. LINUM /. gen. n. 389.

Ş 1. Foile alterne.

1. Unghiculele petalelor coherente, petalele galbene.

1. L. flavum |. spec. p. 299; Sturm deutsch. h. 26; Koch syn.
p. 138; Rehb. icon. germ. 6 fig. 5175; Boiss. fl. orient. 1 p. 855;
Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2117. L. campanulatum M. Bieb.
fl.t. €. 1 p. 255 (1508)et 3 p. 25% (1819)-non L. — Valg. In-galben.—
d, lunie, lulie. Prin livedi şi locuri deschise, spinişiuri, tuferişiuri pe
lîngă păduri, pe la drumuri. Severin; Rimnie; Caracăl; Vultureanca ;
Comana ; Perişi, Crivina; Piatra pe la Pădurea-Balaurului ; "Tutova,
Birlad; Botoşiani; Dobrogea.

2. L. tauricum Willd. enum. hort. berol. p. 399 (1509); Bess.
enum. pl. volh. p. 44%; Boiss. fl. orient. 1 p. 856. L. campanulatum M.
Bieb. fl. t. c. | p. 255 (1505)-non L. L. flavum var. univerve Rochel
ap. Rehb. icon. germ. fig. 5175. — . lunie, lulie. Locuri petrose dar
cu icrbă, pe dealuri sau coste cu mici tuferişe. Babadagh spre Ieni-
sala în Dobrogea.

9. Petalele cu totul libere, de colore roză, azurie sau albastră,

a. Stiemele filiforme clavate.

* Pedunculele fructilere scurte, marginea sepalelor ciliato-glan-
dulară.

3. L. hirsutum |. spec. p.595; Koch syn. p. 129; Rehb. icon.
germ. 6 fig. 5166; Boiss. îl. orient. | p. 859; Sehlechtendal Lane.
deutsch. h. 21 fig. 2118. — Vulg. In-mare. In-ptros. — d. lunie,
lulie. Câmpuri la locuri fertile, livedi, prunării. Şimian, Hinova ; Gra-
iova; Caracăl; Comana; Titu, Ciocăneşti; Chitila, Bucureşti, Herestrău,
Băneasa (L. visecosum Grec. enum. p. 15-non L.); Perişi, Crivina,
Ploeşti; laşi; Botoşiani, Agafton; — Dobrogea: Isaccea, Cocoşi, Ba-
badagh, Constanţa.

f. glabresceus hochel rar. ban. p. 27 (1528) solum nomen. L.
nudiflorum Wierzb. in Flora ann. 1540, 1 p. 368. L. pannonicum A.
Kern. est. bot. zeit. ann. 1865 p. 229. — Locuri năsipose; prunti-
şiuri. Malul Oltului în Ostrov la Călimăneşti; Crivina; Rîmnicu-Sărat
la Urecheşti.

.fn at.

:: Peduneulele fructifere lungi; marginea sepalelor puţin ciliată
neglandulară.
4. L, usitatissimum L. spec. p. 397; Sturm deutsch. h. 26;

140 CONSPECTUL SISTEMATIC

Koch syn. p. 140; Rchb. icon. germ. 6 fig. 5154; DBoiss. fl. orient. |

p. 860; Sehlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2195. — Vulg. Pnu-adevărat.
In. În de cultură. — (-) lulie, August. Cultivat şi întreţinut prin cul-

tură, există şi în stare sălbatică din seminţe rătăcite.

5. L. nervosum W. el Kit. rar. hung. tab. 105 (1802); Rehb.
ic. germ. 6 fig. 5163; Boiss. fl. orient. 1 p. 862; Neilr. diagn. p. 29. —
d. Maiu, lunie. Câmpuri, locuri de cultură, tuferişe. Rogova, Vin-
juleţ, Oreviţa; Câmpulung; Alexandriea ; loneşti, Vultureanca; Băa-
neasa, Comana; laşi; Dobrogea: Constanţa, Murfatlar.

b. Stigmele filiforme capitate. Pedunculele fructifere lungi.

* Marginea sepalelor întregă sau prea puţin ciliată neglandulară.

6. L. austriacum [.. spec. p. 399; Koch syn. p. 140; Rehb.
ic. germ. 6 fig. 5156; Boiss. fl. orient. 1 p. 864%; Sehlechtd. Lang.
deutsch. 21 fig. 2127. — Vulg. Inuşior. Ineaţă. Inu-de-câmp. — Y. lunie,
lulie. Câmpuri la locuri fertile, pe lingă drumuri, grâne; specie co-
mună (Grec. enum. p. 15). Rimnie, Călimăneşti, Goziea; Vulcana;
Titu; Ciocăneşti, Chitila; Brăneşti; Feteşti; Focşiani, Odobeşti; Te-
cuci; Galaţi la Fileşti.

7. L. perenne |. spec. p. 297; Koch syn. p. 140 et addit.
p. 440; Rehb. icon. germ. 6 fig. 5159; Boiss. fl. orient. | p. 356;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2124. L. austriacum Poll. îl. palat. 1
p. 320 (1776)-non.L. — Vulg. Inuşior. Ineaţă. In de câmp. — d. lunie-
August. Câmpuri şi la locuri fertile, drumuri, grâne; tot cum cea pre-
cedentă cu care lesne se pote confunda. Călimăneşti; Sloboziea în
Ialomiţa, Feteşti; Botoşiani; "Tulcea.

La L. austriacum Li. capsula este globosă şi întrece cu puţin se-
palele, pedunculele fructifere in mare parte devin unilaterale şi ar-
cuato-pendule; la L. perenne L. capsula este ovato-globosă şi îndoit
mai lungă de cât sepalele, pedunculele fructifere sunt erecte. Însă,
când exemplarele nu sunt bine alese, este dificil a stabili în mod pre-
cis diagnoza acestor două specii.

8. L. alpinum Jacq. enum. stirp. vind. p. 5% et 229 (17692);
Koch syn. p. 140 var.a; Rehb. icon. germ. 6 fig. 5160; Boises. fl.
orient. | p. 865; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 12 fig. 2195 lit. A.—
d, lulie, August. Păsciuni alpine, stânci: pe muntele Coziea (L. al-
pinum var. dacicum (andog. îl. europ. d p. 9); Buceci pe Babele
(Br. miss.); pe Costila.

£. elatius Wahlenb. carpat. prineip. p. 91 (1514). L. montanum

LINACER, OXALIDACELE 14]

Sehleich. catal. ann. 1815. L. alpinum B. montanum Koch syn. p. 140;
Rehb. ic. germ. 6 fig. 5160 b; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2195
lit. B. L. extraaaillare Kit. add. p. 269 (1564) ap. F. Schultz herb.
norm. nov. ser. cent. 22 n. 2141! ab exemplaribus e Tatra. — he-
giunea alpină. Ceahlău (Knecht.)

* * Marginea sepalelor ciliată şi glandulară.

9. L. tenuifolium |. spec. p. 395; Koch syn. p. 139; Rehb.
ic. germ. 6 fig. 5165; Boiss. fl. orient. 1 p. 862; Sehlechtd. Lang.
deutsch. 21 fig. 2120. — Y. lunie, lulie. Câmpuri la locuri fertile şi la
locuri aprice. Dobrogea: Măcin, Babadagh, lenisala; Gargalic; în Mun-
teniea la Mizil pe dealurile Tohanilor.

$ 2. Foile opozite; florile micutele albe.

10. L. catharticum L. spec. p. 401; Koch syn.p. 141; Rchb.
ic. germ. 6 fig. 5153; Boiss. fl. orient. 1 p. 551; Sehlechtd. Lang.
deutsch. 21 fig. 2193. — (-) lunie-Septembre. Livedi, păsciuni, prin
icrbă, petrişi năsipos în regiunea subalpină inferioră. Muntele Coziea ;
Corbeni pe Ghiţu; Sinaia (adiola linoides Grec. enum. p. 15-non
Gmel.); Buşteni, Predeal; Piatra-Mare.

XXI. OXALIDACEAE Lindl. nat. syst. p. 140
1. OXALIS 7. gen. n. 382

1. 0. Acetoselia |. spec. p. 620; Koch syn. p. 157; hehb. ic.
germ. 5 fig. 45985; Boiss. fl. orient. 1 p. 566; Sehlechtendal Lang.
deutsch. 21 fig. 2109. — I, lunie- August. Păduri umbrose, prin văi
la locuri umede umbrose, în regiunea montană. Valea "Țesnei; Culmea-
Cernei ; MOnăstirea Tismana ; valea Monăstirei Bistriţa; Coziea, Stă-
nişioara; Piteşti la Trivale; Dimbovicioara; Câmpulung, Conţeşti ;
Buşteni, Sinaia; Monăstirea Neamţu (Grec. enum. p. 17), Piatra pe
Cernegura; Broşteni pe Bistriţa.

2. 0. corniculata |. spec. p. 623; DC. prodr. 1 p. 692; Koch
syn, p. 157; Rehb. icon. germ. vol. 5. f. 4896; Boiss. fl. orient. ]
p. 866; Gren. Godr. fl. fr. | p. 326; Schlechtd. Lang. deutsch. 21
f. 2110. O. vilosa M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 355 (1808). — (O) lunie-Sep-
tembre. Câmpuri, locuri cu icrbă şi de cultură. Brăila la Monument.

3. 0. stricta [.. spec. p. 624; DC.prodr. 1 p. 692; Koch syn.
p. 157; Rehb.icon. germ. vol. 5 fig.4895 ; Boiss. fl. orient. vol. 1. p. 866;
Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 326; Sehlechtd. Lang. deutsch. 21 f. 2111. —
(0 Iunie - August. De origine Americană şi introdusă în Europa; sub-
spontanee. Botoşiani spre Agafton pe lingă păduri; de sigur emigrată.

Grecescu D. Dr. — C, 1324, 12

142 CONSPECTUL SISTEMATIC

XXII. MALVACEAE R. Br. cong. p. $.

Secţ. ]. Caliciul duplu (caliculat).
A. Fruct policarpic din agregaţiea unui verticiliu de numerose
carpele monosperme care la maturitate se desfac de columna axilă.

1. ALTHZEA /. cen. n. 53.

Ş 1. Faţa dorsală a carpelelor convexă necanaliculată, margi-
nele obtuse.

1. Perenice.

1. A. officinalis |. spec. p. 966; koch syn. p. 143; Rehb. ic.
germ. 5. fig. 4349 ; Boiss. fl. or. 1 p. 525; Sehlechtd. Lang. deutsch. 21
fig. 2162. — Vulg. Nalbă-mare. Nalbă-albă. — Y, lunie- August. Li-
vedi in locurile josnice, lunci, zăvoe, pe lingă ape; specie forte co-
mună (Grec. enum. p. 15): în totă ţera.

2. A. taurinensis DC. prodr. | p. 456 (1524); Rehb. icon.
germ. 5 fig. 4548; Ledeb. fl. ross. 1 p. 451; C.A. Meyer ind. cauc.
p. 207. A. armeniaca "Ten. ind. hort. neapol. ann. 1527; Boiss. |.
orient. | p. 825. — E, lunie- August. Prin locuri aprice necultivate,
pe lingă locuinţe rurale. Slănicu din Prahova; între Focşiani şi Odo-
beşti la comuna Boteşti.

3. A. cannabina |. spec. p. 966; Koch syn. p. 143; Rehb. ic.
germ. d fig. 4547; Boiss. fl. orient. 1 p. 825; Schleehtendal Lang.
deutsch. 21 fig. 2163. — Y, lunie, Iulie. Tuferişiuri, mărăcini, câm-
puri, coste. Cerneţi, Şimian (Grec. enum. p. 15); Craiova; Călimă-
neşti, Coziea ; Comana; laşi.

2. Anuale.

4. A. hirsuta |. spec. p. 965; Koch syn. p. 143; Hehb. icon.
germ. 5 fig. 4846; Ledeb. fl. ross. 1 p. 432; Boiss. fl. orient. 1 p. 824;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2164. — (O lunie- August. Tufe-
rișe pe costele petrose ale munţilor din Dobrogea: muntele Consulu
la Alibeichioi.

$ 2. Faţa dorsală a carpelelor profund canaliculată şi marginele
lor forte proeminente în formă de aripi membranose (Aleea L. gen. 840).
5. A. pallida W. et Kit. rar. hung. tab. 47 (1502); Koch syn.
p. 144; hehb. icon. germ. 5 fig. 4550. Alcea palida Boiss. fl.
orient. | p. 532. — Vulg. Nalbă-mare. Nalbă-rumenă. -— . lunie-
August, La locuri aprice inculte, tuferişuri, mărăcinişiuri, drumuri.

MALVACEJ 143

Vâreiorova; Severin, Ilinova; Caracăl, Popinzăleşti; Vultureanca ;
Comana; Lehliu; Muftiu, Brăila pe lingă calea ferată; Galaţi; Foc-
şiani; Berlad; laşi; Dobrogea: pe la Copadin, Bairamdede, Constanţa,
Gargalic, Periclie, 'Tusla, Mangaliea, frecuentă.

e A. rosea L.. spec. p. 966. — Vulg. Nalbă-mare de grădină.
Nalbă-roşie. — Y, În horticultură prin multe părţi din ţâră.

2. LAVATERA /. gen. n. 542.

|. L. thuringiaca [. spec. p. 972; Koch syn. p. 144; Rehb.
ie. germ. 5 fig. 4854; Boiss. fl. orient. | p. 825; Schlechtd. Lang.
deutsch. 21 fig. 2166. — Vulg. Nalbă. Tot-nalbă. — d, lunie - August.
Câmpuri, crânguri, locuri josnice, lunci ; specie forte comună (Grec.
enum p. 25). Romanați, Popinzăleşti; Vultureanca; Titu, Ghergani ;
Ciocăneşti, Buftea, Crivina; Comana; Bucureşti; Cimpulung, Nă-
măeşti; Vulcana; Câmpina, Brebu; Predeal; Lehliu; Galaţi; Tecuci ;
Berlad; Piatra; Fălticeni; Broşteni; în Dobrogea: Constanţa către
Murfatlar, Bairamdede.

Niei că există la noi alte specii de Lavatera. Aşia dar: L. cretica
Lin. şi L. pseudoolbia Poir., citate de Guebhard 1, sunt din erore indi-
cate ca existând pe la Pechea în Covurlui. L. Olbia L. indicată la noi
de A. Kanitz în opusculul stu „Plantas Romani“ p. 25 et add. p. 187,
nu numa că nu există la noi, dar nici în totă Europa autralo-orientală.

3. MALVA /. gen. n. 04.

1. M.silvesfris [..spec.p.969; Kochsyn.p. 1492; Rehb. ic. germ. d
fig. 4840; Boiss. fl. orient. vol. 1 p. 819; Sehlechtd. Lang. deutsch 21
fig. 2158. — Vulg, Nalbă. — c$ lunie-Septembre. Câmpuri, căi co-
munale urbane şi rurale, locuri ruderale ; specie forte comună (Grec.
enum. p. 15). Cerneţi; Craiova; Călimăneşti ; Câmpulung; Titu, Cio-
căneşti; Comana; Bucureşti; Ploeşti; Piatra; Neamţu (Chan. exic.);
laşi ; Fălticeni; Broşteni; în Dobrogea asemenea.

2. M. rotundifolia [.. spec. p. 969; Koch syn. p. 142; Ledeb.
fl. ross. 1 p. 345; Boiss. fl. orient. 1 p. 920. M. vulgaris Fries. nov.
ed. 2 p. 219 (î828); Rehb. icon. germ. 5 fig. 4536; Sehleehtd. Lang.
deutsch. 21 fig. 2160. — Vulg. Caşiu-popei. Caşi. Nalbă-mieci. — () lunie-
Septembre. Locuri ruderale, locuri de cultură, porumbişti vechi, căi
urbane şi rurale (Grec. enum. p. 15). Calafat; Tirgujiul; Călimăneşti ;

1. Notices gcographiques et botaniques sur la Moldavie ete, (Ved, Br. prodr.
introd, p., XXIV),

1 44 CONSPECTUIL, SISTEMATIC

Câmpulung; Câmpina; Văleni; Predeal, Sinaia; Bucureşti; Vaslui;
laşi ; Fălticeni, Mălin ; Broşteni.

3. M. borealis Wallmann in Liljebl. sv. (1. ed. 3 p. 517 (1816);
Fries novit. ed. 2 p. 218 (1828); Koch syn. p. 143; Ledeb. fl.
ross. 1 p. 436; Boiss. (|. orient. 1 p. 820. M. pusila Wither. arran.
p. 612 (1796), numire de şi anterioră însă neadmisă de autori ca im-
proprie. M.rotundifolia L. ap. Friesl, c.; Rehb. ie. germ. 5 fig. 4935. —
(O lunie-Septembrie. "Tot prin locuri cum şi cea precedentă şi adesea
împreună. Craiova ; Predeal; Câmpina; Bucureşti; Comana; Brăila,
Viziru.

B. Fructu sinearpie; capsulă 5-loculară, loculicidă, loculele po=

lispermice.
4. HIBISCUS 7. gen. n. 540

1. H. ternatus Cavan. diss. 3 p. 172 tab. 64 fig. 3 (1790);
Ledeb. fl. ross. 1 p. 438. H. Trionum f. ternatus DC. prode. | p. 453.—
() lunie - Septembre. La locuri fertile, prin grâne, porumburi, curţi,
grădini, trotuare, garduri; forte comună. (H. Trionum Grec. enum.
p. 16-non Lin. in strieto sensu).— Severin: Străhaea, Broşteni; Craiova;
Bucureşti ; Brăila; Galaţi; Rimnicu-Sărat la Urecheşti; Tecuci; Bârlad ;
Dobrogea pe la "Tulcea, Constanţa către bostănărie şi Murfatlar.

e Hibiscus esculentus L..—Vulg. Bame. Bambe.(-) În cultură pentru

uzul alimentar, plantă vulgarizată âncă de mult timp în Europa me-
ridională şi la noi.

Secţiea II. Caliciul simplu (necaliculat).
5. ABUTILON Garii. fruct. 2 p. 251

|. A. Avicenne Giertn. fruct. 2 p. 251 (1791); Ledeb. Îl. ross. 1
p. 439; Rehb. ic. germ. b fig. 4932; Boiss. fl. orient. 1 p. 836. Sida
Abutilon L. spec. p. 963. — Vulg. Florea-crucei. Crucea-pânei. Pris-
tolnic. — (0) Iulie, August. Locuri ruderale, căi comunale rurale şi ur-
bane (Grec. enum. p. 16). Cerneţi; Craiova, Şimnie; Stolnici; Gher-
gani; Bucureşti ; Birlad.

XXIII. TILIACEA Juss. gen. p. 290 sect. 2
1. TILIA 1. gen. n. 660.

$ 1. Petalele garnisite la bază cun rînd de parapetale. Foile dis-
colore, tomentose pe pagina inferioră.

TILIACE/E 145

1. T. tomentosa Monch. weissenst. p. 136 (1735); Baumg,.
en. transs. 2 p. 58. 7. alba W. et Kit. rar. hung. tab. 3 (1799)-non
Michx. 7. argentea Desf. in DC. hort. monspel. 1813 p. 150; Rehb.
icon. germ. 6 fig. 5150; Boiss. fl. orient. 1 p. 547; Heuft. enum. ban.
p. 44; Neilr. diagn. p. 31. — Vulg. Tesu. Teiu-alb. — tb lunie. Pă-
duri în părţi delurose şi in regiunea câmpenă. Cerneţi pe dealurile
lorgutovei, Poroinei şi Stirminei; Călimăneşti; Piteşti la Valea-Mare
şi Tirgu-Dealului; Clejani; Comana ; Ciocăneşti, Mogoşoea, Bucureşti,
Panteleimon ; Câmpina; Beceni la Pădurea-Ocea; Birlad; Piatra;
Dobrogea septentrională frecuent.

f. Jatibracteata. Bracteele obovate, 6 cent. lung. pe 25 mn: Jă-
țime; foile parve. — 'Turnu-Măgurele în parcuri; dar acolo de unde?

Ş 2. Petalele fără parapetale.

a. Foile discolore, ambele fațe glabre, peţiolurile şi mugurii
glabri.

2. T. parvifolia Ehrh. arbr. n. 36 (1789); beitr. 5 p. 159; Koch
syn. p. 145 var. a; Sehlechtd. Lang. deutsch. vol. 21 p. 225 fig. 2170.
T. parvifolia genuina „toliis minimis* Rchb. ie. germ. vol. 6 tab. 314
fig. 5137. T. ulmifolia Scop. fl. carn. p. 374 (ed. 1772) nomen anti-
quus sed improprium. 7. cordata Mill. dict. n. 1. 7. microphulla Venten.
dissert. tab. 1 fig. 1; Boiss. fl. orient. | p. 846. T. europea ş. L, spec.
p. 733. — Vulg. Teiu-roşiu. Teiu-pădureţi. — top lunie, lulie. Păduri
în regiunea montană petrosă. Rucăr pe Ghimbavu în valea Dimboviţei ;
in Suceava la Broşteni pe Neagra şi Barnaru ; laşi; Tulcea, Nicoliţel,
Cocoşi.

3. T. vulgaris [Hayne arzn. gew.3 tab. 47 (1813); Nym. consp.
p. 151; Simk. en. transs. p. 155. 7. intermedia DC. prodr. 1 p. 513 (1824);
Rehb. icon. germ. 6 fig. 5138; Boiss. fl. orient. 1 p. 847. T. parvifolia
î. intermedia Koch syn. p. 145. 1. europea Sm. engl. fl. 3 p. 17; L.
spec. p. 733 ex p. — Vulg. Teiu-roşiu. — to Iunie, lulie. Păduri în
regiunea montană; parcuri, promenade. Baea-de-Aramă ; Tismana ;
valea Monăstirei Bistriţa şi pe la Coziea; Craiova parcul Bibescu ;
Buzeu la Crângul; laşi pe la Socola.

b. Foile concolore, verdi.

* Ambele lor faţe şi peţiolurile glabre.

4. T. pallida Wierzb.ap. hehb. ic. germ. vol. 6 fig. 5138 f (1844)
Heuft. enum. ban. p. 44. — î> lunie, Iulie, Păduri. Tirgujiul; Bucu-
veşti, prin parcuri,

146 CONSPECTUL SISTEMATIC

5. T. flava Wolnyap.hehb. germ. exc.p.530(1532); Neilr. diagn.
p. 31. — Diferă de precedentul numa prin coldrea foilor sale de un
verde ce dă mult şi în galben. — î> lunie, lulie. Munţii Camenei în
Mehedinţi lingă frontieră spre Mehadia pe virful Şuscului (A. de Degen.
leg.). Rarissima.

** Paţa inferioră a foilor şi peţiolurile peste-tot imbrăcate cu
peri moi.

6. T. platyphylla Scop. fl. carn. Lp. 373 (ed. 1772); Rehb.
icon. germ. 6 fig. 5159; Boiss. (|. orient. 1p. 846. T. grandifolia Ehrh.
arbr. n. 8 (1789); Koch syn. p. 145; Schlechtd. Lang. deutsch. 21
fig. 2169. 7. paueiflora llayne. T. oblhiqua lost. — tp lunie, lulie. Pe
dealuri. laşi, Socola.

XXIV. AMPELIDACEA Ach. Rich. 6lem. bot.

1. VITIS 1. gen. n. 254.

1. V.vinifera |. spec. p. 293; Koch syn. p. 150; Boiss. fl.
orient. 1 p. 955; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2176. V. silvestris
Gmel. fl. baden. t p. 543. — Vulg. Acrid. Aguridar. Levruşcă. Viţă-
sălbatică. — d, lunie. Crânguri, tufeişiuri, margini de păduri, zăvo-
iuri; torte răspândită prin Româniea, cu excepţie regiunea montană.

2. V. domestica (V. vinifera Schlechtd. Lang. 1. €.). Vulg. Viţă.
Viţă-de- Vie. Vie. — Y, lunie. În cultură, constituind viile; presenteză
un mare număr de feluri, din care unele rase, altele varietăţi, ce intru
în domeniul viticulturei.

2. AMPELOPSIS Mic. amer. bor. 1 p. 159.

1. A. hederacea Michx. fl. amer. bor. | p. 159 (1803);
Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2177. Hedera quinquefolia L. spec.
p. 292. Vitis guinquefolia Hortul. — Vulg. Viţă-de- Canada. lederă-cu-
cinci-[oi. — tb lunie. De origine americană, introdusă în Europa şi
naturalizată.

XXV ZYGOPHYLLACEA DC. prodr. 1 p. 703.
Trib, 1. EUZYGOPHYLLEE Boiss. Foile oposite,pinati-compuse.
1. ZYGOPHYLLUM 1. gen. n. 330.

1. Z. Fabago L. spec. p. 551; DC. prodr. 1 p. 705; Ledeb. fl.
poss. | p. 485; Boiss. fl. orient. 1 p. 913. — d. Maiu, lunie. Pe ma-

ZTYGOPHYLLACEE, EMPETRACEFE, RUTACEE 147

lurile calcare ale Mărei-Negre, la Constanţa subt Iotelu-Carol,
mult.

2. TRIBULUS /. gen. n. 332.

|. T. terrestris [. spec. p. 554; DC. prodr. l p. 703; Koch
syn. p. 158; Ledeb. fl. ross. 1 p. 486; Rehb. icon. germ. vol. 5
fig. 4921; Boiss. fi. orient. 1 p. 902 ; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 21
fig. 2093. — O) Iunie-Septembre. Locuri fertile, sol humifer ; pe la
drumuri şi cărări rurale, grâne, porumbişti; în regiunea şesurilor.
Poeana, Calafat; Celeiu, Corabiea (Grec. enum. p. 17); Comana; Fe-
teşti; Brăila, Lacul-Sărat; Galaţi ; Tecuci; Dobrogea mult.

Trib. II, SPURIA Boiss. Foile alterne, simple.
3. PEGANUM 7. gen. n. br.
1. P. Harmala L. spec. p. 638; DC. prodr. | p. 712; Ledeb.
Al. ross. 1 p. 489; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4818; Boiss. fl. orient. |
p. 917. — Y, Iunie, lulie. Locuri ruderale aprice şi cu osebire pe la
vechile cimitire musulmane în Dobrogea: Măcin; Constanţa.

4. NITRARIA /. gen. n. 602.

1. N. Schoberi [.. spec. p. 625; DC. prodr. 3 p. 456; M. Bieb.
M.t.e. 1 p. 364; Ledeb. fl. ross. vol. Lp. 504; Boiss. fl. orient. |
p. 919. N. caspica Willd. sec. Pall. îl. ross. tab. 50. — d, lulie, August.
Locuri salsugindse. La Policiori subt Vulcanii-nămoloşi în districtul
Buztu (Br.).

XXVI. EMPETRACEE Lindl. nat. syst. p. 417.

1. EMPETRUM /. gen. n, 1106.

1. E. nigrum [.. spec. p. 1450; Koch syn. p. 721; Ledeb. fl.
ross. 3 p. 555; Rehb. icon. germ. vol. 5 fig. 4510; Boiss. îl. orient. 4
p. 1145; Sehlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2108. — Vulg. Bobiţă. Poma-
momiţei. Vuetoare. — d. Maiu, lunie. Ștânci pe locuri cu ierbă în re-
giunea montană. Păpuşea ; Buceci ; Penteleu (Br.); Rartu, Pietrile-
Doamnei.

XXVII. RUTACEAE DC. prodr. 1 p. 709.

Trib. 1. RUTE Jnss. Florile regulate; endocarpul neseparabil
de sarcoearp.

148 CONSPECTUL SISTEMATIC

1. RUTA 1. gen. n. 523.
1. R. graveolens -.|.. spec. p. 5485; DC. prodr. | p.710; Koch
syn. p. 159; Ledeb. fl. ross. 1 p. 490; Rehb. ic. germ. 5 fig. 4814;
Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2088. — Vulg. Rută. — b Iunie,
lulie. De origină exotică, întreţinută şi vulgarizată prin cultură in gră-
dini urbane şi rurale pentru uzul medicinal popular (Grec. enum. p. 17).
Bucureşti; Iaşi; Piatra; Neamţu (Chan. exic.) etc.

2. HAPLOPHYLLUM Juss. mem. mus. XVI. p. 464.

1. H. suaveolens Ledeb. fl. ross. 1 p. 491 (184%); Boiss. fl.
orient. 1 p. 927. H. ciliatum Griseb. spicil. rumel. 1 p. 130 (1843).
H. Biebersteinii Spach. ann. scien. natur. 3 ser. 11 p. 178 (1849). Ruta
suaveolens DC. prodr. | p. 711 (1824). — Y, Iunie, Iulie. La locuri
aprice inculte sau pe. lingă grâne, căi rurale. Feteşti; Brăila, Bărboşi,
Galaţi ; Rassova, Cernavoda (Br.); Măcin, Alibeichioi; Cavgagiea, Pe-
riclie, Gargalic; Constanţa, Tusla; Copadin, Bairamdede.

Trib. II. DIUTAMNEE Bart. Florile neregulate; endocarpul se-
parabil.

3. DICTAMNUS 1. gen. n. 522.

1. D. Fraxinella Pers. syn. | p. 464 (1805); DC. prodr. 1
p. 712; Koch syn. p. 159; Ledeb. fl. ross. 1 p.495; Rehb. ic. germ.5
fig. 4519; Boiss. fl. orient. 1 p. 920; Schlecht. Lang. deutsch. 21
fig. 2092. -— Vulg. Prăsinel. — î> Maiu. La locuri aprice, prin tuferişe,
mărăcinişiuri, pe lingă păduri, poeni. Ploeşti, Buda, Filipeşti (Dictam-
nus albus Grec. enum. p. 17 etin Br.prodr. p. 111); Verciorova; Tir-
gujiul spre Bumbeşti; Craiova; Comana; Iveşti, Tecuci.

XXVII. ESCULACEA Lindl. nat. syst. p. S4.
ZESCULUS 1. gen. n. 462.

1. JE. Hippocastanum L. spec. p. 445; Koch syn. p. 150;
Hchb. ic. germ. 5 fig. 4892; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 324; Schlechtd.
Lang. deutsch. 21 fig. 2171. — Vulg. Castan-de-cai. — î Maiu, lunie.
Introdus şi cultivat pentru uzul parcurilor, aleelor; naturalizat şi
destul de vulgarizat în Româniea.

e kKa/reuteria paniculata Laxm. in DC. prodr. 1 p. 616, familiea
Sapindacec, şi

e 4i/anthus g/andulosus Dest. — Vulg. Ailant. Arbor-puturos, fa-

JESCULACEX, ACERACEAE 149

miliea Zanthozylleae, arbori introduşi şi vulgarizaţi; prin Bucureşti şi
pregiurimi,

XXIX. ACERACEE Lindl. nat. syst.p. 31.
1. ACER /. gen. n. 1iș.

|. A. campestre [,. spec. p. 1494; Koch syn. p. 149; Rehb. icon.
germ. 5 fig. 4823; Boiss. fl. orient. 1 p. 949. — Vulg. Jugastru. —
T> Maiu, lunie. Forte respândit prin pădurile regiunni nostre câm-
pene şi ale dealurilor alpestre. Severin; Vivjiu-Mare; Craiova; Ciocă-
neşti, Mogoşoea, Panteleimon, Bucureşti; Comana ; Lehliu; Câmpina;
Buzău, Beceni; Bacău; Neamţu, (Grec. enum. p. 16); Fălticeni la
pădurea Huşilor.

Tote specimenele nâstre au samaridiile velutin-părâse: A. pe-
Dbecarpum 'Tausch; iar unele, ex. cele de la Comana, au lobii foilor
mai prelungi şi cu virfurile cam obtuse: A. custriceum Tratt. arch. t. 6

A. platanoides [.. spec. p. 1496; Koch syn. p. 149; Rehb. ic.
germ. 5 fig. 4828; Bois. fl. orient. 1 p. 948 —- Vulg. Afar. Arţar. —
î> Aprilie, Maiu. Păduri în regiunea dealurilor alpestre. Verciorova;
Tismana; Călimăneşti; Câmpulung; (Grec. enum. p. 16), Conţeşti;
Comana; Filipești, Câmpina, Şotrile; Sinaia (Knecht.); Monăstirea
Neamţu (Chan.); Broşteni pe Bistriţa; Fălticeni.

3. A. Pseudoplatanus |, spec. p. 1495; Koch syn. p. 149;
Rehb. icon. germ. 5 fig. 4829; Boiss. fl. orient. 1 p. 947. — Vulg
Paltin. — t Maiu, lunie. Păduri în regiunea montană subalpină in-
ferioră şi în regiunea alpestră; adesea prin parcuri, alee şi grădini.
Monăstirea Tismana; Lainici; Conţeşti, Câmpulung; Dimbovicioara,
hucăr; Sinaia, Predeal; Câmpina, Cornu (Grec. enum. 10); ja
Buceci la Urlătoarea ; Piatra; Monastirea Neamţu (Chan.); în Suceava
la Mălin, lesle, Broşteni pe Neagra.

4. A. tataricum [. spec. p. 1495; Rehb. icon. germ. 5 fig.
4524; Boiss. (|. orient. 1 p. 948. — Vulg. Glădişi. Verigariu. — tp
Aprilie, Maiu. Forte comun prin pădurile regiunei câmpene din Mun-
teniea mai cu seamă (Grec. enum. p. 17). Muscel la Valea-Popei lingă
Piteşti ; Comana; Ciocăneşti, Buftea; Perişi, Crivina; Bucureşti, Paserea
Panteleimon ; Lehliu.

e 4. Wegundo L. spec. p. 1497. Negundo frazinifolia Nutt. gen.
americ. 1 p. 253. — Arbore originar din America boreală, introdus şi
yulgarizat pentru parcuri Şi grădini.

Îi ă

150 CONSPECTUL SISTEMATIC

CLASA II.
DIALIPETALE PERIGINE SAU EPIGINE

XĂX. CELASTRACEE R. Br. in Flid. voy. 2 p. 554.
1. STAPHYLLEA 7. gen. n. 374.

1. S. pinnata |. spec. p. 356; Koch syn. p. 160; Rchb. icon.
germ. 5 fig. 4525; Boiss. fl. orient. vol, 1 p. 953; Sehlechtd. Lang.
deutsch. 21 fig. 2182. — Vulg. Clocotişi. — î> Maiu, lunie. Tuferişe,
păduri în regiunea alpestră şi câmpeană ; arbust vulgar (Grec. enum.
p. 15). Craiova; Conţeşti; Comana; Ciocăneşti, Mogoşoea, Perişi;
Bucureşti, Paserea, Panteleimon ; Lehliu; Birlad; laşi.

2. EVONYMUS 1. sen. n. 271.

1. E. europzus [.. spec. p. 256 var. 2; Sturm deutsch. h. 27;
Koch syn. p. 16î; Rehb. icon. germ. 6 fig. 5134; Boiss. fl. orient. 2
p. 8; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2179. E. vulgaris Scop. îl. carn.
2 p. 166 (1772). — Vulg. Salbă-mdle. Voniceriu. — tp Maiu, lunie.
Comun, prin tuferişe, pe lângă păduri, crânguri (Grec. enum. p. 18)
Cerneţi pe dealuri ; Tirgujiul; Craiova ; Rimnie, Călimăneşti ; Comana ;
Ciocineşti, Perişi; Mogoşoea, Bucureşti, Panteleimon; Bacău; Birlad;
laşi; Neamţu (Chan. exsic.)

î. pubescens Stev. enum. cauc. 1357 E. bulgavicus Velen. fl. bulg.
p. 116 (1852). i. europevus 6. scabridum A. de Degen in litt. E. europaeus
Ledeb. fl. ross. 1 p. 497. — Foile late ovato-eliptice sau eliptice şi cu
asperităţi scabre abundente pe nervurele paginei- dorsale. — La noi
nu este rar. Broşteni, Străhaea; Comana; Bucureşti; Bacău.

2. E. verrucosus Scop. Îl. carn. ed. 1 p. 166 (1760); Koch
syn. p. 161; Rehb. ic. germ. 6 fig. 5135; Boiss. fl. orient. 2p. 9;
Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2180. — Vulg. Lemn-riios. — î Maiu,
lunie. Prin păduri şi prin dumbrave, tuferişiuri (Grec. enum. p. 18).
Rimnie, Călimăneşti; Conţeşti, Stilpeni ; Comana; Paserea; Lehliu:
Birlad; laşi.

3. E. latifolius Scop. Îl. carn. ed. 1 p. 165 (1760); Koch syn.
p. 161; Rehb.ic. germ, 6 fig. 5136; Boiss. fl. orient. 2 p. 10; Sehlechtd.
Lang. deutsch. 21 fig. 2181.— Vulg. Salbă-mdle. — t> Maiu, lunie.
Păduri în regiunea montană. Călimăneşti, Coziea,

RHAMNACEE, TEREBINTHACEE 15l

XXXI. RHAMNACEA R. Br. |. e.
1. PALIURUS Jouwrn. inst. tab. 3687.

1. P. aculeatus Lam. illustr. tab. 210 (1791); Koch syn.p. 162;
Rehb. germ. exc. p. 486; Boiss. fl. orient. 2 p. 12. P. australis ham.
et Sch. syst. 5 p. 342 (1819); Gren. Godr. fl. fr. 1p. 335. PRhamnus
Paliurus L. spec. p. 251. — î» Aprilie, Maiu. Câmpuri şi locuri petrose
aprice în Dobrogea : Constanţa, Tusla, Mangalia, Murfatlar, Baş-Bunar.

Arbust ghimpos al stepelor, bun pentru garduri vii.

2. RHAMNUS 1. gen. n. 25.

1. R. cathartica |. spec. p. 279; hoch syn. p. 162; Rehb.
germ. exc. p. 437 ; Boiss. îl. orient. 2 p. 19; Schlechtd. Lang. deutsch. 21
fig. 2153. — Vulg. Peru-ciutei. Spinu-cerbului. Verigariu. — î> Aprilie,
Maiu. 'Tuferişe, păduri; arbust comun. Mogoşoea; Bucureşti; Lehliu ;
Monăstirea Neamţu (Chania exsic.); în Dobrogea pe la Mangaliea.

2. Rh. tinctoria W. ct Kit. rar. hung. vol. 3 tab. 255 (1512);
Koch. syn. p. 162; DC. prodr. 2 p. 24; Boiss. fl. orient. 2 p. 18. Bi.
sazatilis Baumeg. enum. transs. | p. 173 (1516) et Auct. transs.-non
Jacq. Ph. intermedia Nym. consp. p. 145 quoad pl. transs.- non Steud. —
fb Maiu, lunie. Tuterişiuri, pe stâncile calcare in Valea "Țesnei la
Gaura-Fetei în faţa Cernei.

3. R. Frangula |. spec. p. 250; Koch syn. p. 164; Boiss. f[.
orient. 2 p. 21; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2159. Prangula vul-
garis Rehb. germ. exe. p. 458 (1830). — Vulg. Crugei. Orăşei. Cră-
sici. Paţachină. — î> Maiu, lunie. Tuterişe pe lingă şi prin păduri.
Bălceşti ; Câmpulung ; Mânăstirea Neamţu (Chan. exsic., Grec. enume
p. 18); Fălticeni la pădurea Huşilor.

XXXII. TEREBINTHACEA Juss. gen. p. 368.
1. RHUS 1. gen. n. 360.

1. R. Cotinus |. spec. p. 533; Koch syn. p. 16%; Rchb. germ.
exc. p. 489; Boiss. fl. orient. 2 p. 4; Schlechtd. Lang. deutsch. 21
fig. 2174. Cotinus Coggyria Scop. îl. carn. ed. 1 p. 200. — Vulg. Scum-
pie. -— To Maiu. La locuri petrose, coste argilo-cretose, locuri aprice
tari. Severin pe dealurile muntose de la Schela-Cladovei către Dudaşi
şi Verciorova, dealurile Poroinei:; Valea Țesnei în faţa Cernei; în Bu-
zeu la Bisca, Boboci; Piatra; laşi, Socola; Măcin; Mangalica, Başi-
Punar,

152 CONSPECTUL SISTEMATIC

e A. typhina L. vulg. Oţetar, şi
e £. Toxicodendron L.. arbori originari din America boreală, in-
lroduşi în cultură pentru grădini şi parcuri; puţin vulgarizaţi.

XXXIII. LYTHRACEAE Lindl. nat. syst. p. 100.
1. LYTHRUM 1. gen. n. 604.

1. L. Salicaria |. spec. p. 640; Koch syn. p. 273; Rehb. germ,
exc. p. 640; Gren. (odr. fl. fr. 1 p. 593; Boiss. fl. orient. 2 p. 738;
Schlechtd. Lang. deutsch. 22 f. 2275. — Vulg. Răchitan. — Y. Iulie,
August. Locuri josnice umede, locuri de luncă şi zăvoiuri, şianţuri pe
lingă şosele; vulgară (Grec. enum. p. 25). Baea-de-Aramă; Craiovu;
Rimnice; Câmpulung, Stilpeni, Piteşti ; Puciosa, Vulcana; Titu; Ciocă-
neşti, Chitila, Bucureşti ; Comana; Crivina, Ploeşti ; Câmpina, Sinaia ;
Bacău; Piatra, Crăcoani şi Agapiea; Mânăstirea Neamţu (Chan.); Făl-
ticeni, Mălin ; laşi; in Dobrogea pe la Tulcea, Somova, etc.

(. canescens Koch syn. p. 273. L. Salicaria +. tomentosum DC.
cat. hort. monspel. p. 123- non Mill. — Olăneşti; Bălcești.

2. L. virgatum |. spec. p. 624; Koch syn.p. 273; Rebb. germ
exe. p. 640; Gren. (G«odr. fl. fr. | p. 594; Boiss. fl. orient. 2 p. 738;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2276. — Vulg. Răchitan. — Y, lulie,
August. larăşi prin locuri josnice umede, locuri de luncă şi zăvoiuri,
şianţuri pe linga şosele; specie vulgară (Grec. enum. p. 25). — Titu,
Ghergani; Chitila, Buftea, Bucureşti; Comana ; Crivina, Ploesti ; Câm-
pina, Comarnic; Buztu ; Focşiani; Adjud, Mărăşeşti.

3. L. Hyssopifolia [. spec. p. 642; Koch syn.p. 274; Rehb.
germ. exc. p. 640; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 594%; Boiss. fl. orient. 1 p. 739;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2977. — (5) lulie-Septembre. Prin
locuri umede, zăvoiuri, locuri expuse inundaţiilor pluviale. Padeşi la
meterezele lui Tudor; lunea Oltului la Slatina şi la Rimnie; Morteni,
Vultureanca pe la pădure.

XXXIV. CRASSULACEA DC. bull. philom. n. 49.
1. RHODIOLA /. gen. n. 1124.

1. Rh. rosea L. spec. p. 1465; Rehb. germ. exc. p. 546; Koch
syn. p. 252; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2637. Sedum roseum
Scop. fl. carn. n. 560 (edit. 1772). $. Rhodiola DC. prodr, 3 p. 401
(1826). Rhodiola Scopoli A. Kern. in herb. ap. Simk. enum. transs.
p. 254 (1586). — d, lunie, lulie, Stânei alpine. Muntele Scărişiora

CRASSULACE XE 153

in Mehedinţi; Negoiu; Dimboviciora; Buceci la Periul-Babelor (Br.) în
valea Priporului (Knecht.), în Valea-Albă pe Costila şi pe Caraimanu.
2. SEDUM 1. en. n. 579.

Ş 1. Rădăcina perenică ramificată emite cauli floriferi însă nu
şi lăstari folioşi sterili la suprafaţa pemântului; foile late, plaiie;
inflorescenţa corimboso-paniculată.

1. S. maximum Suter fl. helv. 1p.270 (15092); Sturm deutsch.
h. 83 tab. 7 optime; Koch. syn. p. 238; Ledeb. fl. ross. 2 p. 180;
Boiss. fl. orient. 2 p. 776; Sehlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2639.
$. Telephium î. et e. L. spec. p. 616. S. latifolium Bertol. amoenit. ital.
p. 336 (1819); DC. prodr. 3 p. 402. —Vulg. Ierbă-grasă. Ierba-urechei.
Ierbă-de-urechi. Oloisă. Verzişidră, — Y. August. Tuferişe, rărişiuri,
la locuri uscate tari, schisturi, stânci. Cloşani; Lainici; Craiova;
Călimăneşti ; Comana; Ciocăneşti (Grec. enum. p. 26); Posada; Bisca;
în Vrancea; 'Tirgu-Ocnei pe Măgura; Broşteni pe Bistriţa, pe Neagra
şi pe Barnaru; Fălticeni la pădurea Huşilor.

2. S. purpurascens koch syn. p. 254 (1543); Schur enum.
ranss. p. 226; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2640. Ș. Telephium
3. purpureum L. spec. p. 616 (176%). Sedum purpureum Link. enum.
h. beroi. 1 p. 437 (1811); Ledeb. fl. ross.2p. 181. $. Telephium Sm. engl.
fl. 2 p. 315; Sturm deutsch. h. 83 tab. S optime. — 4, lulie, August.
In regiunea montană pe locuri petrose sau stâncose prin păduri.
Nămăeşti (5. Rhodiola (Grec. enum. p. 26-non DC. 5. purpurascens
Grec. in Br. prodr. p. 112); Sinaia (S. Telephium Wree. 1. e.; 5. pur
purascens trec. in Br. |. c.)

f. a/biflorum Koch |. e. 5. Telephium a. album L. spec. p. 616,
Ș$. vulgare Link enum. h. berol. 1 p.437; Ledeb. fl. ross. 2 p. 150. —
Călimăneşti, Coziea; muntele Lcota.

3. S. Fabaria Koch syn. ed. 1 p. 2585 (1537) et syn. ed. 2 p.
2S4 exelus. synon.; Sturm deutseh. h. 55 tab. 9; Schur enum. transs.
p. 226; Sehlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2641. — 5. Telephium f.
purpureum Wehlenb. carpat. p. 13% (1814)-non [. |. c. Sedum pur-
pureun Baumg, enum. transs. 5 p. 246 (1546)-non Link. $. carpaticum
Reuss. kret. slov. p. 162 (1553). — d, Iunie, Iulie. In regiunea mon-
tană la locuri petrose, stânci, păduri, rărişiuri. Dimboviciora; muntele
Leota; Buceci, frecuent.

$ 2. Rădăcina perenică multicaulă emitend şi lăstari foliaţi ste-

154 CONSPECTUL SISTEMATIC

rili la suprafaţa pămentului; oile ânguste, lineare, însă grose cilin-
droide ; intlorescenţa cimă.

4. S. alpestre Vill. prosp. p. 49 (1779); pl. dauph. 3 p. 684;
Gren. Godr. (|. fr. 1 p. 621. Sedum saratile All. îl. pedem. tab. 65 fig. 6
(1785) male! $. repens Sehleich. in DC. fl. tr. suppl. p. 525 (1815);
DC. prodr. 3 p. 409; Koch syn. p. 287; Sehlechtd. Lang. deutsch. 26
fig. 2651. — Y, Iulie, August. Stânci în regiunea montană alpină. Go-
deanu, 'Tutila; Buceci pe Costila în Valea-Albă, sus.

În iconografiea lui Allioni lăstarii radieali, care există la acâstă
specie, nu sunt reproduşi, ceea ce aduce confusiune dacă cineva nu
este prevenit de acestă omisie. |

5. S. acre L. spec. p.619; DC. prodr. 3p. 407; Kochsyn. p.287;
Gren. (Godr. fl. fr. 1 p. 625; Boiss. fl. orient. 2 p. 783 exclus. synon.;
Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2649. — Vulg. /erbă-de-şoaldină.
Oloisă. Şoaldină. Şupariţă. Şerpînţă. Trinjin. Burienă-de-trînji. —
d. lunie, Iulie. Petrişiuri, locuri argiloso-glareose, prin vii, ruptpri de
coste, stânci. Slatina; Corbeni pe (hiţu şi la Cetatea Vlad-Tepeşi;
Câmpulung (Grec. enum. p. 26); Chitila, Bucureşti, Herestrău; Buceci
pe la Sinaia, Buşteni ; Predeal; pe malurile Şuşiţei la Putna ; Botoşiani.

6. S. boloniense Lois. not. p. 71 (1510); DC. prodr. 3 p. 407;
Koch. syn. ed. 3 p. 224. $. sezangulare Mert. et Koch deutsch. fl. 3
p. 213; Sehlechtd. Lang. deutseh. vol. 26 fig. 2650-non L. — Y. lunie,
lulie. Pe coste aprice argiloso-glareose. Craiova ; Piatra ; laşi, Socola.

7. S. neglectum Len.fl. neapol. 4p. 250 (1838); Janka addat.
magyar. delkel. flora in termesz. kozI. XII, 1574 p. 163. S. Sartorianum
Boiss. diagn. orient. ser. II, 2 p. 62 (1849); Velen. fl. bulg. p. 191.
Ș. Hillebrandii Fenzl zool. bot. gesels. IV, p. 4149 (1856); Neilr. diagn.
p. 50; A. de Degen exsic!—$. acre var. neglectum et var. Sartorianum
Boiss. fl. orient. 2 p. 75%. — d, lunie, lulie. Stânci calcare la locuri
aprice, deschise. Între Gura-Văei şi Schela-Cladovei pe stâncile de
conglement; în Dobrogea la Măcin pe muntele Suluc, la Mânăstirea
Cocoşi stânca „la Cruce“. — (Vulg. Ierbă-de-Șoaldină).

Ş 3. Rădăcina mică, anuală unicaulă, caule simplu sau rămos,
lipsă de lăstari radicali foliaţi la pământ culcaţi; foile lineare plane
sau cilindracee ; înflorescenţa cimă sau paniculă.

8. S. Cepea [. spec. p. 617; DC. prodr. 3 p. 404 quoad var.
f.et ; Koch syn. p. 254; Gren. Godr. Îl. fr. 1 p. 619; Boiss. fl. orient. 2
p. 788; Sehlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2642. $. galioides AI, Îl.

CRASSULA CEA 155

pedem. tab. 65 fig. 3 (1795). $. spatulatum W. et Kit. rar. hung.
tab. 104 (1804). — (9) lunie, lulie. Coste tari aspre, cam prin tuferişe.
În Mehedinţi pe dealu Stirmina (Grec. în br. prodr. p. 113).

9. S. glaucum W. et Kit. rar. hung. p. 198 tab. 181 (1504);
DC. prodr. 3 p. 405; Boiss. fl. orient. 2 p. 789; Velen. fl. bulg. p. 192
exclus. synon. Linnăei; Simk. enum. transs. p. 2535; Nym. consp. p. 204%.
S. hispanicum Sturm deutsch. h. 22; koch syn. p. 255; Sehlechtd.
Lang. deutsch. 26 fig. 2643-non L. — J Iulie. Stânci în părţile mun-
tose. Verciorova prin valea Bahnei; valea 'Lesnei şi valea Cernei;
Baea-de-Aramă ; Monăstirea Bistriţa ; Călimăneşti, Coziea, Brezoiu ;
Ghiţu; Jipu, Picucatu; Hucăr, Păpuşea ; Sturzeni ; Sinaia (Grec. in
Br. prodr. p. 113; Semperoivum hispanicum (Grec. enim. p. 26, nomen
Sempervivum € lapsu); Poeana-Țapului, Buşteni; Predeal; la Broşteni
în cheile Barnarului.

a. glabrum, peste tot glabru sau numa pe axele de inflorescenţă
puţin pubescento-glandular ;

f. glandulosum, peste-tot pubescento-glandular şi puţin chiar
pe foi.

Nu se ştie ca ce pote fi adevăratul Sedum hispanisum L. spec.
p. 618 „habitat in Hispania. Perennis“. Ceea ce autorii postumi înțe-
leg sub denumirea acesta, în realitate nu există nici în Spaniea, nici
în Franciea (conf. Willk. et Lange prodr. hisp. 3 p. 145; Gren. rod.
fl. în, 1p.651).

10. S. atratum [.. spec. p. 1674; All. fl. pedem. tab. 65 fig.4!;
DC. prodr. 3 p. 405; Koch syn. p. 256; Gren. Godr. fl. în, 1 p. 621;
Boiss. fl. orient. 2 p. 792; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 26%.
Crassula rubens Sturm deutsch. h. 22-non [. — (-) lulie. August.
Stânci alpine, pietrişiuri. Buceci pe Costila la Buşteni; Predeal.

MI. S. annuum [.. spec. p. 620; Koch syn. p. 286; Gren. Godr.
fl. fe. 1 p. 621; Boiss. îl. orient.2 p.792; Sehleehtd. Lang. deutsch. 26
fig. 2646. S. sazatile DC. prodr. 3 p. 409 exclus. synon. Villarsii
et Allionii. — $. sazatile Willd. est planta dubia, — O lunie- Au-
gust. Stânci, locuri petrose, locuri schistose. Muntele Coziea ;
Jipu, Picucatu ; Dimbovieioara ; Sturzeni ; Sinaia (Grec. enum. p. 26),
Poeana-Ţapului; Predeal; Mânăstirea Neamţu (5. sezangulare Chan.
exsie. Grec. enum. p. 26-non L..); Ceahlău; în Suceava pe Borca,
pe Neagra şi pe Parnaru,

156 CONSPECTUL SISTEMATIC

3. SEMPERVIVUM /. gen. n. br.

Ş 1. Laciniile caliciului şi petalele radiato-expanse; capsulele la
bază coherente.

|. S. tectorum |. spec. p. 664; Sturm deutsch. h. 2; DC.
prodr. 3 p. 413; Koch syn. p. 258; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 628; Boiss.
fl. orient. 2 p. 796; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2653. — Vulg.
Ierba- Ciutei. Itrba-tunului. Urechelniță. Urechiuşe. Verzişoară. — d. lu-
lie, August. Pe acoperişiuri vechi de şindrilă sau olane pe case rus-
tice. Sinaia; Rucăr (Grec. enum. p. 26); Bucureşti.

2. S. assimile Schott est. bot. woch.1853p. 19; Neilr. diagn.
p. 50; Velen. fl. bulg. p. 187. — Stânei calcare. Pagerea pe Giuvalu;
în Suceava pe Neagra şi pe Barnaru, frecuent.

f. blandum Schott 1. e. p. 29 pro specie. $. Tectorum Baumg. et
Auct. transs. ex p.-non L. — 8. rubicundum Sehur est. bot. zeit.
vol. 8 (1858) p. 22; enum. transs. p. 229. S. acuminatum Hinteroker
zool.bot. gesels. vol. 3 p. 336. — 4, lulie, August. Stânei în regiunea
montană. Valea-Mare în Muscel; Dimbovicioara ; Sturzeni; Buceci
(Knecht.). |

Diferă de $. assimile numa prin foile sale rozulare pe ambele
fațe glabre.

3. S. ruthenicum Koch syn.p. 289 (1843); Simk. enum. transs.
p. 239; Velen. fl. bulg. p. 188. S. globiferum L. spec. p.665 ex p.
Schur enum. transs. p. 228 et Auct. transs. 5. Zelebori Schott est.
bot. woch. vol. 7 (1857) p. 245. — 9, Iulie. Stânci muntose. Măcin
pe muntele Suluk.

$ 9. Laciniile caliciului şi petalele crecte, la virf refllexe: corola
campanuliformă.

4. S. Heutffelii Schott in st. bot. zeit. ann. 1852 p. 18 (la-
nuario); Heuff. enum. banat. p. 74. $. patens Griseb. et Seh. iter
hung. p. 315 (1852, Decembrio); Boiss. fl. orient. 2 p. 797; Velen. fl.
bulg. p. 188. S. hirtum Sm. prodr. fl. graec. 1 p. 235; Baumg. enum.
transs. 2 p. 22-non L.— Y. Iulie, August. Stânci calcare, fisuri stân-
cose. Valea 'Ţesnei; Cloşani; Valea-Jiului, Lainici ; Peşterea-Polo-
vraci; valea Oltului pe la Coziea, pe Masa-lui-Traian, pe Naroţu şi pe
la Stănişioara; Hucăr pe Ghimbavu şi la Dimbovicioara.

5. S.hirtum L. spec. p. 665; Sturm deutsch. hef. 30; Koch
syn. p. 290; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 630; Sehlechtd. Lang. deutsch:
vol. 26 fig. 2659; Rehb. icon. germ. vol. 23tab. 73. — d, lulie, August:

CRASSULACE E, PAPILIONACE.E 157

Stânei abrupte, fissuri de stânci şi blocuri în văile montane. Valea
Barnarului spre strimtori.

6. S. soboliferum Sims. bot. mag. tab. 1457 (1512); Kochsyn.
p. 290; Rchb. icon. germ. vol. 28 tab. 66 optime! — 4, Iulie, August.
Stânci în regiunea montană alpină. În Rartu pe Piatra-Zimbrului.

XXXV. PAPILIONACEAE L. ord. nat. p. 32.

Trib. |. LOTEE DC. Cotiledonii plani, epigeoi: în timpul germi-
naţiei devin toi verdi cu stomate; legumenul unilocular sau bilocular
prin introflexiea internă în sens lungitudinal a uneea din suturi.

1. Genistes. Legumenul unilocular; staminele monadelfe ; mar-
ginea superidră a petalelor aripi elegant cutată; caliciul b-dentat
neregulat, bilabiat.

1. GENISTA 1. gen. n. 8550.

$ 1. Foile simple, caulul aripat; stigma oblică şi arcuată spre
înainte; funiculul nedilatat pe hil.

1. G. sagittalis [.. spec. p. 9985; DC. prodr. 2p. 151; Rehb.
ie. germ. 22 tab. 2081; Gren. Godr. (1. fr. Lp. 350; Boiss. fl. orient. 2
p.47. Cytisus sagittalis Koch syn. p. 172; Schleehtd. Lang. 25 fig. 2520. —
Vulg. Drog. Grozamă. — î» Iunie, lulie. Pe coste argilo-glareose, lo-
curi aprice, mărăcinişiuri, tuferişiuri mănunte. Cerneţi pe malurile To-
polniței către Simian pe la Mora-Călugărescă; Horezu, Pometeşti,
Racoviţa; Piteşti la Trivale; Predeal.

$ 2. Foile simple; eaulul nearipat; stigma oblică şi arcuată în-
napoi. Speciile nostre sunt inerme.

1. Labra superioră a caliciului scurt bidentată ; iuniculul dilatat
pe hil.

2. G. procumbens W. et Kit rar. hung.tap. 180 (1804); koeh
syn. p. 166; DC. prodr.2 p. 152. Oytisus procumbens Boiss. îl. orient. 2
p. 48. C. decumbens var. e. procumbens Behb. icon. germ. vol. 22 p. 9
tab. 2076 fig. 3.— b Maiu, lunie. Locuri aprice. Ploești spre Tireşior
la Grângu-lui-Bot

2. Labra superioră a caliciului profund bidentată; funiculul ne-
dilatat pe hil.

3. G. albida Willd. spec. pl. 3 p.942 (1810); DC. prodr. 2 p. 152;
Ledeb. fl. ross. 1 p. 518; Rehb. ic. germ. 22 tab. 2087 f. 4; Poiss. |.
orient. 2 p. 42. — Vulg. Drog. — > lunie. În Dobrogea pe coste pe-
trose la locuri aprice: Cavgagiea (Pr.)

Grecescu D. Dr. — C, 1324, 13

158 CONSPECTUL SISTEMATIC

4. G. pilosa [.. spec. p. 999; DC. prodr. 2p. 152; Koch syn.
p. 166; Ledeb. fl. ross.1 p.518; Rehb.icon. germ. 22 tab.2093 fig.1,9;
Boiss. [l. orient. 2 p. 43; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2296. —

î> Maiu, lunie. Dealuri petrose, pe lingă păduri. Severin pe dealul
B resniţei.

5. G. oligosperma Andi bot. zeit. 1853 p. 440 pro var.
Genistze tinetorize; Simk.enum. transs. p. 169. G. alpicola Schur enum.
transs. p. 145 (1866). G. rupestris Schur |. c.G. Sigeriana Fuss transs.
exe. p.149(1866). — Vulg. Drob. Drobuşior. Drog. Ginistru. Grozamă.—
Î> Maiu, lunie. Locuri cu ierbă, păsciuni; în regiunea montană sub-
alpină, quasi alpină. Buceci; Predeal in valea Roşnovei pe lingă fron-
tieră pe Urzicaru (Grec. in Br. prodr. p. 558); in Argeşi pe muntele
Ghiţu; Mânăstirea Neamţu pe muntele Cotnărelul la Pipirig (G. tinc-
toria Grec. enum. 1580 p. 18; Chan. exsie.-non L.)

6. G. tinctoria L. spec. p. 998; DC. prodr. 2 p. lbl; koch
syn. p.167. Rehb. icon. germ. 22. pag. 25 tab. 2088 fig. 1 et 2; Boiss.
fl. orient 2 p. 43; Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2299. G. tinetoria
b. vulgaris Ledeb. fl, ross. 1 p. 516 (1342); Spach rev. genist. in ann,
soc. se. nat. 1845 t.3 p. 137; Rehb. 1. e. G. campestris Janka in
linnăea 1859 p. 562. — Vulg. Drob. Drobugior. Drog. Ginistru. Gro-
zama. — Y, lunie, lulie. Câmpuri şi dealuri la locuri deschise, prin
livedi şi poeni, tuferişiuri, crânguri. Cerneţi; Baea-de-Aramă, Tarniţa :
Craiova; Tirgujiul, Lainici; Rimnic, Călimăneşti; Argeşi, Corbeni:
Piteşti, Trivale; ;Pajerea; Câmpulung, Conţeşti; Sturzeni, Vulcana;
Câmpina, Brebu; Predeal, Buşteni, Sinaia (Grec. enum. p. 18); Bisea-
Rusilei, Mărăcineni; Piatra, dealu Voivodinei în distr. Neamţu (G.
germanica Grec. enum. p. 18; Chan. exsic.-non L.); Birlad; Bo-
toşiani.

î. elatior Rchb. deutsch. fl. 922 p. 25; icon. germ. tab. 2068 fig. 3.
G elatior Koch. syn. ed. 2 add. p. 441 (1843); Boiss. fl. orient. 1 p. 44;
Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2300. G. virgata Willd. berl. baumz.
p. 159 (1811)-non Ait. hort. kew. 3 p. 11 (17839) sub Spartium.
G. elata Wend. in linnia 1845 list. p. 100. G. sibirica Rehb. germ. exc.
p. 5B19-non L. G. anzanthica Griseb. spic. rumel. 1 p. 3 (1843)-non
Ten. — Puţină deosebire de forma genuină sau vulgară: ca statură
de ordinar atinge sau întrece înălţimea de 50—70 cent.; stipulele
foilor mai mari, robuste, subulate, persistente ; foile de forma eliptică
sau oval-eliptică mai ample; racemele inflorescenţei întoemese o pa-

PAPILIONACEAE 159

niculă mai amplă. — Câmpuri, tuterişe. Comana ; Ciocăneşti, Chitila,
Bucureşti ; Paserea, Lehliu; Perişi, Crivina, Ploeşti; Piatra.

7. Jatifolia DC. fl. fr. suppl. p. 547 (1815); prodr. 2 p. 151; Reho.
deutsch. fl. 22 p. 25; icon. tab.2069 fig. 1 et2. G. pubescens Lang. ap.
Rehb. 1. c. et exsiee! — Caracterele precedentei, însă diferă numa prin
perii ce acoper pe ambele faţe foile, peţiolurile, pedunculele, caliciul
şi axele caulinare în partea superidră a plantei. — In părţile delurose.
Cerneţi pe dealurile Dumbrăviţei; "Tismana; dealul Voivodinei în dist.
Neamţu.

7. G. ovata W. et Kit. rar. hung. tab. 94 (1801); DC. prodr. 2
p. 151; Koch syn. p. 167; Ledeb. fl. ross. 1 p. 517; Rehb. icon. germ.
22 tab. 2089 fig. 3. et 4; Boiss. flora orient. 2 p. 45; Schlechtd Lane.
„deutsch. 23 flg. 2301. G. tinetoria e. ovata Rehb. deutsch. fl. 22 p. 25
exclus. synun. Kit. — t Iunie, lulie. Tuferişe, pe lângă păduri pe la
rupturi de coste. Verciorova prin valea Bahnei; Cerneţi pe dea-
lurile Iorgutovei; Baea-de-Aramă; Călimăneşti.
$- Mayeri. G. Mayeri Janka cest. bot. zeit. 9 (1859) p. 4; Neilr.
„diagn. p. 33. — Inflorescenţa, ca şi la precedenta, în racemă simplă
terminală paucifloră ; însă legumenu la maturitate glabru Şi numa în
tinereţa sa la început este sparsiu-păros. — Baea-de- Aramă.:.
(. lasiocarpa. G. lasiocarpa Spach rev. genist. ann. soc. sc. nat,
1845 t. 3 p. 135; Heuff. enum. ban. p. 49; Neilr. diagn. p. 33. — Di-
feră de G. ovata numa prin inflorescenţa sa în paniculă desvoltată,
largă. — Poeana Cerneţului, dealurile Iorgutovei, Severin pe la Crihală.

Ş 2. Foile trifoliolate; caulul nearipat; stigima oblică şi i arcuatii
spre înainte ; funiculul dilatat pe hil.

8. G. radiata Scop. fl. carn. ed. 2 p.51 (4712); DC. prodr.
p. 146; Rehb. icon. germ. 22 tab. 2083 fig. let 2; Boiss. fl. orient. 2
p. 27. Spartium radiatum |. spec. 996. Cypiaus radiatus Koch syn.
p. 172; Sehlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2318. — î Tunie. În regiunea
„montană banatică. Valea Cernei la Gaura-Fetei (Sab. Stefan. 1883).

9 9

2. CYTISUS DC. /. fr. 4p. sor.

Ş 1. Caiiciul campanulat având tubul scurt (Laburnum DC.)

1. C. nigricans |. spec. p. 1041; Sturm deutsch. h. 12 A)
syn. p. 169; Rehb. icon. germ. vol. 22 tab. 2071; Boiss. fl. ies
p. 49; Sehlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2308. — ile, Drob.. Bobiţel.
« Lemnu-bobului. — Î> lunie, lulie. La locuri tari uscate aprice; în re-
„giunea câmpeană şi a dealurilor alpestre. Craiova; Rimnic; Coziea,

160 CONSPECTUL SISTEMATIC

Stănişioara; Bughea, Nămăeşti, Câmpulung; Conţeşti; Vulcana; Bucu-
reşti prin viile de la Herestrău; Câmpina pe valea Prahovei şi a Dof-
tanei; Slănic; Buztu, Bisea; Odobeşti, Vrancea; Agapiea; Neamţu
(Chania.)

f. sericeus Rochel rar. banat. p. 2 (1528) solum nomen; Andrae
bot. zeit. vol. 11 (1853) p. 440. C. atratus Schur enum. transs. p. 147
(1866). Diferă prin statura sa nai mică, prin indumentul ramurilor eu
mult mai cenușiu şi prin foliolele foilor întru câtva mai mici. — Lo-
curi petrose în regiunea montană alpestră. Vârciorova; Olăneşti;
Coziea, Golotreni ; Mizil pe dealurile 'Tohanilor.

e C. Laburnum L.. spec. p. 1041. — Vulg. Salcâm-galben. — >. În-
trodus şi vulgarizat prin grădini şi parcuri.

Ş 2. Calieiul lung, tubulos, apertura bilabiată scurtă ('Puboey-
tisus DC.)

1. Flori terminale capituliforme la virful ramurilor tinere.

a. Florile albe sau de un galben-albicios palid.

2. C. leucanthus W. et Kit. rar. hung. tab. 132 (1803); DC.
prodr. 2 p. 155; Rehb. germ. exe. p. 523; Griseb. et Seh. it. hung.
sp.n. 5; Heuff. enum. banat. p.50. C. austriacus var. leucanthus Lauseh
bot. zeit. vol. 13 p. 241; Koch syn. p. 170; Ledeb. fl. ross. | p. 519;
Rehb. deutseh. fl. vol. 22 p. 13 et icon. tab. 2078 fig. 4. C. albus
Hacquet reis. sarmat. u. karpat. 1 p. 49 (1790)-non C. albus Link
enum. h. berol. 2 p. 241 (1821)=— Genista alba Lam. eneyel. meth./2
p. 623 (1786). C. austriacus 9. albus Neilr. diagn. p. 33. — Vulg.
Drob. Drog. — îλ Aprilie, Maiu. Pe dealuri la locuri deschise, rărişi
de tuferişe, prin prunării şi vii. Severin, dealurile Cerneţului, Poro-
iana, pină pe la Prunişori ; Bana-de-Aramă, Padeşi; Tismana; Tirgu-
jiul, Bumbeşti ; Gogoşi, Craiova, Simnic, Cârcea, Gherceşti; Popîn-
zăleşti, Caracăl.

£. obscurus Rochel rar. banat. tab. 13 fig. 29 (1828). C. Rochelii
Wierzb. in Griseb. et Sch. iter hung. sp. n. 7 (1552); Simk. enum. transs.
p. 172; F. Schultz herb. norm. n. 2153 exsie! — C. obscurus Schur
sert. transs. n. 649, C. capitatus Heutt. enum. banat. p. 50-non L. nec
Jacq. C. ambiguus Sehur enum. transs. p. 147 (1866). Pe dealuri, la
locuri deschise, rărişiuri de tuferişe şi crânguri. Craiova, Simnic, Ru-
băneşti; Bălcești (Sab. Stefan. 1583).

). Florile de un galben intens sau lămiiu.
3. C. Heutfelii Wierzb.inFlora 1545 vol. 1p. 320; Heuff. enum.
ban. p. 49; A. Kern. veget. verhălt. 1 p. 100 clav. analyt. n.6; ejus

PAPILIONACE£ 161

in Sehed. n. 507. C. leucanthus f. pallidus Sehrad. in DC. prodr. 2
p. 155 (1525). C. austriacus b. pallidus Rehb. deutsch. (|. 22 p. 13;
Neilr. diagn. p. 34. C. austriacus var. Ileuflelii Rehb. ic. germ. 22
tab. 2078 fig. 3. — Vulg. Drob. Drog.— To lulie, August. La locuri
deschise, prin livedi, poeni, mărăcinişiuri mici, rărişiuri; specie forte
comună. Verciorova, Simian, Hinova ; Caracăl; 'Turnu-Măgurele ; Pi-
teşti, Trivale; Vultureanca; Titu, Ghergani ; Băneasa, Comana ; Ciocă-
neşti (0. banaticus Urec. enum. p. 18), Chitila, Buftea, Perişi; Buda,
Băicoi, Câmpina ; lunca Teleajenului spre Văleni (C. austriacus (Grec.
enum. p. l8-non L. nec. Jaeq.); (Galaţi, Zerneşti; Birlad; "Tecuci, TŢi-
găneşti; Piatra; Fălticeni; Botoşiani, Agafton; în Dobrogea, pe la
Copadin, Bairamdede.

f. argenteus. Foliolele foilor la maturitate pe ambe pagini cu
peri argintii culcaţi, mai târdiu de un cenuşiu mătăsos. — Comana pe
la Valea-Balotă şi spre Gurbanu ; Botoşiani. — Se apropie mult de 0.
austriacus prin aspectul foilor sale cenuşii, dar florile sale sunt mai
mici şi de un galben vitelin.

Adeveratul C. austriacus L. spec. p. 1049, avend absolut carac-
terele celui din Austriea şi Ungariea occidentală, cu foile şi rămurile
cenuşiu-perose, ilorile mari şi cu mult mai galbene sau aurii, la noi
nu există. Acestă imprejurare ne face a considera forma de la noi
ca specie proprie, dar în multă afinitate cu cea din Austriea.

4. C. aggregatus Schur enum. transs. p. 149 (1866).— Diferă
de precedentul prin foliolele sale obovate mai lungi, peste-tot dens
şi adpres părose, perii mai lungi şi târdiu ajung gălbenii ; prin caliciul
său mult mai p&ros, perii ereeto-patuli şi prin legumenu stu pislos; prin
florile galbene capitato-umbelate bracteate ; în fine, prin eaulul erect
forte rămos, ramurile erecte hirsute. — % Iunie, Iulie. Tuferişe, ră-
rişiuri. Podu-Turcului pe la pădure.

2. Florile laterale axilare, solitare sau geminate.

5. C. hirsutus [.. spec. p. 1042; DC. prodr. 2 p. 156; Rchb.
germ. exc. p. 523; Koch syn. p. 171; Scehlechtd. Lang. deutsch. 23
fig. 2315; Boiss. fl. orient. 2 p. 50; Heuff. enum. ban. p. 50. C. falcatus
W. et Kit. rar. hung. tab. 2385 (1812) et descriptione p. 265 ubi „legu-
mina hirsuta“ adscripsi (conf. Koch 1. c.); A. Kern. sched. exsie. n. 810.
C. polytrichus M. Bieb. fl. t. e. p. 477 (18519) sec. Rehb. et Koch II. ce.
Ledeb. 1. ross. 1 p. 519. — î> Maiv. Locuri deschise sau tuferişiuri
mici în regiunea dealurilor, pe lingă păduri, rărişiuri, poeni; destul
de comun. Cerneţi pe dealurile Poroinei, Stirminei ; valea 'Lesnei

162 CONSPECTUL SISTEMATIC

(Degen)!; Călimăneşti, Coziea; Rimnic; Turnu-Măgurele; Piteşti la Tri-
vale; Nămăeşti (Grec. enum. p. 18); Câmpulung, Conţeşti (Grec. in
Br. prodr. p. 559); Câmpina; Bucureşti prin viile de la Herestrău;
Sloboziea la pădurea Moşi-Toma ; Beceni la pădurea Ocea (Grec. 1. c.);
Botoşiani la Adincuţa.

3. a/pestris Schur enum. transs. p. 148 (1866) pro spec. C. coro-
nensis Schur olim. C. polytrichus b. alpestris Simk. enum. transs. p. 137 :
„habitu humili suffruticosi cum Cytiso polytricho congruit, differtque
ab eo solum leguminibus, legumina nam Cytisi polytricho toto super-
ficie pilosa sunt; contra illa C. alpestri solum is sutura seminifera ci-
liata, czterum glabra“. — Cu tote acestea, la specimenele nostre din
Ceahlău legumenii tineri pe faţele lor au peri lungi, resfiraţi şi rari;
fi-vor astfel şi la maturitate ?— Stânei, în regiunea alpină. Ceahlău
(Knecht.)

„6. C. elongatus W. et Kit. rar. hung. tab. 182 (1804); DC.
prodr. 2 p. 155; Koch syn. p. 171 nota; Rehb. ic. germ. 22 tab. 2073;
Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 561; A. Kern. sched. exsic. n. 8L1.— fb Aprilie,
Maiu. Pe la poale de păduri pe dealuri şi coste petrose: Vârciorova;
Stirmina. i

7. C. leucotrichus Schurap. Fusstranss. excurs. p. 154% (1866);

Simkenum. transs. p. 172 et exsic.! — î» Maiu, lunie. Pe stânci subt.
poale de păduri în văi montane: Broşteni pe Neagra către brinzăriea
regală.

Obs. Cytisus capitatus Jacq. fl. austr. tab. 33 (C. supinus a. |.
spec. p. 1042 sec. A. Kern. in sched. exsic. n. 808) nu există în co-
prinsul ţerei nostre şi, după L. Simkovici (op. cit.), nici în Transilvaniea.
Ceea ce am indicat sub numirea acesta in Enumeraţiea din 1880,
relativ la specimenele din vecinătăţile Bucureştilor pe la Mânăstirea
Tigăneşti este C. Heufjeli, însă nişte specimene cu foliolele mari şi
capitulele iarăşi mari, ceea ce ar conveni cu C. banaticus (Griseb. Sch.
În aceea concerne specimenele de la Beceni „Pădurea Oceu“, sunt
rămuri de C. hirsutus, culese tomna fără flori nici fructe.

e Lupinus varius Li. şi L. albus L. — vulg. Cafeluţe, Cafele (numiri
improprii) — sunt mult vulgarizate prin grădini în oraşe şi pe la ala
pentru podobă şi pentru uzul economic.

2, Anthyllidez. Legumenul unilocular. Staminele monadelfe ;
marginea superioră a petalelor aripiforme foră cute; caliciul 5-dentat,
limbul regulat sau bilabiat.

PAPILIONACEAE 163

3. ONONIS /. gen. n. 563.

1. 0. hircina Jacq. hort. vindob. 2 p. 40 tab. 93 (1770); Koch
syn. p. 173; Rehb. ic. germ. 22 tab. 2096; Boiss. fl. orient. 2 p. 56;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2327. O. hircina a. inermis Ledeb. îl.
ross. | p. 513. 0. spinosa a. mitis L. spec. p. 1006. 0. altissima Lam.
encyel. mâth. t p. 506 (1782); DC. prodr. 2 p. 162. — Vulg. Osu-
iepurului. Sudoarea-calului. Sălăștioară. — d. lunie, Iulie. Livedi, la
locuri deschise, drumuri, dealuri, mărăcinişiuri. Craiova; Horezu;
Călimăneşti; Corbeni ; Slatina; Piteşti, Valea-Mare, Stilpeni ; Câmpu-
lung; Vultureanca, Cacova; Titu, Ghergani; Ciocăneşti, Buftea (0.
hircina et O. procurrens Grec. enum. p. 18 et 19), Crivina; Predeal,
Buşteni; Câmpina; Neamţu (Chan. exsic.); Oseşti, Vaslui; Fălticeni în
livedile despre pădurea Huşilor, la Sasca şi Cornu-Luncei; Botoşiani.

2. 0. spinescens. — 0. Jiircina fi. spinescens Ledeb. fl. ross.
1 p. 513 (1842). 0. spinosa M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 149-non L. spec.
p. 1006 var. 6.—0. Pseudohireina Sehur enum. transs. p. 150 (1866).—
Diferă de cea precedentă prin spinii săi mai mult sau mai puţin lungi
şi virtoşi puşi la virfurile ramurilor tinere, prin foliolele şi florile sale
mai micutele. —De 0. spinosă £. L. spec. |. e. se deosebeşte numa prin
particularitatea de a avea florile geminate, ca şi speciea precedentă. —
Vulg. Osu-iepurului. — Ă, Tunie- Septembre. Forte respândită pe la
noi prin locuri aprice inculte în regiunea meridională mai cu seamă.
Craiova; Slatina; Horezu; Curtea-de-Argeşi; Pucioasa; Câmpina ;
Titu; Ciocăneşti, Buftea, Chitila, Bucureşti (0. spinosa (Grec. enum.
p. 18; Br. prodr. p.556- non L. 1. c.); Netoţi; Malu, Sloboziea, Giurgiu;
Băneasa, Comana; Buzău; Focşiani, Boteşti; Brăila, Galaţi; Cerna-
voda, Constanţa.

4. ANTHYLLIS 1. gen. n. 773.

1. A. vulneraria L. spec. p. 1012; Sturm deutsch. h. 49; DC,
prodr. 2 p. 170; Koch syn. p. 175; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2174;
Boiss. fl. orient.2 p. 158; Sehlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2332 tab. 1.
Vulg. Ierbă-de-vatăm. hănoloare. — Ă. Maiu, Iunie. Locuri tari sau
petrose mai mult sau mai puţin acoperite cu ierbă; în regiunea mon-
tană. Sturzeni; Câmpina, Brebu; Băicoi; Slănic; Predeal, Buşteni;
Sinaia (Grec. enum. p. 19); Tirgu-Ocnei; Piatra, Bisericani, Pingăraţi;
Bălţăteşti; Mânăstirea Neamţu (Chan.); Broşteni.

3. caleicola Schur enum. transs. p. 150 (1866). — Stânci alpine.
Buceci ; Piatra-Mare; în Rarcu pe Piatra-Zimbrulu'

164 CONSPECTUL SISTEMATIC

Forte humilă, glabriusculă; capitulele mici pauciflore, florile
galbene sau lămiii; eaulii aprope netoliaţi, foile radicale simple, elip-
tice, lung pețiolate.

5. Tritoliex. Legumenul unilocular. Staminele diadelfe; mar-
ginea superioră a petalelor aripiforme fără cute; caliciul 5- dentat
cam neregulat. Foile trifoliolate.

5. MEDICAGO /. sen. n. 599.

5]
[i

$ 1. Legumenul dehiscent, comprimat, curbat în formă de seceră
sau conturnat în lormă de helice ce mărgineşte un spațiu central,
laţele sale netede sau subţirel reticulate, glabre sau tomentose, cu
sau lără spini, însă fără dungă pe marginea externă.

1. M. sativa |. spec. p. 1096; DC. prodr. 2 p. 173; Koch syn.
p. 175; Rehb. icon. germ. 22 tab. 2111; Boiss. fl. orient. 2p..94;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2334. — Vulg. Luzernă. — lunie-
Septembre. Livedi, în cultură şi spontaneu. Giurgiu, Sloboziea; Sla-
lina; Ciocăneşti, Chitila, Bucureşti (Grec. enum. p. 19); Predeal,
Azuga; Buşteni, Sinaia; Câmpina, Brebu; Focşiani; laşi; Curteşti,
Botoşiani.

2. M. falcata |, spec. p. 1096; DC. prodr. 1 p. 172; Koch
syn. p. 176; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2113; Boiss. fl. orient. 2p. 93;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2335. — Luzernă. Cobâlcească. Cu-
bilcească. Trifoi (impropriu). — d, lunie- Septembre. Specie vulgară,
forte comună (Grec. enum. p. 19), une-locuri cultivată.

2. M. media Pers. syn. 2 p. 356 (1507). M. falcata fi. versicolor
Ledeb. fl. ross. 1 p. 524 (1549); Koch syn. p. 176. M. sativa f. versi-
color Seringe in DC. prodr. 2 p. 173; Koch. c. M. faleato-sativa Rehb.
germ. exe. p. 504 (1830); Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 354. — Y, Iunie-
Septembre. Livedi, locuri cu icrbă, câmpuri. Olăneşti; Călimăneşti ;
Stolnici; Giocăneşti, Chitila; Câmpina; Dealu-Mare; Sinaia; Beceni
(Grec. enum. p. 19). — Ține de M. falcata prin racema sa scurtă ca-
pitulitormă ; seamănă cu M. sativa prin legumenul seu curbat a secere
ce ajunge aprope ca un cere; stă între ambeie prin colorea florilor la
începnt gălbenii-verdui şi în urmă albăstrii.

4. M. procumbens bess. prim. fl. galiz. 2 p. 127 (1809); DC.
prodr. 2 p. 173. M. falcata v. major Koch syn. p. 176. — d. iulie,
August. La locuri aprice necultivate, petrişiuri, talusuri de şosele, căi

PAPILIONACE E 165

ferate. Stolnici; Comana; Tulcea; Constanţa. — Tulpina multicaulă,
cauli forte lungi şi aşternuţi la păment, stipulele mari, dentate, florile
mari, legumenul puţin falcat o disting de precedentele.

5. M. marina |. spec. p. 1097; DC. prodr. 2 p. 176; Koch
syn. p. 176; Rehb. icon. germ. 22 tab. 2113; Boiss. fl. orient. 2 p. 96;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2237. — d. Maiu, Iunie. In Do-
brogea prin dunele maritime: 'Lusla; Constanţa la Mamaea.

Ş 2. Legumenul nedehiscent, necomprimat, reniform şi: curbat
spre virt, are faţele reticulate, fără dungă şi fără spini pe marginea
externă.

6. M. lupulina [.. spec. 1097; DC. prodr. 2 p. 172; koch syn.
p.177; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2124 fig. 3et4; Boiss. fl. orient. 2
p. 105; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2340. — Vulg. Ghisdeiu.
Trifoi-menunt. — (-) Maiu- Septembre. Livedi, locuri cu icrbă, curţi,
grădini, pe la locuri cultivate şi necultivate; specie comună, în stare
sălbatică şi de cultură (Grec. enum. p. 19). Cerneţi, Şimian; Ca-
lafat; Craiova; Olăneşti, Himnic; Curtea-de-Argeşi ; Câmpulung ;
Filipeşti ; Câmpina; Sinaia; Predeal; Comana; Bucureşti; Brăila ;
Focşiani, Odobeşti; Neamţu; Vaslui; laşi; Botoşiani.

f. Willdenowiana Koch |. c. — M. Willdenowii Boeningh. îl. mon.
pr. p. 226 (1624); Rchb. icon. germ. 22 tab. 2194 fig. 5. — Adesea
în aceleaşi locuri cu forma legitimă de care diferă numa prin legu-
menul stu glanduloso-păros, perii articulaţi resfiraţi.

$ 3. Legumenul nedehiscent dar comprimat şi conturnat în he-
lice orbicular fără spaţiu central, faţele sale plane, glabre, veniculate,
fără spini şi fără dungă pe marginea externă.

7. M. orbicularis All. fl. pedem. n. 1150(1755); DC. prodr. 2
p. 174; Koch.syn.p.177; Rehb. icon. germ. 22 tab. 2114 fig. let 2;
Boiss. fl. orient. 2 p. 97; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 92349. —
Vulg. Vîrtegiul-pămentului. — (-) Maiu, lunie. Prin tuferişe, pe costele
petrose ale munţilor la Verciorova; pe costele argilo-cretose la Co-
mana, malul despre Câlnişte (Grec. in Br. prodr. p. 554).

$ 4. Legumenul nedehiscent şi conturnat în helice orbicular fără
spaţiu central, pe margiea externă are dungă grosă din care pornesc
spini proeminenţi.

8. M. Gerardii W. et Kit. ap. Willd. spec.pl. 5 p. 1415 (1500);
DC. prodr. 2 p. 179; Koch syn. p. 179. Ledeb. fl. ross. 1 p. 529; Rchb.
icon. germ. 22 tab, 2190; Boiss. fl. orient. 2 p. 100; Schlechtd. Lang.

166 CONSPECTUL SISTEMATIC

deutsch. 23 fig. 2346. M. rigidula Desr. in Lam. eneyel. meth. 3 p. 634
(17839). 9) Maiu, lunie. Locuri humifere aprice sau prin mărăci-
nişiuri pe coste, Vereiorova, valea Bahnei; Comana pe costele de
la gară către Câlnişte (Grec. in Br. prodr. p. 555).

3. M. minima Desr. in Lam. encyel. meth. 3 p. 634 (1789); DC.
prodr. 2 p. 178; Rehb. germ. exc. p. 502 et icon. germ. 22 tab.2120;
Ledeb. fl. ross. 1 p. 529; Boiss. fl. orient. 2 p. 103. M. molkissima
Spreng. syst. 3 p. 291 (1826). — (9) Maiu, lunie. La locuri aprice pe-
trose sau glareose nude sau cu ierbă. Vârciorova; Craiova; Comana ;
Chitila ; laşi pe la Valea-Adincă; Dobrogea pe la Babadagh, lenisala.

f. elongata hochel rar. banat. fig. 32 (1828). Cauli prelungi;
stipulele inferiore setoso-ciliate sau denticulate. Adesea cu forma le-
gitimă în localităţile citate.

6. TRIGONELLA /. gen. n. 88.

|. T. Besseriana Seringe in DC. prodr. 2 p.151 (1825); Boiss. [l.
orient. 2 p. 68. Melilotus procumbens Bess. enum. pl. volhyn. p. 20
(1522); Rehb. germ. exe. p. 500. Melilotus corulea b. laziflora Rochel.
rar. banat. fig. 51 (1828); Ledeb. fl. ross. 1 p. 535; Rchb. ic. germ. 92
tab. 2108 fig. 3. M. laziflora Friv. in Griseb. spicil. rumel. 1 p. 29
(1545). — Vulg. Molotru. Sulfină. — (2) Maiu, lunie. Prin locuri jos-
nice, lunci. Turnu-Măgurele; Comana; Bucureşti; Câmpina; Galaţi;
Fălciu; laşi; Brăila, Lacul-Sărat; Constanţa.

2. T. coerulea Seringe in DC. prodr. 2 p. 181 (1825); Boiss fl.
orient. 2 p. 65. Trifolium Melilotus carulea L. spec. p. 1077. Melilotus
cerulea Lam. encyel. mâth. 4 p. 62; Rehb. icon. germ. 22 tab. 2109
fig. 1,2 et 3; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2364. — (0) Maiu, lunie.
Livedi. Bacău; spontaneu?

3. T. monspeliaca L. spec. p. 1095; DC. prodr. 2 p. 183;
Koch syn. p. 182; Ledeb. fl. ross. 1 p. 533. Rehb. icon. germ. 22
tab. 2110 fig. let2; Boiss. fl. orient. 2 p. 76. — 2) lunie, lulie. Locuri
de cultură, vechi porumbişti. În Dobrogea la Măcin calea spre mun-
tele Suluc; Bairamdede.

7. MELILOTUS 7ouwrn. instit. tab. 220.

1. M. alba Desr. ap. Lam. encycl. meth. 4% p. 63 (1797); Koch
syn. p. 163; Ledeb. fl. ross. 1 p. 536; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2130
fig. 1; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2360. M. vulgaris Willd.

PAPILIONACEE | 167.

enum. h. berol. p. 790 (1809). M. officinalis albu Sturm. deutseh. h. 15
fig. k. M. leucantha Koch ex DC. îl. tr. 5 p. 564 (1515); prodr. 2p. 157.
Trifolium Melilotus. officinalis fi. Li. spec. p. 10785. — Vulg. Molotru-alb.
Sulfină-albă. —“Y, lunie, lulie. Livedi, pe câmpuri, pe la drumuri, ru-
pături de. coste, talusuri de şosele. Rimnic, Olăneşti, Călimăneşti ;
Câmpulung ; Pucioasa; Ciocăneşti, Chitila, Bucureşti (Grec. enum.
p. 19); Comana ; Bacău; Monăstirea Neamţu (Chan.) : Broşteni pe Nea-
gra; homan, zane, Dobrogea DE la Geza ad, Tulcea, Murfatlar,
Constanţa, 'Tuzla.

2. M. officinalis Desr. ap. Lam. encyel. meth. 4 p. 63 (1797);
Koch syn. p. 183; Ledeb. fl. ross. 1 p. 537; Boiss. fl. orient. 2 p. 109;
Rehb. icon. germ. 22 tab. 2130 fig. 3et4; Sehlechtd. Lang. deutsch. 23
fig. 2361. M. Zice ti Rehb. germ. exc. p.498 (1830). M. diffusa
Koch. ap. DC. fl. fr. 5 p. 664. M. arvensis Wallr. sched. p. 592 (1822).
Trifolium Melilotus oficinalis a. |. spec. 10783; Sturm deutsch. h. 15. —
Vulg. Ierbă-de-piatră. Molotru-galben. Sulfină. Suleină. Trifoi-mure. —
A, lunie, lulie. Livedi, locuri cu ierbă, pe câmpuri, pela drumuri şi prin
locurile cultivate, păragini, locuri virane comunale. Severin ; Craiova;
Rîmnic; Câmpulung; Câmpina ; Sinaia, Predeal; Ciocăneşti, Chitila,
Bucureşti (Grec. enum. p, 19); Comana; Focşiani, Odobeşti; Neamţu
(Chan.); Broşteni, Fălticeni; Bacău; Vaslui spre Rediu.

3. M. macrorrhiza Pers. syn. 2 p. 345 (1507); Rehb. icon.
germ. 22 tab. 2131 fig. 3 et 4; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2359.
M. macrorrhiza f. palustris Koch syn. p. 182. Trifolium macrorrhizum
W. et Kit. râr. hung. tab. 26 (1800). Trifolium palustris W, et Kit.
rar. hung. tab. 266 (1812). Trifolium Melilotus officinalis *. L. spec.
p. 1078 exp. — FĂ. lunie, Iulie. Locuri umede, locuri josnice, lunci.
Valea Motrului pe la Străhaea, Broşteni; Bălceşti; Berlad pe la Griviţa.

'8. TRIFOLIUM /. gen. n: 896
Ş 1.Florile forte scurt-pedicelate, nebracteolate şi numerose, for-
mând spic globos sau ablung terminal; istmul calicelui cu inel calos
proeminent, tubul.calicelui tubulos cu 10-20 nervuri lungitudinale,
legumenul monosperm inclus nestipitat (bags i

1. Spicul scurt, globos sau ovato- alo

a. Caliciul cu 20 nervuri lungitudinale. Perenice.

1. T. alpestre [.. spec. p. 1082; Sturm deutsch. h. 15t. 14;
DC. prodr.2 p. 194; Koch syn. p. 185; Rchb.icon. germ. 27 tab. 2535

168 CONSPECTUL SISTEMATIC

fig. 3; Boiss. 1l. orient. 2 p. 113; Sehlechtd. Lang. deutsch. 23
fig. 2579. — Vulg. Trifoi; tot ast-tel şi pentru tote speciile următore. —
d. lunie- August. Livedi, locuri cu ierbă în regiunea montană, sub-
montană şi a câmpiilor. Severin, Cerneţi; Netoţi în Teleorman; lo-
neşti, Vultureanca ; Leordeni, "Topoloveni; Băneasa, Comana ; Ciocă-
neşti, Chitila, Bucureşti; Câmpina, Băicoi; Buda, Ploeşti; Predeal,
uşteni, Sinaia; Slănic; Piatra, Crăcoani; Neamţu (Chan. exsic. Grec.
enum. p. 19); laşi; Botoşiani; Fălticeni; în Rar&u.
f. brevifolium Boiss. îl. orient. 2 p. 114. — Bresniţa, Severin.

2. T. rubens |L. spec. p. 1051; Sturm deutsch. h. 15; Koch
syn. p. 185; Rehb. icon. germ. vol. 22 tab. 2537; Boiss. fl. orient. 2
p. 113; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 23 fig. 2373. — Y, lunie, lulie.
Locuri aprice, în lalomiţa la Girbova între Manasiea şi Urziceni.

3. T. sarosienze [az]. c€jsz. magyar. p. 76 (1864); Neil.
diagn. p. 35; Rehb. icon. germ. 22 tab. 2173 fig. 1. — Y, lunie, lulie.
Prin tuterişe şi rărişiuri de păduri. Verciorova, Severin; Mogoşoea;
Tutova pe la pădurea Tutova.

Qbs. 1. alpestre L. are spicu globos geminat şi involucrat,
caliciul vilos; 7. rubens are spicul oblung. cilindric cam geminat, in-
volucrat, caliciul glabru; 7. sarosienze Hazl. are spicu negeminat,
solitar şi neinvoluerat, caliciul glabru sau subglabru.

b. Caliciul cu 10 nervuri lungitudinale.

* Perenice.

4. T. medium |. faun. suec. ed. 2 app. p. 558 (1761); Sturm
deutsch. h. 15; DC. prodr. 2 p. 195; Koch syn. p. 185; Rehb. icon.
germ. 292 tab. 2135 fig. 1 et 2; Boiss. fl. orient. 2 p. 114; Sehleehtd.
Lang. deutsch. 23 fig. 2367. T. flezuosum Jacq. fl. austr. I. tab. 386
(1773). — 4, Maiu, lunie. Păduri, dumbrave, rărişi, crânguri. Craiova ;
Comana; Bucureşti, Băneasa (7. rubens Grec. enum. p. 19); Pucov,
Dealu-Mare ; Schitu-Hangu subt Ceahlău.

5. T. expansum W. et Kit. rar. hung. 3 tab. 237 (1812);DcC.
prodr. 2 p. 195; Ledeb. fl. ross. 1 p. 547; Rehb. icon. germ. 29
tab. 2133 flg. 1; Neil. diagn. p. 35. — ] Păduri, dumbrave, rărişiuri,
crânguri. Craiova ; Bălceşti (Sab. Stefan. 1883); Călimăneşti ; Câmpu-
lung, Conţeşti; Netoţi, Alexandriea; Comana ; Câmpina ; Predeal; Cri-
vina; Beceni (T. medium Grec. enum. p. 19 - non L.); Piatra, pădurea
Crăcoanilor; Berlad la pădurea Crângul.

PAPILIONACRAE 169

6.'T. pratense |. spec. p. 1052; Sturm deutsch. h. 15; DC.
prodr. 2 p. 195; Koch syn. p. 184; Ledeb. îl. ross. l p.547; Rehb.
icon. germ. 22 tab. 2134 fig. 1 et 2; Boiss. fl. orient. 2 p. 115 exclus.
var. f; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2371. — 7 Iunic- Septem-
bre. Livedi, locuri cu icrbă, grădini; une-locuri cultivat (Grec. enum.
p. 19). Găeşti, Vultureanea; Titu; Ciocăneşti, Chitila, Bucureşti; Co-
mana; Predeal, Sinaia; Buzău; Piatra; Broşteni ; Fălticeni; 'Lecuci ;
Vaslui, Buda-Rataila ; laşi.

A. heterophy/lum Le). rev. fl. spa p. 128 (1824) pro specie: foile
radicale mici au virful ştirbit sau obcordat. — Olăneşti, Coziea ;

'[. Prigidum Gaud. (|. helv. 4 p. 592 (1829). Trifolium frigidum,
T. transsilvoanicum Schur enum. transs. p. 154% (1866). T. earpaticuan
Porc. fl. nasseud. p. 25. — Păseiuni în regiunea montană alpină. Mun-
tele Coziea şi Chiţu în Argeşi; Negoiu; Păpuşea; Buceci în Valea-
Albă pe Costila; Predeal în valea Roşnovei pe muntele Urzicaru;
Posda pe plaiul Gagului şi al Cumpătului.

7. T. ochroleucum |. syst. nat. 3 p. 235 (1735); Sturm
deutsch. h. 15; DC. prodr. 2 p. 193; Koch syn. p. 186; Ledeb. fl.
ross. | p. 544; Rehb.icon. germ. 22 tab. 2136 fig. 2 ; Boiss. fl. orient. 2
p. 116; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2373. — Y, lunie, Iulie. Lo-
curi aprice inculte, locuri glareoso-argilose. Călimăneşti ; Turnu-Mă-
gurele ; Gomana; Titu; Ciocăneşti, Bucureşti (Grec. enum. p. 19); Isac-
cea, Cocoşi.

0bs. La aceste patru specii dinţii cei mici ai ealiciului sunt mai
scurţi de cât jumătetea corolei sau abea pe atita; pe lingă acesta:
T. medium L. are spicu solitariu (negeminat) neinvoluerat, caliciul
glabru florile purpurii; 7. expansum W. et K. are spicu solitariu
involucrat, caliciul glabru sau subglabru, florile purpurii ; 7 pra-
lense L. are spicu geminat involucrat, caliciul vilos florile pur-
purii; 7. ochroleucum L. are spicu solitariu involuerat, caliciul vi-
los, florile galbene.

8. T. diffusum [lrh. beitr. 7 p. 165 (1792); W. et Kit. rar.
hung. tab. 50; DC. prodr. 2 p. 196; Ledeb. fl. ross. 1 p. 543; Rehb.
icon. germ. 22 tab. 2147 fig. 2; Neilr. diagn. p. 36; Boiss. fl. orient. 2
p. 125. — 4, lunie, Iulie. Păduri la locuri uscate sau petrose, tuferişe,
rărişiuri. Valea Bahnei, Verciorova; Severin pe. dealul Buliga; valea
Jiului, Lainici ; Băneasa şi Comana (în Vlaşea); Lunca-Ţigăneştilor la
Tecuci; în Dobrogea pe la Cocoşi, Alibeiehioi, muntele Consulu,
Greci, Măcin.

170 CONSPECTUL SISTEMATIC

0bs. Se deosebeşte de cei precedenţi prin dinţii caliciului ce cu
toţii intrec corola; de altminterea are spicu solitar involucrat, ealiciul
peste tot cu lungi şi denşi peri, florile purpurii.

*& Anuale.

3. T. pallidum W. et Kit. rar. hung. ja, 36 (1500) ; DC.
prodr. 2 p. 19%; Rozh syn p. 184; Rehb. icon. germ. 22 tab. 2133
fig. 2; Boiss. fl. orient. 2 p. 125; Schlechtd. Lang. deutsch. 23
fig. 2310. — (0) Maiu, juşiie. Livedi prin locuri. josnice, locuri de luncă.
Craiova; Comana; Bucureşti.

Diferă de T. procerum Rochelrar. ban. p. 50 fig. 30 paiiă capitulele
sale involucrate, iar riu neinvolucrațe.:

10. T. echinatum M. Bich. fl. t. c. 2 p. 216 (1808); ip fl.
ross. 1 p. BI. T. supinum Savi obs. trifol. p. 46 fig. 2 (1810); DC.
prodr. 2 p. 192; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2141 fig. 2; Boiss. fl.
orient. 2 p. 126. 7. reclinatum W. et Kit. rar. hung. 3tab. 269 (1819);
Neilr. diagn. p. 36 (an lapsi calaminom. reclinatum pro echinatum?).
TŢ. reflezum DC. prodr. 2 p. 197 evidenter € lapsu calami. — Pentru sino-
nimele acestei specie a se vedea Janka Trifoliece et Letea fleurop. in
termâsz. fiiz. vol. VIII (1884) p. 157 n. 151; Simk. bănsâg. s humyad.
utaz. 1974 in termesz. kozI. XV 1878 p. 542; Velen. fi. bulg. p. 137.-—
(2 Locuri umede prin ierbă, şianţuri ude sau secate, porumbişti.
Craiova spre Segarcea; Giurgiu, Sloboziea, Smirda; Dobrogea pe la
Tuzla, Constanţa.

2. Spicul ovato-oblung, cilindro-conic sau cilindric. ,
* Perenice. ba
UT, pannonicum Jacq. obs. 2 p. 21 tab.42 (1771); L.mant.
ed. 2 p. 276 (1771); Sturm deutsch. h. 15; DC..prodr. 2 p. 193;
Koch syn. p. 186; Rehb. icon. germ. 22 tab. 2138 ; Schlechtd. Lang.
deutsch. 23 fig. 2374. — 9, Iunie, Iulie. Livedi, fi an tuferişe, mar-
gini depăduri; specie respândită. Craiova; Curtea-de-Argeşi; Corbeni;
“ Vultureanca; Comana; Ciocăneşti, Chitila, Bucureşti; Ploeşti, Băi-
coiu (Grec. enum. p. 19); Predeal, Buşteni, Sinaia; Fălticeni, Sasca,
Cornu-Luncei; Broşteni; în Dobrogea pe la Isaccea. art dia
Constanţa.
3. Jatifolium Sehur enum. transs. p. 155. (1866). 7. cr menium
" Griseb. et Sch. iter hung. et Auct. transs.: nonull.- non Willd: -enum.
h. berol. p. 793 (1809) cujus stirps genuina in Dacia non inveni. —
Diferă prin peţiolurile scurte, prin partea liberă a stipulelor lanceolato-

PAPILIONACE AR 171

subulate ce intrece peţiolul la cele mai multe foi. — Piatra, Pingăraţi;
Mânăstirea Neamţu (Chan. exsic. Grec. enum. p. 19): pe Rarcu.

** Anuale.

12. T. Molineri Bal). ap. Hornem. hort. hafn. p. 715 (1313).
T. incarnatum fi. Molineri DC. îl. fr. 5 suppl. p. 556 (1515); Koch syn.
p 157; Boiss. fl. orient. 2p. 199. — (sau +7. Maiu, lunie. Livedi,
tuferişe, poeni. Verciorova spre gura Gerovăţului prin livedi; Cernei,
Severin ; Craiova. |

13. T. purpureum Lois. fl. gall. p. 484 tab. 14 (1307); DC.
prodr. 2 p. 190; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2144 jie. 2; Boiss, Îl. Ora 2
p. 123. — (OD lunie, Iulie. Locuri cu ierbă, finaţe, mărăcinişiuri, po-
rumbişti vechi. Dobrogea: Bairamdede, Copadin; Mangaliea, 'Tusla ;
Constanţa prin livedile despre Valul-Traian, copios.

14. T. arvense |. spec. p. 1083; Sturm deutsch. h. 16: BC:
prodr. 2 p. 190; Koch syn. p. 188; Rehb. icon. germ. 22 tab. 2146
fig. 1 et 2; Boiss. fl. orient. 2 p. 120; Sehlechtd. Lang. deutsch. 23
fig. 2381. — (0) lunie-Septembre. Livedi, finaţe, câmpuri, drumuri,
rărişiuri ; specie comună (Grec. enum. p. 19). Severin; Baea, Cloşani;
Tirgujiul; Craiova; Rimnic; Curtea-de-Argeşi ; Piteşti ; Câmpulung ;
Pucioasa ; Stolnici; Vultureanea; Titu; Comana; Ciocăneşti, Chitila,
Bucureşti; Perişi, Crivina ; Ploeşti; Câmpina, Brebu; Bisea ; Piatra;
Fălticeni; Vaslui, Rafaila; Dobrogea.

î. strictus Koch syn. p. 188 (1843). 7. Drittingeri Weinteweber
in Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 410 (1848). 7. gracile Rehb. icon. germ. 22
tab. 2146 fig. 2 (1870) — non Thuill. nec DC. — Locuri petrose aprice.
Dobrogea la muntele Consulu.

15. T. striatum L. spec. p. 1068; Sturm deutsch. h. 16: DC.
prodr. 2 p. 192; Koch syn. p. 189 var. a; Rehb. icon. germ: 92
tab. 2151 fig. 1; Boiss. fl. orient. 2 p. 130; Sehlechtd. Lang. deutsch. 23
fig. 2319. T. conicum Kit. ap. Hornem. hort. hafn. p. 717 (1813)-non
Pers. — (-) lunie, Iulie. La locuri aprice, aride, pe coste. Comana la-
turea de la spatele garei către Câlnişte (Grec. in Br. prodr. p. 552)

Ș. macrodontum Boiss. îl. orient. 2 p. 130. 7. scabrum Sehreb.
ap. Sturm deutsch. h. 16-non Lin. 7, striatum f. Kochsyn. p. 189.—
„Locuri cu icrbă prin grădini. Bucureşti. |

16. T. scabrum [,. spec. p. 1084; DC. prodr, 2 p- 199 “Kach,

synon. p. 189; Rehb. icon. germ. vol. 22 tab. 2152 fig. 2; Boiss. fl.

172 CONSPECTUL SISTEMATIC

orient. 2 p. 130. — CQ0 Maiu, lunie. Locuri deschise pe coste aprice.
Între Gura-Văei şi Schela-Cladovei (A. Degen).

$ 2. Florile forte scurt pedicelate şi bracteolate, formând spic
ovoid sau globos axilar; istmul caliciului fără proeminenţă inelară, tu-
bul stu reticulato-nervat ghebos sau vesiculos la maturitate; corola
decidue ; legumenul 1-2 spernic inclus, c'un stil forte arcuat (Pragifera
Koch).

17. T. fragiferum |. spec. p. 1056; Sturm deutsch. h. 16;
DC. prodr. 2 p. 202; Koch syn. p. 189; Rehb. icon. germ. vol. 22
tab. 2157; Boiss. fl. orient. 2 p. 135; Schlechtd. Lang. deutsch. 25
fig.* 2386. — Y, lunie- Septembre. Câmpuri prin livedi, la locuri cu
ierbă, pe lingă drumuri şi pe la locuri cultivate; specie vulgară. Cor-
beni, Curtea-de-Argeşi; Malu-de-jos, Giurgiu, Odăile, Sloboziea; Bă-
neasa, Comana; Bucureşti, Chitila; Galaţi; Podu-Tureului; Tulcea.

18. T. resupinatum L. spec. p. 1086; Sturm deutsch. h. 16;
DC. prodr. 2 p. 202; Koch syn. p. 190; Rehb. ic. germ. 22 tab.2158
fig. 2; Boiss. fl. orient. 2 p 137; Sehlechtd. Lang. deutsch. 23 f.2387.
T. suaveolens Willd. hort. berol. tab. 105 (1809). — (-) Iunie, Iulie.
Locuri josnice umede. Şimian, Hinova; Craiova prin luncă; Comana.

$ 3. Florile evident pedicelate şi bracteolate în spic globos, spi-
curile pedunculate axilare şi terminale ; istmul caliciului fără proemi-
nentă inelară, tubul său oarecum regulat neghebos şi nevesiculos, cu
10 nervuri lungitudinale; corola persistentă; legumenul 2-spermic,
inclus, nestipitat (Trifoliastrum Koch).

19. T. montanum |. spec.p. 1087; Sturm deutsch. h. 15; DC.
prodr.2p. 206; Koch syn.p.191; Rehb. icon. germ. 22 tab. 2160 fig. 1;
Boiss. fl. orient. 2 p. 146; Sehlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2392. —
I. Iunie, Iulie. Livedi, locuri cu icrbă, rărişiuri de păduri, crânguri ;
specie comună (Grec. enum. p. 19). Câmpulung; Comana ; Ciocăneşti,
Chitila, Bucureşti :; Crivina, Ploeşti; Sinaia; Piatra, Neamţu; Broşteni
pe Neagra; la Schitul Rartu; laşi; Botoşiani, Stăuceni.

20. T.repens [. spec. 1080; Sturm deutsch. h. 15; DC.
prodr. 2 p. 198; Koch syn. p. 191; Rehb. icon. germ. 22 tab. 2166;
Boiss. fl. orient. 2 p. 145; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2397. —
ÎI, lunie - Septembre. Livedi, locuri cu ierbă prin curţi, grădini, la lo-
curi de cultură ; specie comună (Grec. enum. p. 19). Cerneţi; Craiova;
Rimnic; Piteşti, Curtea-de-Argeşi; Câmpulung; Ciocăneşti, Chitila;

PAPILION ACEA 173

Bucureşti; Crivina, Ploesti; Comana; Brăila; "Tecuci, Birlad; lasi;
3 ) ) > ) e] 3 3
Botoşiani; Broşteni ; în Dobrogea comun.

21. T. pallescens Schreb. ap. Sturm deutsch. h. 15 (1804);
Koch syn. p. 192; Rehb. icon. germ. 22 tab. 2163 fig. 2; Bois. fl.
orient. 2 p. 145; Scehlechtd. Lang. deutsch. vol. 23 fig. 9398. —
Y. lulie, August. Locuri de păsciuni alpine. Păpuşea ; Buceci pe Cos-
tila şi Caraimanu în Valea Albă.

f. glareosum Schleich. catal. p. 35 (1821). T. ccespitosum £. gla-
reosum Ser. ap. DC. prodr. 2 p. 200. 7. cospit sum Sturm deutsch.
h. l5-non Reyn. ap. Koch. syn. p. 192. — Stânci în regiunea alpină.
Buceci (Simk. exsic. Knecht.)!

22. T. hybridum |. îl. suec. ed.2 p. 258 (1755) exclus. var.f£.;
Sturm deutsch. h. 15; Koch syn.p. 192; Rehb. ic. germ. >2tab.2168
lig. 2; Boiss. fl. orient. 2 p. 145; Sehleehtd. Lang. deutsch. 23 fig, 2400.
Trifolium hybridum a. |. spec. p. 1070. — 9, Maiu- Septembre. Prin
locuri cu icrbă, livedi, finaţe, grădini şi locuri de cultură; forte co-
mună (Grec. enum. p. 19). Craiova, Rubăneşli; Comana; Bucureşti,
Mogoşoea, Chitila; Ploeşti, Dealu-Mare; Buzău, Beceni; Tecuci, Tigă-
neşti; Birlad; Neamţu; Botoşiani.

23. T. elegans Savi îl. pis. 2 p. 161 tab. 1 (1798); DC. prodr.2
p. 201; Koch. syn. p. 193; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2167 fig. 2;
Sehlechtd. Lang. deutsch. vol. 23 fig. 2401. 7. hy/bridum £. elegans
Boiss. fl. orient. 2 p. 146. — 4. lunie, Iulie. Livedi la locuri umede şi
cam năsipose. Severin ; Craiova; Caracăl; Alexandriea ; Comana; Bu-
cureşti (Grec. enum.p. 19). Dobrogea pe la 'Tulcea, Măcin, Constanţa.

24. T. lzevigatum Poir. voy. en barb. 2 p. 219 (1789); Desf.
fl. atl. 2 p. 195 tab. 208 (1800); Rchb. icori. germ. vol. 22 tab. 99,
T. strictum L. spec. p. 1079 ex p.; Wald. et Kit. rar. hung. vol. 1
tab. 37 (1800); Koch syn. ed. 2 add. p. 1020; Boiss. fl. orient. 2
p. 141. 7. strictum f. elatum DC. prodr. 2 p. 198. — Y. lunie, Iulie.
Locuri umede cu ierbă. Vârciorova pe Voditza (A. Degen).

$ 4. Florile evident pedicelate şi bracteolate, în spic globos sau
cam oblung, spicurile axilnre şi terminale ; istmul calicelui fără proe-
minenţă inelară, tubul său campanulat şi cu d nervuri lungitudinale;
corola marcescentă şi scariosă : legumenul | -spermie, exert, stipitat
( Chronosemia Koch).

25. T. badium Schreb. in Sturm. deutsch. h. 16 tab. 12(1804);

Grecescu D. Dr. — C. 1324. 14

174 CONSPECTUL SISTEMATIC

DC. prodr. 2'p. 20%; Koch syn.p. 19%; Rehb.icon. gerin. 92 tab. 2169
fig. 1; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 23 fig. 2403. -- 3 Iulie, August.
Stânei şi livedi în regiunea montană alpină. Cracu Bulzului; Buceci.

26. T.agrarium |. spec. p. 1057; Slurm deutsch. h. 16; DC.
prodr. 2 p. 205; Koch syn. p. 194; Rehb. icon. germ. 22 tab. 2170;
Poiss. Îl. orient. 2 p. să sii Lang. deutsch. 23 fig. 2404.
T. aureum Poll. palat. 2 p. 3%% (1776); Vill. dauph. 3 p. 492; Gren.
Grodr. fl. fr. 1 p. 42%-non L. — d, lunie, lulie. Livedi, păsciuni, po-
mării, tuferişiuri; specie comună (Grec. enum. p. 19). Lainici; Olă-
neşti, Călimăneşti, Rimnic; Curtea-de-Argeşi, Corbeni, Ghiţu, Cetatea
Tepeşi-Vodă; Câmpulung; Sturzeni; Predeal; Buşteni, Sinaia ; Co-
mana; Bucureşti, Chitila, Perişi ; Beceni ; Slănic la Cheşcheş in Bacău ;
Broşteni şi pe Stănişioara în Suceava.

£. longipes Borb. in litt. ann. 1562. — Verciorova ; Perişi.

27. T. procumbens |, spec. p. 1055; DC. prodr. 2 p. 205
exclus. variet. — 7. procumbens 2. majus Koch syn. p. 194%; Ledeb. Îl.
ross. 1 p. 557; Dehb. icon. gerimn. 22 tab. 2172. 7. campestre Sturm
deutsch. h. 16, an Schreb.? 7. agrarium Poll. palat. 2 p. 342 - non L. —
(-) lunie, lulie. Livedi, locuri cu ierbă, tulerişe pe coste. Baea-de-A-
vamă, Padeşi ; Tismana; muntele Galbina; Olăneşti ; Stolnici; Netoţi,
Alexandriea; Comana; Titu (Grec. enum. p. 19); Ciocăneşti, Perişi ;
Predeal, Buşteni, Sinaia; Beceni; Brăila ; Schitu-Hangu subt Ceahlău
Broşteni pe Neagra, Dealu-Ursului ; Schitul Rareu.

£. minus Koch 1. c. Ledeb. fl. ross. lp.557; Rehb. icon. germ. 22
tab. 2173 fig. 92; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 f 2405 tab. II. 7. pro-
cumbens Sturm Musa! h. 16-non L. P. pseudo procumbens (mel. Îl.
bad. 3 p. 240. — Locuri cu ierbă pe lingă mici tuferişe. Rimnic pe la
pădurea Gurăndei (Grec. in Br. prodr. p. 554-non Sm.), Călimăneşti ;
Perişi în lunca lalomiţei pe la Pirlita ; Isaccea, Cocoşi.

9. DORYCNIUM Zorn. inst. tab. rr.

i. D. pentaphylium Scop. fl. carn. ed. 2 p. 87 (1772); Rehb.
werm, exe. p. 507; Ledeb. fl, ross. 1 p. 558. — d, lunie, Iulie. Livedi,
poeni, tuferişe, rupturi de coste, maluri de şosele. Verciorova, Cerneţi,
Hinova; Străhaea, Broşteni; Craiova; Lainici; Călimăneşti, Rimnic;
Corbeni; Câmpulung ; Comana ; Ciocăneşti, Chitila ; Buftea (D. sufțru-
ticosum Urec. enum. p. 19-non Vill.); Perizi, Crivina; Sinaia (D. her-
baceum Vill. Grec. enum. p. 20); Câmpina; Slănic; Văleni; Bisea

PAPILIONACEA |:
4)

Beceni; Odobeşti; Galaţi; Piatra, Neamţu (Chan. exsic.); subt Făl-
ticeni pe la costele de la iazul Ciolsacilor; în Dobrogea pe la Măcin.—
Variază :

a. patentipilosum Ledeb. 1. c. p. 559. D. herbaceum Vill. dauph. 3
p. 417 tab. 41 sed iconum mendose et nomen incongruum; Koch
syn. p. 196; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 426. D. intermedium Ledeb. ind.
semin. h. dorpat. 1820 p. 14; Boiss. fl. orient. 2 p. 162. D. sabauum
Rehb. germ. exe. p. 567 (1332). Câmpuri necultivate. Măcin;

f. adpressepilosum Ledeb. |. c. exclus. synon. D. di/fusum Janka
wester. bot. zeit. ann. 1863 p. 314-316; Neilr. diagn. p. 37. — D.her-
baceum et D. suffruticosum Ledeb. 1. c. p. 559-non Vill. — În locali-
tăţile precitate, este forma nostră cea mai comună.

10. LOTUS /. gen. n. S7gexp.

1. L. uliginosus Schkuhr bot. handb. 2 tab. 211 (1803); Koch
syn. p. 197; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2182; Boiss. fl. orient. 2
p. 167; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2416. —L. major Smith
engl. bot. 1 p. 2091 (1790); Ledeb. fl. ross. Lp. 562-non Scop.
L. corniculatus . major DC. prodr. 2 p. 214. — Vulg. Ghisdei. Gisdei-
mare. Trifoişte. — Y, lulie, August. Prin locuri umede josnice, pe lingă
tuferişe, şianţuri sau gropi pe lingă şosele. Ciocăneşti, Chitila, Mogo-
şoea ( Tetragonolobus siliguosus trec. enum. p. 20- non hoth.);
Comana.

2. L. corniculatus L. spec. p. 1092; DC. prodr. 2 p. 214;
Koch syn p. 197; Rehb. icon. germ. 22 tab. 2180; Boiss. îl. orient. 2
p. 165; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2414. — Vulg. G/usdei.
Gisdeiu-mănunt. Trifoişte. — 4, Maiu-Septembre. Prin livedi, locuri
cu ierbă, tuferişe, pe câmpuri, dealuri, la locuri fertile şi locuri aride ;
specie comună (Grec. enum. p. 20). — Variază:

a. vulgaris Ledeb. fl. ross. 1 p. 516. Cauiii şi toliolele cu totul
glabre sau abia cu câţiva peri ciliate.

lus. Î. Caulii subţirei, forte lungi şi procumbenţi: [. arvensis
Pers. ap. Lindem. fl. cherson. 1 p. 149-non Schkuhr. LL. corniculatus
var. procumbens.

lus. 2. Caulii mai virtoşi, adscendenţi şi mai puţin lungi. L. ar-
vensis Schkuhr. bot. handb. 2 tab. 211 (1803). L. corniculatus a. ar-
vensis Ser. in DC. prodr. 2 p. 214. — Este torma cea mai comună. Se-
verin, Cerneţi ; Stolnici; Câmpulung; Vulcana ; Titu; Ciocăneşti, Chi-
lila, Bucureşti; Perişi; Câmpina: Predeal; Sinaia; Văleni; Beceni;

176 CONSPECTUL SISTEMATIC

Sloboziea, Feteşti; Brăila; Odobeşti; Piatra; Agapiea; Vaslui, Rediu ;
Botoşiani, Agalton; Fălticeni şi în totă Suceava.

î. alpinus Baumg. ap. Schur enum. transs. p. 160 (1866). Tul-
pina multicaulă, cauli ca de 10-15 cent. difuşi; ei, foile şi stipulele
elabre sau aprope glabre, foliolele mai mici; capitulele pauciflore,
florile aurii. Pe laturile Costilei în Valea-Albă in regiunea alpină pe
la 1700 m.

7. ciliatus Ledeb. îl. ross. | p. 561. Koch syn. p. 197; Lindem.
(1. cherson. 1 p. 150. L. cifiatus Stev. ap. Hoftm. cat. hort. mosc. 1805
n. 1944. Caulii, foliolele foilor obovate cum şi caliciul cu peri rari, pe
margine cilate.

d. villosus DC. prodr. 2 p.214 var. ş. — Loillosus 'Thuill. fl. paris.
p. 587 (1799). L. corniculatus *. hirsutus Koch syn. p. 197. L. valdepi-
losus Schur enum. transs. p. 160 (1866). — Prin mărăcinişiuri, pe
lingă tuterişiuri pe coste aprice. loneşti, Vullureanca; Băneasa, Co-
mana către Valea-Gurbanului.

3.L.tenuifolius hchb. germ. excurs.p.506 (1832) et ic. germ. 22
tab. 2181 fig. 3; Koch syn. p. 197; Boiss. fl. orient. 2 p. 166. L. cor-
niculatus *. tennifolius E. spec. p. 1092; Poll. palatin. 2 p. 349; DC.
prodr. 2p.214. L.tenuis Kit. ap. Willd. enum. h. berol.p. 797 (1809). —
4. Maiu- Septembre. Locuri josnice. Hinova; Comana; Beceni.

11. TETRAGONOLOBUS Scop. l. carn. ed. 2 p. 87.

3. T. siliqguosus loth. tent. Îl. germ. | p. 323 (1789); DC.
prodr. 2 p. 215; Koch syn.p. 195; Boiss. fl.orient. 2 p. 175; Sehleehtd.
Lang. deutsch. 23 fig. 2419. — Ghisdeiu-mare, Ghisdeiu cu patru mu-
chii. — d, Maiu, Iunie. Livedi. Mânăstirea Neamţu (Chan.)

4. Galegew. Legumenul unilocular. Staminele diadelfe ; mar-
sinea superidră a petalelor aripi este necutată; caliciul 5- dentat evi-
dent neregulat.

Foile imparipenate multijugate.

12. GLYCYRRHIZA /. gen. n. S52.

4. G. echinata |. spec. p. 1046; Jaeq. hort. vindob. tab. 9%;
DC. prodr. 2p. 248; Ledeb. fl. ross. | p. 566; Boiss. (1. orient. 2 p. 203. —
Vulg. Lemn-dulce. — Y, lunie. Livedi în locuri josnice umede. Giurgiu,
de la Sloboziea spre Malu pe lingă Dunăre, copiosă ; Comana în lunca
Cilniştei pe lingă calea ferată; Galaţi în lunca PBrateşiului şi pe la
Bărboşi în lunca Siretului.

PAPILIONACE£ 177

e Amorpha fruticosa L,. spec. p. 1003. — Vulg. Salcim-mic. —
b lunie. Introdusă şi vulgarizată, prin grădini şi parcuri. Bucureşti ;
Piatra; laşi, etc.

13. GALEGA /. gen. 590.

1. G. officinalis |.. spec. p. 1063; Sturm deutsch. h. 6; DC.
prodr. 2 p. 248; Koch syn. p. 199; Ledeb. fl. ross. 1 p. 565; hRehb.
icon. germ. 22 tab. 2196; Boiss. fl. orient. 2 p. 191; Schlechtd. Lang.
deutsch. 24 fig. 2421. — Vulg. Ciumarea. Serîntitoare. — Y. lunie -
August. Livedi, fenaţe, crânguri, prin locuri josnice sau de luncă;
specie vulgară (Grec. enum. p. 20). — Lunea Jiului la Filiaşi şi Cra-
lova; Titu, Ghergani; Ciocăneşti, Băneasa, Bucureşti ; Comana; Cri-
vina; Buz&u; Galaţi, Cudalbi; Podu-Tureului, Tecuci; subt Fălticeni
pe la iazul Ciolsacilor ; Botoşiani.

14. COLUTEA /. gen. n. S50.

|. C. arborescens [. spec. p. 1045; DC. prodr. 2p. 270; Koch
syn. p. 199; Ledeb. fl. ross. | p. 574; Rehb. icon. germ. 22 tab. 2192;
Boiss. fl. orient. 2 p. 194; Sehlechtd. Lang. deutsch. 24, fig. 2495. —
Vulg. Salcim-galben. Beşicoasă. — tb Maiu, lunie. Spont. în Dobrogea
în regiunea muntosă prin păduri, tuferişiuri: aprope de Greci pe mun-
tele Eşitu-Sufletului (Br.); în cultură prin grădini şi parcuri: Bucureşti;
Brăila, Lacul-Sărat în parc; Piatra; laşi ete.

15. ROBINIA V/onch meth. p. 145.

|. R. Pseudacacia |. spec. p. 1045; DC. prodr. 2 p. 21;
Rehb. icon. germ. 22 tab.2193 fig. 1,2 et 5; Sehlechtd. Lang deutsch. 24
fig. 2499. — Vulg. Salcîm. Salcîm-alb. — λ Maiu; rare-ori şi în Sep-
tembre. Arbore introdus în Europa; la noi forte vulgarizat şi se pro-
pagă de sine chiar.

3. inermis DC. hort. monspel. p. 156 (1813); prodr. 2p. 261.—
Are taliea şi portul formei vulgare, însă ramurile şi ramusculele foră
spini. — Numa în cultură;

“. umbraculifera DC. Il. ce. — De talie cam scundă sau mediocră,
are ramurile şi ramicelele dense, formând o coronă globosă, oră spini.
Forte vulgară în cultura grâdinilor şi a parcurilor sub numele de Sulcim
rotund, Saleim-altoit.

e Robinia hispida |. et R. viscosa Vent.-vulg. Salcîm-roşiu. —
b Maiu, lunie. În cultură, puţin vulgarizate;

E Caragana arborescens Lam. et C. frutescens Auct. — λ Maiu,
lunie, Numa în cultura grădinilor,

175 CONSPECTUL SISTEMATIC

d. Astragale:. Legumenul mai mult sau mai puţin bilo-
cular prin prelungirea lamelară în interior a uneia sau a ambelor su-
Luri; cele lalte caractere generale tot cum la Galegee.

16. OXYTROPIS DC. astrag. n. 4p. 19.

Ş 1. Ambele suturi sunt prelungite în câte o lamelă lată ce se
intâlnesc şi constituesc un septum intern, astfel legumenul este com-
plec bilocular. |

1. 0. sericea Simk. enum. transs. p. 186 (1856). 0. uralensis
£. sericea DC. prodr. vol. 2 p. 276 (1825). 0. uralensis Baumg. enum.
transs. 2 p.356 (1816)-non DC. 0. uralensis. pumila Ledeb. îl. ross. |
p. 594. 0. Halleri Auct. transs. pr. p.-an Bunge? — 0. velutiua Schur
enum. transs. p. 162 (1866). Astragalus uralensis Jacq. icon. rar. 1
tab. 155; Pall. astrag. tab. 4% ap. DC. 1. c.-non L. spec. 1071. A. ve-
lutinus Șieb. herb. fl. austr. 229. — , lunie, lulie. Stânci pe culmile
alpine. Buceci pe Caraimanu (Knecht.)

Ş 2. Numa sutura superioră a legumenului constitue o lamelă
mai mult sau mai puţin proeminentă, cea inferioră nu, aşia că legu-
menul este semibilocular.

2. 0. campestris D(. astrag. p. 59 n. 10 (1802) ;prodr. 2
p. 278: Koch syn. p. 201; Ledeb. fl. ross. 1 p. 590; Schlechtd. Lang.
deutsch. 24 fig. 2450. Astragalus campestris IL. spec. p. 1072; Sturm
deutsch. h. 19. — Y, Iulie, August. Pe virfurile munţilor în regiunea
alpină. Ceahlău (Knecht.)

3. 0. pilosa D(. astrag. p. 73 n. 27 (1802); prodr. 2 p. 280;
Sturm deutsch. h. 49; Koch syn. p. 202; Ledeb. fl. ross. Lp. 5%;
Boiss. fl. orient. 2 p. 501; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2452. —
4, Iulie, August. Locuri aprice la şesuri şi pe coste. Segarcea din
Doljiu pe la vii.

4. 0. carpatica Uechtr. est. bot. zeit. ann. 1864 p. 216; Neilr.
diagn. p. 38; J]. A. Knapp pfl. v. galiz. und bukov. p. 403; Sag. et
Schn. carp. centr. 2 p. 119. 0. montana Baumg. enum. transs. 2 p. 356
ct auct. transs.-non DC. — Y, Iulie, August. Stânci, locuri petrose
în regiunea alpină : Buceci la Omu (J. Rom.) la Oberşiea-lalomiţei
(Knecht.).

17. PHACA 1. gen. n. 59r.

1. Ph. frigida |. syst. nat. ed. X p. 1173 (1759); DC. prodr. 2
p. 273; Sturm deutsch. h. 49; Koch syn. p. 199; Sehlechtd. Lang.

PAPILIONACE E 179

deutech. 24 fig. 2425. Ph. alpina L. spec. p. 1064 (ed. 1764). Astra-
galus frigidus A. Gr. in Rehb. icon. germ. 22 tab, 2902, — |, lulie,
August. Pe virfurile alpine. Buceci pe Caraimanu. €

18. ASTRAGALUS /. gen. n. S92.

Ş 1. Stipulii neaderenţi cu peţiolul sau prea puţin prin baza lor,
insă între ei parţial aderenţi.

1. Sutura inferioră a legumenului constitue o lamelă internă ân=
gustă astfel că cavitatea este semibiloculară: Hemiphragmia.

1. A. australis Ilich). fil. icon. germ. 22 tab. 2202 (1870);
Simk. enum. transs. p. 187; Phaca australis Lin. mant. p. 103 (1767);
DC. astrag. p. 5l n.8; prodr. 2 p.274 exclus. var. £.; Sturm deutsch.
h. 49; Koch syn. p. 200; Ledeb. fl. ross. 1p. 577; Schlechtd. Lang.
deutsch. 24 fig. 2427. — Vulg. Piatră-linte. — Y. Iulie, August. În
regiunea alpină. Buceci la Omu.

2. A. alpinus [. spec. p. 1070; Sturm deutsch. h. 19; Rehb.
icon. germ. 22 tab. n. 2197 fig. 3 et 4. A. montanus Jacq. fl. austr. 2
p. 131 (1774). Phaca astragalina DC. astrag. n. 9 (1802); prodr. 2?
p. 274; Koch syn. p. 200; Sehlechtd. Lang. deutsch. 24, fig. 2498. —
d, Iulie, August. Regiunea alpină pe virfuri. Negoiu; Buceci; Ceahlăul

(Knecht.)

3. A. oroboides Ilormnem. fl. dan. Ș tab. 1396 (1768); Rehb.
icon. germ. 22 tab. 2201 fig. 1 et 2; Neilr. diagn. p. 39; Schlechtd.
Lang. deutsch. 24 fig. 2435. A. Leontinus Wahlenb. fl. lap. p. 191
tab. 12- non Jacq. Phaca oroboides DC. prodr. 2 p. 274; Koch syn.
p. 442. Ozytropis oroboides Ledeb. fl. ross. 1 p. 602. — În regiunea
alpină pe culmile înalte. Buceci pe Babele (Knecht.)

2. Sutura inferioră a legumenului constitue o lamă internă ce
separă cavitatea aprope complect în două locule : Diaphragmia.

4. A. Onobrychis [.. spec. p. 1070; DC. prodr. 2 p. 286; Koch
syn. p. 204; Ledeb. îl. ross. 1 p. 608; Boiss. fl. orient. 2 p. 438;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2432. — Vulg. Coşaci. — Y, lunie-
August. Variază precum urmeză :

a. vulgaris Ledeb. 1. c. — Adscedento-erect sau suberect cu portu
înalt, rămos; foliolele foilor oblungi şi, comparativ cu ale celor din
grupa acesta, lătişiore ; spicurile oblungi cilindroide sau ovato-
oblungi. — Câmpuri la locuri uscate, livedi, locuri cu iârbă. Craiova;
Câmpulung ; Ciocăneşti, Chitila, Perişi; Câmpina; Slănic, Văleni (Gr.

130 CONSPEUTUL SISTEMATIC

enum. p. 20); Buşteni; Beceni; Virtejcoi, Bonteşti, Focşiani; Slobo-
ziea (în lalomiţa); Galaţi; laşi; Botoşiani; Măcin; Niculiţel.

f. brevifoliatus. Difus, procumbent, rumificat; foliolele foilor în
mare parte mult mai scurte de cum la forma precedentă; spicurile
ovale sau ovato-oblungi. La locuri aprice, locuri de petrişi, rupturi
de coste. Urlaţi, Valea-Boului; Feteşti; laşi; Botoşiani; în Dobrogea
pe la Tulcea, Malcoci.

“. linearifolius Ledeb. fl. ross. 1 p. 608; Lindem. fl. cherson. 1
p. 155. A. binearifolius Pers. syn. vol. 2 p. 336 (1807); DC. prodr. 2
p. 286. Foliolele torte ânguste, oblung-lineare, spicurile ovale, legu-
menul cu vârful drept. — Buşteni; Brăila; în Dobrogea pe la Măcin,
Isaccea, Cocoşi, Tulcea, Bădila, Babadagh.

3. stenophy/lus. A. microphullus Bess. ap. DC. prodr. 2 p. 286.
(1925)-non Willd. spec. 3 p. 1277 (1800). A. dacicus Heuii. enum.
ban. p. 57 (1858); Simk. exic.! — Pe la pădurea oraşiului Alexan-
driea în "Teleorman.

5. A. Rochelianus Ilcuff. ann. 1535 exsic.;in Flora ann. 1553
vol. 2 p. 622; enum. ban. p. 56; Neilr. diagn. p. 40; A. de Degen
exsie,! A. arenarius b. multijugus Rochel. rar. banat. tab. 15 (1828),
sed ab. A. arenarii L. diversus. A. chlorocarpus Uriseb. spicil. rumel. |
p. 50 (1343) sec. Neilr. |. e. — Y, lunie. lulie. Locuri argilo-petrose.
Între Schela-Cladovei, Gura-Văei şi Vâreiorova mult.

$ 2. Stipulii neaderenţi cu peţiolul foilor şi nici între ei aderenţi.

1. Florile vînete sau albastre: Cyan.

6. A. virgatus Pall. astr. tab. 18 p. 20 n. 25 (1802) exclus.
synonym. — DC. prodr. 2 p. 285; Ledeb. fl. ross. 1 p. 624; Neilr.
diagn. p. 40. — A. brachylobus DC. prodr. 2 p. 285 ap. Ledeb. fl.
ross. |. e. p. 625 non differt. a genuina specie. — Y, lunie, lulie.
Locuri aprice. inculte, năsipuri. Dobrogea pe lângă marea Neagră
pe la 'Tuzla, Constanţa, Mamaea.

7. A. vesicarius L. spec. p. 1701; Vill. pl. dauph. 3 p. 463
tab. 2 fig. 1 et 2; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 445; Boiss. fl. orient. 2p.495.
A. albidus W. et Kit. rar. hung. | p. 39 tab. 40 (1799). A. glaucus
M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 186 (1808). — d. Iunie, Iulie. Locuri ţărânose
pe costele delurilor petrose in Dobrogea : între Bairamdede şi Başbunar.

8. A. austriacus |. spec. 1070; Jacq. (Îl. austr. 2 tab. 195
(1774); DC. prodr. 2 p. 284; Koch. syn. p. 204; Ledeb. fl. ross. 1

PAPILIONACE - 18]
p. 616; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 24 fig. 2455. — 4, lulie, August.
Locuri necultivate şi de cultură, pe petrişiu menunt. Feteşti pe lingă gară.

2. Florile galbene sau de un galben palid: Ochroleuci.

* Florile în raceme oblungi spiciforme, laxe, laxiuscule, lung
pedunculate.

9. A. asper Jacq. icon. rar. | tab. 23 (1781); DC. prodr. 2
p. 294; Koch. syn. p. 206; Ledeb. fl. ross. 1 p. 619; Boiss. fl. orient. 2
p. 424; Sechlechtd. Lang. deutsch 24 fig. 2444. Astr. chloranthus Pall.
astrag. tab. 25 (1802). — I, Iunie, Iulie. Locuri aprice expuse, sol
humifer. Galaţi, Bărboşi ; Măcin; Constanţa, 'Tusla,

10. A. Cicer [.. spec. p. 1067; DC. prodr. 2 p. 293; Koch syn.
p. 205 ; Ledeb. fl. ross. 1 p.620; Rehb.icon. germ. 22 tab. 2210 fig. |
et 2; Boiss. fl. orient. 2 p. 248; Sehlechtd. Lang. deutsch. vol. 24
fig. 2440. — d, lunie, Iulie. Livedi, rărişiuri, margini de păduri. Se-
verin, Cerneţi; Vinjiu, Bucura; Broşteni, Străhaea; Craiova; Ciocă-
neşti, Chitila, Bucureşti (Grec. enum. p. 20); Comana; Sinaia, Buş-
teni ; Tecuci; Dobrogea pe la Mangaliea, Bairamdede.

11. A. giyciphyllos [. spec. p. 1073; DC. prodr. 2 p. 29:
Koch syn. p. 206; Rehb.ic. germ. vol. 22tab. 2204; Boiss. fl. orient.2
p. 267; Sehlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2441. — d, lunie, lulie.
Livedi, locuri cu ierbă, câmpuri, tuferişe, margini de păduri. Vercio-
rova, Severin; Craiova; Curtea-de-Argeşi; Câmpulung; Vulcana; Găm-
pina; Sinaia, Buşteni; Ciocăneşti, Chitila, Bucureşti (Grec. enum.
p. 20); Comana; Birlad; Mânăstirea Neamţu (Chan. exsic.); Dobrogea;
pe la Constanţa către bostănărie.

12. A. dasyanthus Pal. iter. 3 p. 749 (1776); DC. astrag.
p. 110 n. 108; Ledeb. fl. ross. 1 p.623; Rehb. ic. germ.22 tab.2205;
Neilr. diagn. p. 41. A. eriocephalus W. et K. rar. hung. 1 tab.46 (1800).
A. pannonicus Schuli. cester. flora 2 p. 335 (1314). — d. lunie, lulie.
Terâm fertil, la locuri de cultură, maluri, rupturi de coste. Galaţi:
Birlad ; Măcin.

:* Florile glomerate în capitule globose axilare subsesile.

13. A. ponticus Pall. astrag. p. 16 n. 16 tab. 11 (1802); DC.
prodr. 2 p. 295; Ledeb. flor. ross. 1 p. 635; Boiss. fl. orient. 2 p. 408:
Lindem. fl. cherson. | p. 159. — d. Iunie, lulie. Câmpuri la locuri
fertile, mărăcinişiuri. Galaţi pe la Fileşti (Calica) şi Bărboşi; Roman
in Dobrogea cu mult mai frecuent, pe la Măcin către Greci, Copadin,
Bairamdede,

182 CONSPECTUL SISTEMATIC

$ 3. Stipulii reuniți cu petiolul cel puţin pînă la jumetate,

Legumenul oblung cilindric nevascular: Macrocarpi.

14. A. monspessulanus |, spec. p. 1072; DC. prodr. 2 p. 304;
Koch syn. p. 207; Ledeb. fl. ross. 1 p. 647; Rehb. icon. germ. 22
tab. 2009 fig. 1, 2, 3; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 24 fig. 2447. —
A. precoz Baumg. en. transs. 2 p. 362 (1816). A. Wulfenii Griseb. el
Seh. it. hung. n. 12 - non Winkl. — , Aprilie, Maiu. Locuri cu ierbă
sau cu rărişi de tufe. Craiova la Leamna; Cloşiani pe Motru-Mare ; in
Dobrogea pe la Cavgagiea (Br.), Babadagh, Greci, Măcin.

Trib. Il HEDYSAREFE DC. Cotiiedonii plani, epigeoi: în timpul
germinaţiei devin foi cu stomate şi ies afară din piment. Legumenul
este gusă lomentosă cu sugrumături sau articulaţii transverse ce separ
fiecare s&mînţă.

6. Coronillea. Florile în capitul terminal umbeliform; legu-
menul cilindraceu sau comprimat cu sugrumături succesive.

19. CORONILLA /. gen. n. 153

i)

1. Unghiculele petalelor de 2-3 ori mai lungi de cât caliciul.

1. C. emeroides boiss. et Spr.diagn. ser. 1 vol. 2 p. 100 (1544);
Boiss. fl. orient. 2 p. 179; Velen fl. bulg. p. 146. C. emerus Heutt. et
auct. hung. pro p. Ledeb. fl. ross. 1 p. 694 sec. Boiss- non L. —
4, Maiu, lunie. Păduri, tuferişiuri, la locuri deschise pe munţii de la
Ruşiava (A. Degen exsic.!) cu probabilitate că şi pe la Verciorova.

2. Unghiculele petalelor aprope cât caliciul.

2. C. varia [. spec. p. 1045; Sturm deutsch. fl. h. 49; Koch
syn.p.209 ; Ledeb. fl. ross. 1p.696; Boiss.fl. orient. 2p. 181; Sehleehtd.
Lang. deutsch. vol. 24 fig. 2464. — Vulg. Coronişte. Cunumiţă. Sămă-
chişte. — Y. Tunie, lulie. Livedi, locuri cu icrbă, crânguleţe, rărişiuri,
pomării ; specie vulgară, în ţeră prin tote părţile (Grec. enum. p. 21).

3. C. elegans Panc. fl. serb. ann. 1574 et exsie! Velen ||.
bulg. p. 146. — Y, lunie. Păduri pe munţii petroşi la («ura-Văei spre
Verciorova la capul Porţilor-de-fer.

20. ARTHROLOBIUM /Desv. journ. bot. 3 p. 121.
1. A. scorpioides DC. prodr. 2 p. 511 (1525). Coronilla scor-
pioides. Koch syn. p. 209; Ledeb. fl. ross. l p. 695; Boiss |.
orient. 2 p. 183; Sehlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2462. Ornithopus

PAPILIONACEJE 183

scorpioides L. spec. p. 1049. — O) sau 3. lunie, lulie. Locuri de cul-
lură abandonate ; în Dobrogea pe la Măcin calea spre muntele Suluc
pe câmp; a rare locuri, puţină.

21. HIPPOCREPIS /. gen. n. S55.

1. H. comosa [. spec. p. 1050; DC. prodr.2 p. 312; Koch syn.
p. 210; Boiss. fl. orient. 2 p. 184; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 lig.
2465.— E. Maiu-lulie. Livedi, tuferişe pe dealuri muntose, sol petros.
Comarnic; Mânăstirea Neamţu (Chan. exsic. Grec. enum. p. 91),

7. Euhedysarex. Florile în raceme spiciforme terminale sau
axilare; legumenul este un loment comprimat simplu, discoid, sau uni-
multiarticulat.

22. ONOBRYCHIS 7ourn. instit. î. 217.

Speciile nostre aparţin din secţiea Fubrychis DC. : lomentul
discoideu, are faţele sale laterale reticulat-cutate şi aculeate, marginea
sa internă cristată aculeat-dentată.

1. 0. sativa Lam. fl. fr. 2 p. 652 (1778); DC. prodr. 2 p. 34%;
Koch syn. p. 211; Boiss. fl. orient. 2 p. 532; Sehlechtd. Lang. deutsch.
94 fig. 9470. O.viciaefolia Scop. fl. carn. p. 76 ed. 1772;(Gremli îl. analyt.
suisse p. 168 n. 573. O. sativa a. genuina. Auct. omn. Hedysarum Ono-
brychis. L. spec. p. 1059; Sturm deutsch. h. 19 — Vulg. Sparsetă. —
3, Maiu- Iulie. Livedi, ierbă la locuri petrose, rupturi decoste. Predeal,
Buşteni; Sinaia, Comarnic; Crivina, Perişi ; Chitila (Bucureşti ; Neamţu
pe la Branişte (Chan. exsic. Grec. enum. p. 91).

3. edentula. Marginea şi cutele discului legumenului cu totul
lipsite de ghimpişiori dentiformi. — Crivina prin livedi.

2. 0. montana DC. fl. fr. 4 p. 611 (1805); ejus. prodr. 2
p. 344. O. sativa B. montana Koch syn. p. 211; Boiss. Îl. orient. 2
p. 533. O. sativa f. Ledeb. fl. ross. Lp. 709. 0. transsiloanica Simk.
term. fiiz. X p. 180 et enum. transs. p. 191 (1886). — FI, Iunie, Iulie.
Stânei alpine. In Buceci la Valea-Priporului (Knecht.), la Valea-Albă
pe Costila şi Caraimanu; Sinaia prin Valea-hea (Knecht.); Ceahlău
(Knecht.)

3. 0. arenaria DC. prodr. 2 p.345 (1825); Koehsyn.p. 211 (2);
Fuss transs. excurs. p. 174. O. sativa var. 3. Ledeb. fl. ross. | p. 709.
0. supina Gaud. fl. helv. 4 p. 570. Hedysarum arenarium. Kit. ap.
Willd. enum. pl. hort. berol. suppl. p. 31 (1813). — A, Iunie, Iulie.

184 CONSPECTUL SISTEMATIC

Livedi, locuri cu ierbă, petrişiuri, rupturi de coste argilo-glareose.
Tirgujiul; Câmpulung ; Beceni (Grec. enum. p. 21); subt Fălticeni pe
costele de la iazul Ciolsacilor; Bacău, Luncani; Galaţi; "Tecuci, Iveşti ;
Măcin; "Tulcea, Malcoci; Constanţa.

4. 0. gracilis Bess. enum. p. 74% n. 927(1522); DC. prodr. 2
p. 5%0; Koch syn. p. 211; Ledeb. fl. ross. 1 p. 709; Boiss. fl. orient.
2 p. 926 et 535; Lindem. fl. cherson. 1 p. 163. — 9, Iunie, Iulie.
Locuri deschise, poeni, livedi. Podu-Turcului pe la pădurea Bodeasa ;
Dobrogea intre Mamaea şi Gargalic.

5. 0. alba Desv. journ. bot. | p. 52 (1514); DC. prodr. 2p.
345 ; Heuff, enum. banat. p. 55; Neilr. diagn. p. 41; Boiss. fl. orient.
2 p. dal. Hedysarum album W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 111 (1804).—
d. Maiu-lulie. Locuri pelrose, argilo-glareose. Verciorova, Sehela-
Cladovei.

23. HEDYSARUM DC. prod. 2 p. 340.

1. H. obscurum |. syst. nat. ed Xp. 1171 (1759); Sturm
deutsch. h. 19; DC. prodr. 2 p. 343; Koch syn.p. 210; Ledeb. fl. ross.
l p. 706; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2469. Hedysarum alpina
Jacg. Îl. austr. tab. 168. — , lulie, August. Păsciuni alpine pe la
marginea păriurilor. Muntele Oiticu în Muscel; Păpuşea; Buceci la
P&riul-Babelor (Br.), Valea-Albă sus pe Costila.

Trib. UI. VICIEA DC. Cotiledonii groşi, farinoşi, hipogeoi. Legu-
menul;unilocular sau multilocularprin septuri transversale laxe paren-
chimice succesive; adesea foile au virful peţiolului primar transformat
în ciri (cârcei).

24. VICIA /. gen. n. 873.

Ş 1. Florile axilare solitare sau geminate şi oarecum sesile.

|. Legumenul sesil; ealiciul regulat.

1. V. lathyroides [. spec. p. 1037; Sturm deutsch. h. 31; DC.
prodr. 2 p. 362; Koch syn.p.218; Boiss. fl. orient.2p.575; Sehlechtd.
Lang. deursch. 24 fig. 9494. — Vulg. Măzăriche şi tote cele următore tot
astfel. — (0) Aprilie, Maiu. Prin locuri cu ierbă; Calafat; Craiova;
Bucureşti, Chitila, Mărcuţa; Paserea ; Comana.

2. V. segetalis Thuill. (|. paris p. 367 (1790); Sturm deutsch.
h. 32, V. saliva fi. segeatlis Ser. in DC. prpdr. 2 p. 361. V. angustifolia
a. segetalis Koch syn. p. 217. V. angustifolia Forster in transe. linn.

PAPILIONACEA 185

soc. XVI p. 549-non Roth. — (0) Maiu, lunie. Câmpuri, prin locuri
cu i6rbă, pe la locuri de cultură. Şimian (Grec. in Br. prodr. p. 542);
Alexandriea; Băneasa, Comana ; Bucureşti; Ciocăneşti, Chitila,

Adevârata V. angustifolia, descrisă de Reichard în Flora Maeno-
Francofortunata vol. 2 p. 44 (1778) şi cunoscută de cei mai mulți
autori subt numele de V. Bobartii Forster, se crede că nu se gă-
seşte la noi.

3. V. sativa L. spec. p. 1057 exclus. var. £.; Sturm deutseh.
h. 31; Koch. syn. p. 217; Ledeb. fl. ross. 1 p. 665; Boiss. fl. orient.
2 p. 574; Sehlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2491. — Vulge Măzăriche
(adevărata măzăriche). Borceag. — (0) Maiu, lunie. Câmpuri, la locuri
de cultură, crânguri, garduri rustice. Şimian, Hinova; Craiova; Co-
mana; Bucureşti, Chitila (Grec. enum. p. 20); Perişi; Ploeşti, etc. şi
in cultură pentru nutreţ.

4. V. grandiflora Scop. Îl. carn. 2p. 65tab.42 (1772); Hoppe
in Sturm deutsch. h. 32; DC. prodr. vol. 2 p. 363. V. grandiflora a.
Seopoliana Koch syn. p. 217; Ledeb. fl. ross. 1 p. 668. — Y. Maiu-
lulie. Livedi. Gogoşi în Doljiu; Popinzăleşti, Romanați; Rimnie prin
lunca Oltului. Pe la noi forma acesta este rară.

f. sordida. V. sordida W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 133 (1804);
DC. prodr. 2 p. 365; Sturm deutsch. h. 31. V. grandiflora fi. Kitai-
beliana Koch syn. p. 217; Ledeb. fl. ross. 1 p. 668. — Prin livedi,
poeni, ograde de pomi; frecuentă (Grec. enum. p. 20). Cerneţi, Seve-
rin; Craiova; Tirgujiul; Rimnic; Piteşti, Valea-Popei; Vultureanca
Găeşti; Comana ; Ciocăneşti, Chitila, Bucureşti ; Feteşti; Galaţi.

“. Biebersteiniana Koch syn. p. 217 (1843); Ledeb. |. c. —V.
sordida M. Bieb. fl. t. e. 3p. 472 (18319) vix W. et Kit. — V. Bieber-
steiniana Bess. enum. pl. volhyn. p. 29 (1822). — Livedi. Bucureşti,
Buftea, Perişi; Birlad.

2. Legumenul stipitat, caliciul neregulat.

5. V. lutea [. spec. p. 1037; Sturm. deutseh. h. 31; DC. prodr. 2
p. 363; Koch syn. p. 216; Boiss.fl.orient. 2 p. 570; Schlechtd. Lane.
deutsch. 24 fig. 2458. — (0) Maiu, lunie. Locuri cu ierbă. Hinova,

Ş 2. Florile axilare în raceme pedunculate.

1. Racemele scurte, nu întrec lungimea foei respective.

a. Legumenul sesil.

6. V. Faba [. spec. p. 1039; Sturm deutsch. h. 32; Koch syn;

186 CONSPECTUL SISTEMATIC

p. 214; Ledeb. [. ross. 1 p. 664; Sehlechtendal Lang. deutsch. 24
fig. 2451. Faba vulgaris Manch. meth. p. 130 (1794); DC. prodr. 2
p. 354%. — Vulg. Bob. — (O Maiu- lulie. Originar din Asia, vulgarizat
şi întreţinut prin cultură, pentru uzul alimentar (Grec. enum. p. 20).

7. V. narbonensis |. spec. p. 1038; DC. prodr. 2 p. 364%;
Koch syn. p. 215 var. a; Ledeb. fl. ross. 1 p. 665; Boiss. fl. orient. 2
p. 577; Sehlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2482. — (0) Maiu, lunie. Lo-
curi cu ierbă, burieni, pe coste argilose. Constanţa, p'intre vii.

8. V. serratifolia Jacq. fl. austr. app. tab. 8 (1778); Sturm
deutsch. h. 32; Boiss. fl. orient. 2 p. 5785. V. narbonensis var. serra-
tifolia Ser. in DC. prodr. 2 p. 365 (1825); Koch syn. p. 215; Ledeb.
fl. ross. 1 p. 665. — (0) Maiu, lunie. Mărăcinişiuri, burieni, locuri cu
ierba. Verciorova, Gura-Văei; Graiova la Balta-Veade; Comana; Ţi-
feşti în Putna; Roman.

b. Legumenul stipitat.

* Stilul gros, la virf cu peri numa pe dunga sa inferioră.

9. V. sepium |. spec. p. 1038; Sturm deutsch. h. 31; DC.
prodr. 2 p. 364 exclus. variet.; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2484.
V. sepium a. vulgaris Koch syn. p. 215; Ledeb. fl. ross. 1 p.670. V. se-
piu var. ovata Schur en. transs. p. 167 (1566). — Y, Aprilie-lunie.
Păduri, tuferişe. Rimnic; Curtea-de-Argeşi; Conţeşti; Ciocăneşti (Grec.
enum. p. 20); Sinaia, Predeal; Monăstirea Neamţu (Chan. exsic.),
Hangu; laşi, Birnova.

f. subrotunda Ser. in DC. prodr. 2 p. 364% (1525). V. sepium var.
microphilla Schur enum. transs. p. 167 (1366). — Livedi subalpine :
Predeal; |

7. oxyphylla Schur enum. iranss. p. 167 (1566) pro specie. Cu pre-
cedenta: Predeal.

10. V. truncatula Fisch. hort. gorenk. 1812; M. Bieb. fl. t.c.3
p. 473; Neilr. diagn. p. 42; Boiss. fl. orient. 1 p. 568. Orobus cauca-
sieus Spreng. syst. 3 p. 261 (1826). 0. anomalus C. Koch in linnaea
tom. 24 p. 96 sec. Boiss. |. c. — Y. Maiu, lunie. Pădun pe costele
munţiior. Verciorova spre Gura-Slătinicului.

Ii. V. pannonica Crantz stirp. p. 393 (1769); Jacq. fl. austr. 1
tab. 34; Sturm deutsch. h. 31; DC. prodr. 2 p. 364; Koch syn. p. 216
Boiss. fl. orient. 2 p. 569; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2486. —
4. Maiu-lulie. Câmpuri, livedi, pomării, locuri de cultură; specie

PAPILIONACEE 187

comună (Grec. enum. p. 20). — Severin; Craiova; Pileşti; Stilpeni,

Conţeşti; Ionesti, Vultureanca; Comana; Ciocăneşti, Chitila, Bucu-
iti, 5 ) iz) 9

reşti; Câmpina, Foeşiani, Odobeşti.

12. V. striata M. Bic). Îl. t. c. 2 p. 1602 (1805). VW. purpuras-
cens DC. cat. hort. monop. p. 155 (1313). V. pannonica 3. purpura-
scens Ser. in DC. prodr. 2 p. 36%; Koch syn. p. 216; Boiss. fl. orient.
2 p. 509. — |. Maiu-lulie. Livedi, locuri cu ierbă, locuri de cultură
pomării. Craiova; Giocăneşti, Chitila, Bucureşti; Comana, Giurgiu ;
Brăila.

** Stilul subţire, la virf cu peri împrejur.

13. V. pisiformis [. spec. p. 1034; Sturm deutsch. h. 31; DC.
prodr. 2p. 355; Koch syn. p. 212; Boiss. fl. orient. 2 p. 579; Sehlechtd.
Lang. deutsch. 24 fig. 2474. — d, lunie, lulie. Tuferişiuri, mărăcini-
şiuri, pajişti de păduri. Comana; Dealu-Mare la Bucov, Scăeni; Bir-
lad la pădurea Crângu; Dobrogea pe la Nicoliţel, Cocoşi.

14. V. cassubica [. spec. p. 1035; Sturm deutsch. h. 31; DC.
prodr. 2 p. 356 excl. var. £; Koch syn.p. 212; Boiss. fl. orient. 2
p. 579; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2475. V. Gerardii Jacq. îl.
austr. tab. 229 (1775)-non DC. prodr. 2 p. 357. — d. lunie- August.
Pe lingă păduri, tuferişiuri, mărăcinişiuri. Craiova; Curtea-de-Argeşi
la valea Hotei (Grec. in Br. prodr. p. 543); Piteşti, Valea-Mare, Valea-
Popei; Dealu-Mare; Comana; Ciocăneşti.

9. Racemele lungi şi întrec lungimea foei respective.

* Stipulii ineiso-dentaţi, dinţii cuspidaţi.

15. V.silvatica IL. spec. p. 1035; Sturm deutsch. h. 31; DC.
prodr. 2 p. 355; Koch syn. p. 212; Ledeb. Îl. ross. lp. 676; Sehlechtd.
Lang. deutsch, 24 fig. 2475. — Y, lunie, Iulie. Păduri în regiunea
montană, Predeal, Buşteni; în Suceava pe Borza, la Broşteni pe
Neagra.

16. V. dumetorum [. spec. p. 1035; Sturm deutsch. h. 31;
DC. prodr. 2 p. 355; Koch syn.p. 213; Boiss. fl. orient. 2 p. 580;
Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2476. — d, lunie, lulie. Păduri, în
regiunea dealurilor subt montane. Tismana; Govora (Knecht. leg.);
Curtea-de-Argeşi, valea Hotei; Dealu-Mare la Bucov, Scăeni; Sinaia
(Knecht.); Odobeşti, Vrancea.

** Stipulii au marginea întregă.
17. V. villosa holh. tent. Îl. germ. 2 p. 152 (17859); Sturm

188 CONSPECTUL SISTEMATIC

deutsch. h. 31; DC. prodr. 2 p. 359; Koch syn. p. 214; Schlechtd.
Lang. deutsch. 24 fig. 2479. V. polyphilla Wald. et Kit. rar. hung.
d tab. 254 (1819); M. Bieb. fl. t. c€.2p. 159-non Desf. — Vulg. Mă-
zăriche. Cosiţe. — 3 Maiu-lulie. Crânguri, mărăcinişiuri, garduri
rustice. Cerneţi; Craiova; Călimăneşti, Coziea; Alexandriea; loneşti,
Vultureanca; Comana ; Bucureşti. (” pol/phylla (arec. enum. p. 20-non
alior.) ; Ciocăneşti, Perişi; Ploeşti; Galaţi; Brăila ; Dobrogea: Bairam-
dede, Copadin, Constanța.

18. V. varia [lost fl. uustr. 2 p. 332 (1831); Boiss. fl. orient.?
p. 590 Gremli fl. analyt. suisse p. 110.7. villosaf. glabrescens Koch syn.
ed. 1837 p. 194; Ledeb. fl. ross. 1 p. 676. V. pseudo-villosa Schur
enum. transs. p. 166 (1866). V. dasycarpa Schur ap. Kanitz pl. roman.
p. 35-non Ten. V. pseudo-Cracea auct. ex p.-non Bert. Cracca varia
Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 469. — GQ Maiu-lulie. 'Tuferişiuri, mărăcei-
nişiuri, locuri de cultură; comună. Hinova, Severin, Vârciorova;
Călimăneşti; loneşti, Morteni, Vultureanca; Ciocăneşti, Chitila, Bucu-
reşti; Comana; Perişi, Ploeşti; Tecuci; Birlad; laşi. -

19. V. Cracca [. spec. p. 1035; Sturm deutsch. h. 31; DC.
prodr. 2 p. 357; Koch syn.p.213; Boiss. fl. orient. 2p.585; Sehlechtd.
Lang. deutsch. 24 fig. 2477. V. pontica Willd. spec. pl. 3 p. 1094 ap.
Boiss. |. e. Oracca major Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 468. — 4. lunie-
August. Livedi, pomării, crânguri, garduri, locuri cultivaie. Străhaea;
Broşteni; Călimăneşti; Corbeni, Curtea-de-Argeşi; Piteşti; Titu;
Chitila, Bucureşti (Grec. enum. p. 20); Comana; Predeal, Sinaia;
Câmpina, Brebu; Brăila, Lacu-Sărat; Buzău, Bisca-Husilei; Agapiea,
Neamţu (Chan. exsic. Grec. enum. p. 20); Hangu şi prin Suceava.

20. V. tenuifolia Roth. ten:. fl. germ. 1 p. 309 (1788); Sturm
deutsch. h. 31; DC. prodr. 2 p. 358: Koch syn. p. 214; Boiss. fl. orient.
2 p. 556; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2478. Cracea tenuifolia
Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 469. — , lunie- August. Livedi, pomării, crân-
guri, garduri, locuri de cultură; specie comună (Grec. enum. p. 20).
Cerneţi; Craiova; Câmpulung; Tiiu; Băneasa; Comana ; Ciocăneşti,
Chitila, Bucureşti ; Perişi; Ploeşti; Galaţi; Tirgu Ocnei ; laşi.

21. V. stenophylia. V. fenuifolia £. stenoplylla Boiss. fl. orient.
2 p. 586 (1872); Velen. fl. bulg. p. 163. V. tenuifolia var. laziflora
Griseb. specil. rumel. 1 p. 82 (1843), sed nomen non usitatum. V.
elegans Guss. prodr. 2 p. 438. — d. Maiu, lunie. La locuri vechi cul-

PAPILIONACE A 189

livate, câmpuri, mărăcinişiuri. Dobrogea pe la Mangaliea, 'Tusla; Con-
stanţa, Bairamdede, Copadin; Isaccea; Nicoliţel, Cocoşi.

25. ERVUM 1. gen. n. 575,

$ 1. Stilul la virt cu peri impregiur.

|. E. tetraspermum |. spec. p. 1039; Sturm deutsch. h. 32;
DC. prodr. 2 p. 367; Koch syn. p. 218; Sehlechtd. Lang. deutsch. 24
fig. 2496. Vicia tetrasperma Moench meth. p. 148; Boiss. fl. orient. 2
p. 596. — (2) lunie, lulie. Câmpuri, livedi, garduri rustice, mărăcinişi,
locuri cultivate. Valea-Țesnei; Ciocăneşti, Chitila, Bucureşti; Co-
mana; Lehliu; Feteşti; Brăila; Dobrogea.

Unele exemplare, precum cele de la Comana, au adesea pe-
dunculele biflore, extremitatea pedunculară aristată, însă lungimea
lor nu intrece foea respectivă şi legumenul este cu patru săminţe.

2. E. hirsutum |. spec. p. 1039; Sturm deutsch. h. 32; DC.
prodr. 2 p. 366; Koch syn.p. 218; Sehlechtd. Lang. deutsch. 24
fig. 2495. Vicia hirsuta Koch syn. ed. 1 (1537) p. 191; Boiss. fl. orient. 2
p. 595. —() lunie, lulie. Câmpuri, livedi, grâne, porumbişti, garduri,
drumuri, Vereiorova, Severin, Hinova; Craiova; loneşti, Cacova, Vul-
tureanca; Ciocăneşti, Chitila, Bucureşti; Comana; Paserea; Birlad.

Ş 2. Slilul la virf cu peri numa pe dunga superidră.

3. E. Lens Lin. spec. p. 1039; Sturm deutsch. h. 32; Koch
syn. p. 219; Boiss. fl. orient. 2 p. 588; Sehlechtd. Lang. deutsch. 24
fig. 2500. — Lens esculenta Mench. meth. p. 131 (1794). Cicer Lens
Willd. spec. 3 p. 1114 (1800). — Vulg. Linte. — 0) lunie, Iulie. De
origine asiatică, introdus şi întreţinut prin cultură pentru uzul ali-
mentar (Grec. enum. p. 20).

26. CICER 1. gen. n. 1159.

|. C. arietinum L.. spec. p. 1040; DC. prodr. 2 p. 354; Koch
syn. p. 212; Boiss. fl. orient. 2 p. 560; Schlechtd. Lang. deutsch 24
fig. 2472. — Vulg. Năut. Nohot. Cicer. — (2) lunie, lulie. De origine
egipţiană şi asiatică; din vechime introdus şi întreţinut prin cultură
pentru uzul alimentar.

27. PISUM Jvurn. inst. tab. 215.

|. P. sativum L. spec. p. 1026; DC. prodr. 2p. 368; Koch

syn. p. 220; Ledeb. fl. ross. 1 p.660; Boiss. fl. orient. 2 p. 622;

Sehlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2503. — Vulg. Mazire, — (9) Maiu- lu-
Grecescu D, Dr. — C, 1324, 15

190 CONSPECTUL SISTEMATIC

lie. De origine din Siriea, Azia-Mieă; din vechime introdusă şi între-
ținută prin cultură pentru uzul alimentar (Grec. enum. p. 20).

2. P. elatius Stev. in M. Bieb. fl. t.c. 2p. 151 (1808); DC.
pradr. 2 p. 368; Koch syn. p. 220; Ledeb. îl. ross. 1 p. 661; Boiss. fl.
orient. 2 p. 6923. — Vulg. Mazăre sălbatică. — () sau 3. Maiu, lunie.
Prin tuferişe pe costele petrose ale munţilor la Verciorova (Grec. in
Br. prodr. p. 546).

28. LATHYRUS /. seen. n. 872.

Ş 1. Foiie nefoliolate, consist numa din pețiol; stipulii folioşi
( Nissolia,).

1. L. Aphaca |. spec. p. 1029; DC. prodr. 2 p.372; Koch syn.
p. 220; Ledeb. fl. ross. 1 p. 680; Boiss. fl. orient. 1 p.602; Sehleehtd.
Lang. deutsch. 24 fig 2505. — (0) Maiu, lunie. Tuferişe, livedi de
luncă. Vâreiorova; valea Cocioceului la Perişi.

2. L. Nissolia |. spec. p. 1029; DC. prodr. 2 p. 372; Koch
syn. p. 220; Ledeb. fl. ross. 1 p. 680; Boiss. fl. orient. 2p. 60%;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2506. — (0) Maiu -lulie. Livedi la
locuri josnice umede, lunci. Craiova; Caracăl; Comana; Ciocăneşti,
Perişi; Văleni ; Ploeşti, Tirgşior ; laşi.

A. leiocarpus. — L.. gramineus Kern. est. bot. zeit. ann. 1863
p. 188; Neilr. diagn. p. 42. — Comana.

$ 2, Peţiolurile foliolate, uni-bi-multijugate ; stipulii folioşi. (La-
turus).

1. Pedunculele 1-2 flore; Anuale.

* Semințele netede.

3. L. sphzricus hetz. obs. 3 p. 39 (1791); DC. prodr. 2
p. 372; Koch syn. p. 221; Ledeb. fl. ross. 1p. 680; Boiss. fl. orient. 2
p. 613.— (O Maiu, lunie. Păduri pe dealuri. Craiova.

** Semințele tuberculato-scabre.

4. L. setifolius [. spec. p. 1031; DC. prodr. 2p. 373; Koch
syn. p. 222; Boiss. fl. orient. 1 p. 612. —'Tuferişiuri pe costele pe-
trose ale munţilor. Verciorova (Borb. miss.)

5. L. hirsuțus [,. spec. p. 1032; DC. prodr. 2 p. 273; Koch
syn. p. 222; Boiss. fl orient. 2 p. 609; Schlechtd. Lang. deutsch. 24
fig. 2509. — O) Lunie, Iulie. Tuferişe, locuri deschise, câmpuri. Cor-

PAPILIONACE JE 191
beni; Băneasa, Comana; Ciocăneşti, Buftea, Perişi ; Crivina (L. ensifo-
lius Grec. enum. p. 21 -non Badar6).

e [. odoratus L.. spec. p. 1032. — Vulg. Indrişain. Sângele- Voi-
nicului. — C) Totă vara. De origine asiatică, introdus şi întru-câtva
vulgarizat în horticultură, în Moldova mai cu seamă.

2. Pedunculele multiflore. Perenice.

* Caulii angulaţi, însă nearipaţi.

6. L.tuberosus [.. spec. p. 1033; DC. prodr. 2 p. 278; Koch
syn. p. 293; Ledeb. fl. ross. 1 p. 682; Boiss. fl. orient. 2 p.611;
Schlechtd. Lang. deutsch. 924 fig. 2510. — Vulg. Bobuşior. Măztrică.
Fasolică. Păsuiţă. — Y. lunie- August. Crânguri, mărăcinişiuri, livedi,
pomării, locuri cultivate ; specie comună (Grec. enum.p. 21). Craiova;
Rimnic; Corbeni; Câmpulung; Netoţi, Alexandriea; Comana; Ciocă-
neşti, Bucureşti; Buftea, Perişi, Crivina; Văleni.

7. L. pratensis [. spec. p. 1033; DC.prodr. 2 p. 370; koch
syn. p. 293; Ledeb. fl. ross. 1 p. 683; Boiss. fl. orient. 2p.615;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2511. — Y, lunie, lulie. Livedi, câm-
puri, tuferişe, vii. Cerneţi; Craiova; Câmpulung; Vulcana; Comana ;
Ciocăneşti, Buftea, Chitila, Bucureşti ; Perişi, Crivina (Grec. enum.
p. 21); Predeal; Sinaia (Grec. |. €.); Câmpina; Văleni; Sloboziea din
Ialomiţa ; Mânăstirea Neamţu (Chan.) ; Schitul Rarău; Iaşi.

6. uliginosus Wierzb. ap. Heuft. enum. banat. p. 61 (1858). Măr-
cuţa, Fundeni (fide Borb. in litt. 1581); Ciocăneşti; Crivina.

8. L. Hallersteinii Paumg. enum. transs. 2 p. 333 (1816);
Heuif. enum. banat. p. 61; Neilr. diagn. p. 42. L. pratensis b. grandi-
stipulus Rochel rar. banat. tab. 16 (1828). L. sepium Koch syn. ed. 2
p.225 (1843); Griseb. et Sch. iter hung. sp. n. 18- non Scop. — A. Maiu-
Iulie. Tuferişe în regiunea montană. Verciorova; Rimnie la pădurea
Gurănoea; Câmpulung ; Predeal, Sinaia; Câmpeni distr. Bacău (Br.).

** Caulii angulaţi, angulii aripaţi.

9. L. latifolius [. spec. p. 1033; DC. prodr. 2 p. 370; Koch
syn, p. 223; Ledeb. fl. ross. 1 p. 684; Sehlechtd. Lang. deutsch. 24
fig. 2514. — FI, lulie, August. Prin vii, tuferişiuri, în regiunea dealu-
rilor. Vârciorova; Severin, pe dealul Buliga prin vii, Cerneţi prin vii ;
Hinova ; laşi.

10. L. platyphyllus hetz. prodr. fl. seand. ed. 2 n. 882 (1795);
Koch syn. add. p. 443. L. heterophyllus f. unijugus Koch syn. p. 294.

192 CONSPECTUIL, SISTEMATIC

L. silvestris f. latifolius Peterm fl. lipse. p. 545 (1838); Gren. Godr.
H. tr. 1 p. 453. — d. lunie- August. Pe lingă păduri, tuferişe, crânguri,
locuri cultivate, garduri rustice. La noi frecuent. Corbeni ; Netoţi,
Alexandriea; Băneasa, Comana ; Titu, Ghergani, Ciocăneşti (L. latifo-
lius Grec. enum. p. 2l-non L. nec DC.); Bucureşti; Perişi, Crivina;
Buda, Slănic; Broşteni pe Neagra în Suceava.

1. L. silvestris |. spec. p. 1033; DC. prodr. 2 p. 369; Koch
syn. p. 225; Boiss. fl. orient. | p.611; Schlechtd. Lang. deutsch. 24
fig. 2513. — Y. Iulie, August. Pe lingă păduri. Olăneşti.

29. OROBUS 1. en. n. S7..

Ş 1. Florile gălbenii, galbene sau aurii.

1. Foliolele toilor forte ânguste, lineare oblungi.

1. O. versicolor (mel. syst. veget. 2 p. 11083 (1791). O. varius
Sims. bot. mag. tab. 675. 0. albus f. versicolor Koch syn. p. 295;
Ledeb. fi. ross. 1 p. 692 var. +; Boiss. fl. orient. 2 p. 618; Lindem. fl.
cherson. 1 p. 176. — Diferă de 0. pannonicus Jacq. enum. hort. vin-
dob. p. 128 (1762) — 0. albus L.. fil. suppl. p. 327 (1731) numa prin florile
sale avind stindardul (vexila) gălbeniu cu spatele roz-palid sau cam
purpuriu, aripile şi carinele galbene. — d. Maiu, lunie. Tuferişiuri,
margini de păduri, livedi. Piteşti, Valea-Mare; Ciocăneşti, Chitila ;
Comana, Băneasa; Lehleiu; Brăila; Tirgu-Ocnei; Birlad; Iaşi; Boto-
şiani, Roşiori.

2. Foliolele foilor late, ovale sau ovato-acuminate.

2.0. ochroleucus W. cet hit. rar. hung. tab. 1185 (1804); DC.
prodr. 2 p. 378; Rchb. germ. exc. p. 538; Neilr. diagn. p., 43. Vicia
pilisiensis Asch. et Janka legum. europ. in termeszet. fiizet. IX. 1585
pars 2 p. 140. — d, Maiu, lunie. Pădure, prin lunea Craiovei.

3. O. lzevigatus W. et Kit. rar. hung. tab. 243 (1519); DC.
prodr. 2 p. 378; Rehb. germ. exc. p. 536. 0. luteus ş. levigatus Ledeb.
fl. ross. 1 p.690. O. glaberrimus Schur enum. transs.p. 174 (1866). —
I, lunie, lulie. Păduri în regiunea montană din Moldova. Broşteni
distr. Suceava (Br.) pe Dealu-Ursului!

4. 0. transsilvanicus Spreng. syst. veget. 3 p. 260 (1826);
Schur enum. transs. p. 174. O. lwvigatus Baumg. enum. transs. 2
p. 329 (1516)-non W. et Kit. — 4. lulie. Păduri, tuferişe. laşi pe la
Socola.

5. 0. aureus Slev.in ind. 3 hort. petropol. 1537 p.42; Ledeb.

PAPILIONACEE 195

fl. ross. 1 p. 659; Boiss. fl. orient. 2 p. 621. — d, Maiu, Iunie. Păduri
in regiunea dealurilor. Craiova; Comana; în Dobrogea pe Fratele-Ţu-
uiatului (Br.).

Ş 2. Florile purpurii, azurii sau violete.

6. 0. variegatus en. prodr. suppl. lp.62(18515); DC.prodr.2
p. 377; Koch syn. p. 224. Boiss. fl. orient. 2 p. 620; Schlechtd. Lang.
deutsch. 24 fig. 2517. Orobus vernus b) latifolius hochel rar. banat.
fig. 36 (1828); Neilr. diagn. p. 43. — Vulg. Mălurici. — 4, Maiu, lunie,
Păduri, dumbrave, rediuri. Cerneţi; Craiova; Popinzăleşti; Conţeşti
pe la valea Rincăciovului; pădurea Mogoşoei; Comana; Pasărea;
Buzău la Dumbrava; Tecuci la pădurea Bodeasa.

7. 0. vernus [..spec.p. 1028; Sturm deutsch. h.7; DC. prodr.2
p. 377; Koch syn. p. 924; Boiss. fl. orient..2 p. 619; Schlechtd. Lang.
deutsch. 24 fig. 2516. 0. vernus f. vulgaris Neilr. diagn. p. 43. — Vulg.
Orăstică. Pipigioi. Pupegioare. Pupezele. — 4, Aprilie, Maiu. Păduri
în regiunea dealurilor; specie vulgară (Grec. enum. p. 21). Cerneţi;
Craiova; Caracăl; Rimnic; Piteşti, Trivale; Câmpulung; Câmpina;
Sinaia ; Piatra, Agapiea, Neamţu; Birlad; laşi; Botoşiani.

8. 0. niger |. spec. p. 1098; DC. prodr. 2 p. 378; Koch syn.
p.226 ; Boiss. fl. orient. 2 p. 620; Schlechtd. Lang. deutsch. 24
fig. 2521. — Vulg. Orăstică. Mălurici. Măzerica- Cucului. Linte-ntgră. —
d. Maiu, lunie. Păduri umbrose, dumbrave, codri. Cerneţi ; Conţeşti ;
Sinaia ; Câmpina; pădurea Mogoşoei; Comana; Tutova; in Dobrogea
pe la Măcin, Cocoşi.

Trib. IV. PHASEOLEAE R. Br, Cotiledonii groşi, farinoşi, epigeoi,
de şi in timpul germinaţiei nu se transform în foi stomatilere, totuşi
resar afară şi nu remân în păment. Legumenul unilocular sau multi-
locular prin sepluri parenchimice transversale interseminale. Foile
compuse, foră ciri.

30. PHASEOLUS /. gen. n. S68.

1. Ph. vulgaris |. spec. p. 1016; Savi mem. 3 p. 14; DC.
prodr. 2 p. 392; Koch syn. p. 296; Sehlechtd. Lang. deutseh. 24
fig. 2523. — Vulg. Fasole. Făsui. — (-) Maiu- August. De origine in-
diană, din antichitate întreţinut şi propagat prin cultură pentru uzul
alimentar. — Varietăţi numerose prin cultură.

e Soja hispida Maench meth. p. 153; DC. prodr. 2 p. 396. — Vulg.

194 CONSPECTUL SISTEMATIC

Soie, Fasole-japoneză. — (2) Introdusă în cultură abia în câteva locuri ;
are oarecare favore pentru a fi vulgarizată.

9 Cercis Siliguastrum L.. spec. p. 53%. — Vulg. Cercis. Arbust;
în câteva părți prin parcuri şi grădini; ornamental.

XXXVI. CESALPINACEA R. Br. gen. rem. p. 9.
1. GLEDITSCHIA /. gen. n. 1150.

1. G. triacanthos |. spec. p. 1509; DC. prodr.2 p.479; Lin-
dem. fl. chers. 1 p. 177. — Vulg. Plătică. Salcâm. Gledicie. — tb Maiu.

Originar din Carolina, introdus şi naturalizat; pentru parcuri, grădini
și alee,

XXĂVII. DRUPACEA DC. fl. fr. 4 p. 479.
1. AMYGDALUS 7ourn. instit. tab. 402,

i. A. nana L. spec. p. 677; DC. prodr. 2 p.530; Ledeb. îl. ross. 2
p. 1; Koch syn. p. 227; Boiss. fl. orient. 2 p. 643; Schlechtd. Lang.
deutsch. 25 fig. 2251. — Vulg. Migdal-păsiresc. Migdal-pitic. — th A-
prilie. În regiunea câmpenă danubială, pe lingă păduri, mărăcinişiuri.
Segarcea in Doljiu calea despre Valea-Bisericei; între Călăraşi şi Ol-
tenița pe la Monăstire şi Mora-Săracă (Grec. enum. p. 21); Lehliu
pe la gară; în Dobrogea pe la Cilic, Trestenic (4. Pallasiana Br. veg.
dobro. p. 7 et excic.!)

e A. communis L.. spec. p..677. — Vulg. Migdal. — to Martie, A-
prilie, În cultură, prin unele grădini; la noi rar.

2. PERSICA Town. instit. tab. 400.

1. P. vulgaris Mill. dict. ed. germ. 3p. 465 (1768); DC. prodr. 2
p. 531; Koch syn. p. 227; Ledeb. fl. ross. 2 p. 3; Boiss. fl. orient. 2
p. 640. Amygdalus Persica L. spec. p. 670. — Vulg. Persic. — t> Martie,
Aprilie. Originar din Armeniea, Asia-Mică; cultivat pentru fructele
sale : persice. Numerose varietăţi : cu fructele perose, carnea galbenă
sau roşie; cu fructele glabre. P. lavis DC.

3. ARMENIACA Zorn. instit. tab. 399.

1. A. vulgaris Lam. encyel. meth. 1 p. 2 (1786); DC. prodr. 2
p. 532; Boiss. fl. orient. 2 p. 652. Prunus Armeniaca |. spec. p. 679;
Ledeb. fl. ross. 2 p. 3; Koch syn. p. 228; Sehlechtd. Lang. deutsch. 25;
fig. 2553. — Vulg. Cais. Zarzăr. — î> Martie, Aprilie. De origine asia-
tică veche, introdus şi vulgarizat în cultură pentru fructele sale : caise,

DRUPACEAE 195

zarzăre, după cum sunt mai mari, mai gustose şi cu simburii dulci,
sau mai mici şi cu simburii amari, ambele la exterior pubescente ;
altele elabre, caise-golaşe, galbene sau persicine.

4. PRUNUS „/uss. gen. 341.

4. P. spinosa |. spec. p.651; Sturm deutsch. h.9; DC. prodr.
p. 532; Koch syn. p. 228; Ledeb. fl. ross. 2 p.4; Boiss. fl. orient.2
p. 650; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2554. — Vulg. Coțobrel. Mără-
cine. Porumbar. Scorombar. Tern ; tructele porumbe-negre, poroambe, sco-
roambe. — tb Aprilie, Maiu. În regiunea câmpenă şi a dealurilor pînă
în regiunea montană inferioră ; specie vulgară (Grec. enum. p. 21).

f. Brachypoda Borb. (1579). — Tuterişiuri. Verciorova la polele
Alionului lingă frontieră (C. Baenitz exic.)

“7. dasyphylla Schur enum. transs. p. 178: — Câmpuri pe lingă
drumuri. Craiova; Bucureşti.

L9)

2. P. insititia |. spec. p. 650; DC. prodr. 2 p. 532; Koch syn,
p. 228; Ledeb. fl. ross. 2 p. 5; Boiss. fl. orient. 2 p. 651; Schlechtd.
Lang. deutsch. 25 fig. 2555. — Vulg. Prun-sălbatie. Prun-gogoneţ. —
b Aprilie. Tuferisiuri pe coste. Câmpina, laturea despre Doftana;
vre o doă-trei individe, şi numa aici "| am aflat. Fi-vor spontanee sau
scăpate din cultură şi aci selbătieite ?

Acestei specie se atribueşte varietățile de prune obţinute prin
cultură şi care sunt caracterizate prin forma lor rotundă şi cam depri-
mată, prin colorea verde, gălbenie, rimenă, sau vinătă, prin carnea lor
aderentă de simbure, sucosă şi sacharată ete., varietăţi denumite prune-
rotunde, prune-gâldane, goldane, avrame, bardace, renglote sau renelode
(din franțuzescul Re/ne-C/aude, Prunus (laudiana Pers.) etc.

3. P. domestica |. spec. p. 650; DC. prodr. 2 p. 533; Koch
syn. p.228; Ledeb. îl. ross.2 p. 5; Boiss. îl. orient. 2 p. 652; Schlechtd.
Lang. deutsch. 25 fig. 2556. — Vulg. Prun. Perj. — î Aprilie. De
veche origine asiatică, naturalizat şi întreţinut prin cultură (Grec.
ennm. p. 21, constituind ograde sau livedi de pruni.

Presenteză numerose varietăţi întru ce concerne fructele, relativ
la mărimea, colorea, carnea şi gustul lor; astfel, la noi se numesc:
prune albe, prune rumene sau roşik, prune vinete; altele prune văratece
sau oi, prune bălegose iar în Moldova prune; altele tardive sau tom-
natice dise prune brumăriă, în Olteniea prune-vinete şi în Moldova
perje; apoi, altele sunt mari cu git dise prune-popeşti ete,

196 CONSPECTUL SISTEMATIC

4. P. cerasifera Ehrh. beitr. 4p. 17 (1792); Koch syn. p. 229.
P. divaricata Ledeb. fl. ross. 2 p. 5 (1844); Boiss. fl. orient 2 p. 651.
P. domestica *. Myvobolana DC. prodr. 2 p. 533. P. communis var My-
robolana L. spec. p. 680 ap. DC. 1. e. — Vulg. Corcoduş. Curcudel;
fructele sale corcoduşe, curcudele ; variez : vărdi-gălbenii sau galbene,
purpurii, vinete. — î> Aprilie. În cultură; naturalizat, vulgarizat.

5. CERASUS Juss. gen. p. 340.

1. C. avium Monch meth. p. 672 (1794); DC. prodr. 2 p.535;
Koch syn. p. 229; Ledeb. fl. ross. 2 p. 6; Boiss. fl. orient 2 p. 649;
Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2557. Prunus avium L. spec. p. 680. —
Vulg. Cireşiu-amară. Cireşiu-păsăresc. Cireşiu-sălbatic. Cireşiu-de-pă-
dure; fructele sale cireşe amare negre mici: C. avium a. silvestris Ser.
in DC. prodr. |. c.; cireşe amară negre mari: C. avium fi. macrocarpum
Ser. in DC. prodr. 1. c.; cireşe amare albe mari: C. avium ş. pallida
Ser. in DC. |. €. — î Aprilie. În stare sălbatică şi de cultură mai ales
varietatea albă.

2. C. Duracina LC. fl. fr. 4 p. 453 (1805); prodr. 2 p. 535.
Prunus Cerasus var. Bigarella et var. Duracina L. spec. p. 679 ap. Ser.
in DC. 1. e. P. Duracina Rchb. germ. exe. p. 643. P. Cerasus ş. Du-
racina Koch syn. p. 229. — Vulg. Cireşiu-petros; fructele mari cor-
diforme avend carnea tare dar fragedă şi dulce: cireze petrose, ce
variez după culore, unele pestetot alb-gălbenii, sau roşii negriciose sau
roşii rumene : cireşe drăgănele. — î> Aprilie, Maiu. — În regiunea
dealurilor, prin văi, păduri pe lângă vii, în cultură şi subspontaneu.
La noi cele mai renumite drăgănele sunt cele de la Piteşti.

3. C. Juliana DC. fl. fr. 4 p. 482 (1505); prodr. 2p. 536. P. Ce-
rasus var. juliana IL. spec. p. 679. P. juliana Behb. germ. exe. p. 643.
P. avium f. juliana Koch. syn. p. 229. — Vulg. Cireşiu-dulce. Cireşiu-
de- Ispas; fructele mari cordiforme gălbenii. rumene, roşii, a rar cam
negre, au carnea mole, suculentă şi dulce : cireşe, cireşe-de-ispas, cireşe-
dulci. — tb Aprilie. In cultură, arbore forte vulgarizat.

4. C. vulgaris Mill. dict. n. 1 (1759). CO. acida flora wetter. 2
p. 185 (1800). C. Caproniana DC. prodr. 2 p. 536 (1825). Prunus Ce-
rasus a. Caproniana L. spec. p. 769 (1764); Schlechtd. Lang. deutsch. 25
fig. 2558. Prunus acida et austera Ehrh. beitr. 7 p. 129 (1792).—Vulg.
Vişiu ; fructele globose uşior deprimate au carnea mole, mai mult sau
mai puţin acidă, astringento-acidă sau acido-duleişioră, roşie în-
chisă sau cam deschisă, mai mari sau mai mici: vişine, vişine-romi-

DRUPACEE, SANGUISORBACEE 197

neşti, vişine-turceşti. — Î Aprilie, Maiu. In cultură şi spontaneu prin
răspândire de seminţe ; arbore forte vulgarizat.

5. C. chamzcerasus Lois. in Duham. arbr. ed. nov. 5 p. 29,
tab. 5; DC. prodr. 2 p. 537; Boiss. Il. orient. 2 p. 649. O. pumilu Pall.
iter. 1 p. 153 (1771). Prunus chamecerasus Jacq. collect. 1 p. 133
(1786); Koch syn. p. 229; Ledeb. fl. ross. 2 p. 6; Sehlechtd. Lang.
deutsch. 25 fig. 2559. — Vulg. Ciregi-pitie. Cireşi-de-Bărăgan. —
î» Aprilie, Maiu. Pe lângă tuferişiuri, prin mărăeinişiuri în regiunea
meridională a ţerei. Craiova ; Ionești, Cacova, Vuftureanca ; Băneasa ;
Comana; Lehliu; în Dobrogea pe la Tulcea spre Nicoliţel, Cocoşi.

6. PADUS DC. prodr. 2 p. 339

1. P. Mahaleb. — Prunus Mahaleb L. spec. p. 675; Koch syn.
p. 250; Ledeb. fl. ross.2 p. 8; Sehlechtd. Lang. deutsch. vol. 25 fig. 2561.
Cerasus Mahaleb Mill. dict. No. 4%; DC. prodr. 2 p. 539; Boiss. fl. or. 2
p. 649. — Vulg. Mălin. — to Maiu, lunie. Păduri în regiunea sub-
montană şi a dealurilor: pe la Verciorova ; în Muscel la Valea-Mare
şi la Tirgu-Dealului; în Dobrogea pe la Greci şi la Mânăstirea Cocoşi;
Ja Bucureşti în cultură (!).

2. P. racemosa Uilibl. îl. lilhuan.5 p. 251 (1781). P. vulgaris
Host. fl. austr. 2 p.4 (1531). Prunus Padus Lin. spec. p.677; Koch syn.
p. 250; Ledeb. îl. ross. 2p. 8; Sehlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2560.
Cerasus P:dus DC. prodr. 2 p. 539; Boiss. îl. orient. 2 p. 230. — Vulg.
Mălin. — to Maiu. Păduri în regiunea submontană şi a dealurilor:
Cerneţi pe lorgutova; Rimnie; Piteşti; Conţeşti pe Beuca şi pe va-
lea Rincăciovului ; în Suceava la Fălticeni şi Mălin; Tecuci; laşi.

9 P. Virginiana. Cerasus virginiana Michx. fl. bor. amerie. | p.285
(1803); DC. prodr. vol. 2 p. 539. — fb Maiu. Arbor mediocru, de ori-
gină americană, există în multe grădini şi parcuri prin Bucureşti (!)
şi prin alte locuri din țeră.

XXXĂVIII. SANGUISORBACEA Lindl. syn. brit. fl. p. 102
1. SANGUISORBA /. gen. n. 146
1. S. officinalis [.. spec.p. 109; DC. prodr. 2p.593; Koch syn.
p.257 ; Ledeb.fl. ross. 2 p.27; Boiss.fl. orient. 2 p.731; Schlechtd. Lang.
deutsch. 25 fig. 2548. — Sângeric. Sorbestrea. — Y, lunie - August. Li-
vedi, pomării, În Argeşi pe la Merişani (Grec. in Br. prodr. p. 531);

198 CONSPECTUL SISTEMATIC

Corbeni ; Mânăstirea Neamţu (Chan.); in Suceava prin lunca de la
Sasca spre Cornu Luncei f. multă.

2. POTERIUM /. gen. n. 1009.

1. P. sanguisorba [.. spec. p. 1411; DC. prodr. 2 p. 59% Koch
syn. p. 258; Ledeb. fl. ross. 2 p. 26; Boiss. fl. orient. 2 p. 733. P. glau-
cescens Rchb. germ. exc. p. 610 exclus var. &; P. dichtyocarpum Spach
ann. se. natur. 1846 p. 34. Sanguisorba minor Scop. ap. Schlechtd.
Lang. deutsch. 25 fig. 2549. Pimpinella Sanguisorba Gerin. fruct. ]
p. 162 (1788). — Vulg. Bibernil. Cebarea. — Y, lunie, lulie. Livedi, po-
mării, tuferişiuri, holde. Rucăr, Valea-Muierei; Câmpina; Băneasa,
Comana ; Chitila, Mogoşoea.

2. P. polygamum W. et Kit. rar hung. tab. 195 (1504); DC.
prodr. 2 p. 594; Koch syn. p. 258; Ledeb. fl. ross. 2 p. 27-sed nom.
nimis trivialis. P. muricatum Spach ann. sc. nat. 1546 p. 36; Boiss.
fl. orient. 2 p. 733. — Aceleaşi numiri vulgare. — 4, Lunie, lulie. Li-
vedi, pomării, holde; cu mult mai frecuent la noi ca precedentul.
Cerneţi pe dealurile lorgutovei şi ale Dumbrăviţei; Băneasa, Comana;
Chitila, Ciocăneşti, Perişi; Slănic, Văleni; Buzeu; Focşiani; Birlad.

3. ALCHEMILLA /. gen. n. 108

1. A. vulgaris 2. L. spec. p. 175; DC. prodr. 2 p. 559; Koch
syn. p. 256; Ledeb. fl. ross. 2 p. 29. — A. vulgaris genuina Boiss. fl:
orient. 2 p. 730; Sturm deutsch. h. 2; A. Kern. sched. fase. 3 n. 316
et Auct. pl. A. vulgaris var. pratensis Schm. fl. bohem. 3 p. 53 (1794).
A. vulgaris var. macrotoma Borb. exsie.! — Vulg. Crețişioră. Plască. —
4, lunie - August. Păsciuni şi livedi alpine şi subalpine. Plaiul Cloşa-
nilor pe cracu Bulzului ; Sinaia (Grec. enum, p. 23); Predeal; plaiul
Cumpătului şi peplaiul Gagului la Posada; Mânăstirea Neamţului (Chan.
exsicc.); la Schitul arcu.

2. A. alpestris Schm. fl. bohem. vol. 3 p. 53(1794). A. glabra
A. Kern. sched. fase. 3 n. 817; Simk. enum. transs. p. 224; Sag. et
Schn. carp. centr. 2 p. 142 - non D(. fl. fr. 4 p. 46 (1805). A. glabrata
Tausch (1821). A. vulgaris z. glabra Wimm. et Grab. fl. siles. 1 p. 135
(1527). — I, lunie - August. Livedi, locuri cu ierbă, vălcele umede în
regiunea subalpină. Buceci în valea Urlătorea (Knecht.); Predeal;
Mânăstirea Neamţului (Chan. exsiec.).

De statură mai 'naltă ca precedenta; eaulii la bază cam culeaţi,

SANGUISORBACEE, ROSACELE 199

apoi adscendento-erecţi, foliaţi; foile radicale ample de un verde ce
bate în gălbeniu; totă planta cu totul glabră.

3. A. acutiloba Slev. verz. taur. p. 152 (1859); Buser in
bulett. de l'EHerb. Boissier tome IV (1896) No. 11 p. 758 ample des-
cripta. A. vulgaris . major Boiss. fl. orient. vol. 2 p. 730. — 9, lunie,
lulie. Prin văi şi vălcele mlăştinose in regiunea montană subalpină,
pe lingă apşiore. Predeal, copios; Azuga (Knecht.), Buşteni, Sinaia.

Robustă, înaltă ca de 30—40 cent. foile ample şi nu profund
lobate, cele radicale lung peţiolate; laciniile caliciului cu mult mai
acute ca la cele lalte, egalez sau întrec lungimea tubului calicinal.
Plantă peste-tot acoperită cu abundent indument păros şi chiar
pedicelele caliciului, perii caulinari şi peţiolari întinşi şi tot indumentul
este lipsit de reflectul sericeu.

4. A. montana Willd. enum. h. berol. p. 170 (1809). A. alpina
3. yorida L. spec. p. 179, sed Alchemilla alpina L. loc. cit. non per-
tinet. A. hybrida Hotfm. fl. germ. 1 p. 79 (1800) nomen ineptum; DC.
prodr. 2 p. 589. A. vulgaris f. subsericea Koch syn. ed. 1 p. 231 (1837);
Ledeb. fl. ross. 2 p. 29; Boiss. fl. orient. 2 p. 730. A. pubescens Koch
syn. ed. 2 p. 256 et Auct. plur.-non M. Bieb. — 4, lunie- August.
Păsciuni în regiunea alpină şi subalpină. Muntele Coziea; Buceci.

5. A. fissa Schummel in Wimm. et Grab. fl. siles. 1 p. 136
(1827); Sturm deutsch. h. 56; Koch syn. p. 256; Schlechtd. Lang.
deutsch. 25 fig. 2544. A. pyrenaica Dutour in Gren. Godr. fl. fr. |
p. 565 (1548). — Y. Iulie, August. Locuri cu ierbă, stânci, prin văi
umbrose subalpine. Buceci.

6. A. arvensis Scop. fl. carn.p.115(1772); DC. prodr. 2 p.590;
Koch syn. p. 257; Ledeb. fl. ross. 2 p. 30; Boiss. fl. orien.2p. 731;
Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2547. — Aphanes arvensis L. spec.
p. 179. — d, lunie, Iulie. Locuri cu ierbă pe stânci calcare: Valea
Oltețului la Pescerea-Polovraci.

XXXIX. ROSACEA Juss. gen. pl. 334.

Trib. |. SPIREE DC. Gineceul multicarpelar, carpelele între ele
libere ; fructu policarpie multifolecular, foleculele polisperimnice, ventral
dehiscente.

1, SPIRZEA /. gen. n. 030.

Ş 1. Lignescente; foilesimple, întregi sau dentate, dentato-serate,
nestipulate,

200 CONSPECTUL SISTEMATIC

1. S. ulmitolia Scop. fl. carn. | p. 349 tab. 22 (1772); Sturm
deutsch. h. 62; DC. prodr. 2 p. 542; Koch syn. p. 231; Sehlechtd.
Lang. deutsch. 25 fig. 2563; Pokorny holzpfl. tab. 70 fig. 1391—93.
S. chamedryfolia Jacq. hort. vind. 2 p. 66 tab. 140 (1776)-non L.--
î Maiu, lunie. Păduri şi văi umbrose în regiunea montană : Buceci
în valea lulomiţei, la Urlătoarea şi Sinaia ; Buşteni, Predeal; Neamţu ;
in Suceava pe Borca, pe Neagra şi pe Barnaru.

£. banatica Simk. enum. transs. p. 213 (1886) et exsic.! Spirea
banatica Janka adat. mugyar delkel. flor. in termesz kâzI. XII 1874
p. 166. — Stânci. Valea Oltului pe la Coziea in sus, pe Cirlige.

2. S. chamzedryfolia Lin. spec. p. 701; DC. prodr. 3 p.5W2;
Koch syn. p. 231; Pokorny holzpfl. tab. 72 fig. 1353—49; Sehleehtd.
Lang. deutsch. 25 fig. 2563, B. — S. media Sehmidt cester. baumz.
tab. 54 (1792). Ș. media var. glabrescens Simk. enum. transs. p. 213
et exsic.! Ș. oblongifolia W. et Kit. rar. hung. 3 tab. 235 (1812);
Ledeb. fi. ross. 2 p. 13.— tb Maiu, lunie. Păduri în regiunea montană.
Sinaia.

3. S. crenata L. spec. p. 701; Ledeb. fl. ross. 2p. Îl; Boiss.
fl. orient. 2 p. 6859 exelus. synon.; Pocorny holzpfl. fig. 1328—1332.—
Vulg. Taulă. Tavalga. — îb Maiu, lunie. Păduri pe dealuri şi în
părţile muntose mici. Verciorova; Craiova spre Leamna ; Dobrogea pe
la Greci (Br.); grădini şi parcuri : Bucureşti (S. /y/pericifolia (Grec.
enum. p. 22-non L.); în Bacău; laşi etc.

e $. sa/icifolia L..; $. ca/lossa 'Thumb.; S. opu/ifolia L. — Vulg.
Taulă. — % Maiu, lunie. Grădini şi parcuri. Bucureşti; laşi.

Ş 2. lerbacee; foile compuse bi-tripinate, nestipulate.

4. S. Aruncus [. spec. p. 709; DC. prodr. 2 p. 545; Koch.
syn. p. 231; Ledeb. fl. ross. 2 p. 16; Boiss. fl. orient. 2 p. 690;
Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2564. — Vulg. Barba-popei. Barba-
apului. Coda-priculicilor. Cornu-dracului. Florea-Smeului. Muma-pă-
durei. Goliciunea-fetei-pădurei. — T lunie. Păduri în regiunea mon-
lană a Moldovei superidre. Monastirea Neamţu (Chania exsic. Grec.
enum. p. 292); în Suceava pe la Broşteni (Br.), în cheile Barna-
rului (!); laşi.

Ş 5. lerbacee; foile compuse pinate, stipalate.
5. S. Uimaria [. spec. p. 702; Sturm deutsch. h. 185; DC.
prodr. 2 p. 545; Koch syn. p. 231; Ledeb. fl. ross. 2 p. 18; Boiss. fi.

ROSACEARE 201

orient. 2 p. 690; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2565. — Vuleg.
Orețuşcă. Caprifoe. — d. lunie, lulie. Păduri, margine de păduri, în
regiunea montană. Corbeni în Argeşi; Sinaia (Grec. enum. p. 22);
Buşteni, Predeal; Mânăstirea Neamţu (Chania); în Suceava pe mun-
tele Sănişioara. — Variază:

a. denudata Koch syn. p. 231 et Auct. pl. — S. denudata Presl.
fl. eech. p. 101 (1519): foile verdi concolore şi glabre pe ambe faţe;

f. discolor Koch |. e. Ș. glauca Schultz fl. starg. suppl. p. 26
(1819). $. Ulmaria o. tomentosa Camb. ap. DC. prodr. 2 p. 545: foile
pe fața superioră verdi, glabre, iar pe faţa inferidră cenuşii sau
albicios-tomentose.

6. S. Filipendula [. spec. p. 436; Sturm deutsch. h. 18; DC.
prodr. 2 p. 546; Koch syn. p. 251; Ledeb. fl. ross. 2 p. 16; Boiss. fl.
orient. 2 p. 691; Sehlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2566. — Vulg.
Aglică. Agliei. Pirigea. Pirigra-albă. — d. Maiu, lunie. Câmpuri, li-
vedi, rărişiuri, crânguri; specie vulgară. (Grec. enum. p. 22). Cerneţi ;
Craiova; Câmpulung, Sturzeni; Băneasa, Comana; Ciocăneşti, Chi-
tila, Bucureşti; Filipeşti, Câmpina, Ploeşti; Văleni; Urlaţi; Buzău;
Tecuci, Birlad; Neamţu (Chan.); laşi.

e Hernia japonica DU. transact. linn. soc. 12 p. 156; prodr. 2
p. 541. — Vulg. Teişior. — tb Iunie. Arbust mediocru, introdus în
horticultură şi oarecum vulgarizat.

Prib. II. DRYADEE Vent. Gineceul multicarpelar, carpelele între
ele libere; fructul policarpic: achenii numerose pe un ginofor eapitu-
litorm, deci exteriore.

2. DRYAS 1. gen. n. 637

1. D. octopetaia [. spec. p. 717; Sturm deutsch. h. 20; DC.
prodr. 2 p. 549; Koch syn. p. 932; Ledeb. fl. ross. 2 p. 20; Boiss. fl.
orient. 2. p. 696; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2567. — Vulg.
Argintică. Cerenţel. — î» lulie, August. Păsciuni, stânci, in regiunea
montană alpină superidră. Negoiu; Păpuşea; Buceci; Ceahlău; Pe-
trile-Domnei.

3. GEUM /. gen. n. 636.

Ş. 1. Caulii pluriflori; stilul la mediloe uncinato-articulat, arti-
culul superior la maturitate se scutură.
1. G. urbanum LL. spec. p. 716; Sturm deutseh. h. 2; DC.

202 CONSPECTUL SISTEMATIC

prodr. 2 p. 551; Koch syn. p. 232; Ledeb. |. ross. 2 p. 21; Boiss. Îl.

orient. 2 p. 606; Sehlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 25685. — Vulg.
Crânceşi. Cerenţel. Cuişidriţă. Rădichidră. — d, lunie- August. Locuri

umbrâse, dumbrave. Verciorova, dealurile Cerneţului; Tirgujiul ; M6-
năstirea Bistriţa ; Conţeşti; Câmpulung; 'Tirgovişte; Bucureşti ; Co-
mana ; Câmpina, Văleni, Sinaia (Grec. enum. p. 22); Buzeu; Tecuci;
Fălticeni, Slatina, Găineşti în Suceava; Piatra; Monăstirea Neamţu
(Chan. exsic.); laşi; în Dobrogea pe la Mânăstirea Cocoşi, Niculiţel.

2. G. Aleppicum Jacq. icon. rar. 1 tab. 93 (1786); Knapp. pl.
galiz. bukov. p. 388 nota n. 255; Simk. enum. transs. p. 215. G.
stictum Ait. hort. kew. 2 p. 217 (1789); Ledeb. fl. ross. 2 p. 22; Boiss.
fl. orient. 2 p. 697; Schlechtd. Lang. deutsch. h. 25 fig. 2569. G.
intev”medium Bess. ap. DC. prodr. 2 p. 550 (1825)-non Ehrh. —
], lunie. Iulie. Păduri, tuferişiuri în regiunea montană din Moldova.
Ceahlău (Br.); Piatra spre Bisericani, Pângăraţi şi Grumăzeşti; în Su-
ceava forte comun; laşi pe la Birnova.

3. G. rivale L. spec. p. 717; Sturm deutsch. h. 5; DC. prodr. 2
p. 551 exclus. variet. Koch syn. p. 232; Ledeb. fl. ross. 2 p. 23; Boiss. fl.
orient. 2 p. 697; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2570 tab. 1. — Vulg.
Crânceşi. Cerenţel. — Y, lunie, lulie. Locuri umede sau turfacee prin
văile montane în regiunea subalpină. Negoiu şi Jipu în Argeşi; Buceci,
Predeal, Azuga; Neamţu pe la muntele Secu (Chan. exsic. Grec. enum.
p. 22); pe arcu spre culmea despre Câmpulungu Bucovinei.

+ G. inclinatum Schleich. cat. pl. helv. 1815 et 1821. G. py-
penaicum Sehlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2572 tab. 2. X G. rivale-
montanum Sag. et Sehn. carp. centr. p. 131. Posedez un singur
exemplar pe care'l cred a fi speciea acesta şi care este datorit ami-
cului W. Knechtel, găsit în Buceci. Desvoltarea sa neperfectă nu'mi a
permis a observa morfologiea carpelelor; însă, judecat după forma
foilor şi aspectul florilor, 'mi pare a fi ceva intermediar între Geum
rivale şi G. montanum, ambele ce exist în Buceci. Deci, dubios.

$2. Caulii uniflori; stilul nearticulat şi marcescent cum la Pulsatilla.

4. G. montanum L. spec. p. 717; Sturm deutsch. h. 14; DC.
prodr. 2p. 553: Koch syn.p.9233 ; Boiss. fl. orient.2 p. 608; Sehlechtd.
Lang. deutsch. 25 fig. 2572 tab. 1. — Sieversia montană Spreng. syst'
2 p. 543 (1825).—y. lunie, Iulie. Stânei, păsciuni pe comele munţilor
în regiunea alpină. Tutila, Godeanu; Galbina; Negoiu; '[uica; Pă-
puşea ; Buceci (Grec, enum. p. 22).

ROSACEA 203

5. G. reptans |. spec. p. 717; Sturm deutsch. h. 14; DC prodr.
2 p. 553; Koch syn. p. 235; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2571.
Sieversia veptans Spreng. syst. 2 p. D438. — Y, Iulie, August. Come
alpine superiore. Buceci la Omu şi pe Caraimanu (Simk. exsic.)

4. WALDSTEINIA ||;//q. ap. DC. prodr. 2 p. 353.

1. W. geoides Willd. in neue schrift.naturf. fr.2 p. 105 (1799);
DC. prodr. 2 p. 555; Ledeb. fl.ross. 2 p. 26; Baumg. enum. transs. 2
p. 37; Boiss. fl. orient. 2 p.609; A. Knapp pl. galiz. et buko. p. 388 in
nota n. 255. — Y, lulie. Păduri în regiunea din Moldova superidră.
În districtul Neamţu la Hangu (Chania; Grec. in Br. prodr. p. 537).

2. W. trifolia hoch.ap.kKochin linnia vol. 13 (18538) p. 337 et
Auct. transs. recent. W. triloba Hornung in Baumg. mantis. p. 45
(1846). W. sibirica Auct. transs.-non Tratt. rosae. monogr. 3 p. 108
(1523). Comaropsis sibirica Schur enum. p. 184.- non DC. prodr. 2p.555
(1525). — d. lunie, lulie. Păduri în regiunea montană din Moldova:
muntele Corbu la Slănic în Bacău.

5. FRAGARIA /. gen. n. 633.

1. F. vesca [.spec. p. 709 exclus. var. £. et +.; Sturm deutsch.
h. 2; DC. prodr. 2 p. 568; Koch. syn. ed. 3 p. 184; Ledeb. fl. rose. 2
p. 65; Boiss. [l.orient.2p.699; Gren. «ode. fl. fr. Lp. 525; Sehlechtd.
Lang. deutsch. 25 fig. 25851. F. silvestris Duchesn. in Lam, eneyel.
meth. 2 p. 531 (1786). — Vulg. Fragi. Fragi-iepureşti. — 4. Maiu,
lunie. Livedi, locuri deschise pe lingă păduri, crânguri. Specie vul-
gară (Gree. enum. p. 23). Severin; Craiova; Tirgujiul; Câmpulung ;
Valea-Mare; Ciocăneşti, Bucureşti; Câmpina; Sinaia, Predeal; Va-
slui; laşi

Variază : cu fructele sferoide: căpşiuni; cu fructele oblungi co=
noide: fragi-iepureşti, la Bucureşti, fragi.

2. F. collina [hrh. beitr. 7 p. 26 (1792); DC. prodr. 2 p. 569;
Koch syn. ed. 3 p. 184; Ledeb. fl. ross. 2 p. 64%; Gren. Godr. fl. fr. 1
p. 556; Boiss. fl. orient. 2p. 699; Sehlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 25833.—
Vulg. Fiagi.— d. Maiu, lunie. Livedi, coste, dealuri, crânguri. Craiova;
Popinzăleşti, Caracăl; Conţeşti ; Paserea ; Comana ; Sloboziea ; Buzău;
laşi ; Tulcea.

3. F. elatior Ehrh. beitr. 7 p. 23 (1792); DC. prodr. 2 p. 570;
Koch syn. ed. 3 p. 184; Ledeb. fl. ross. 2p. 64; Boiss. fl. orient.2

204 CONSPECTUL SISTEMATIC

p. 699; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2582. PF. pratensis, F. mos-
chata Duchesn. hist. nat. frais. ann. 1766. F. magna Thuill. ap. Gren.
Godr. fl. fr. 1 p. 536. — Vulg. Pragi. Căpşiuni. — d. Maiu, lunie.
Livedi. Craiova; Caracăl; Valea-Mare; Piteşti; laşi; Botoşiani pe la
pădurea hedii.

6. COMARUM /. gen. n. 035.

1. C. palustris [.. spec p. 718; Koch syn.p. 235; Ledeb. fl.
ross. 2 p. 62; Boiss. fl. orient. 2 p. 700; Sehleehtd. Lang. deutseh. 25
fig. 2585; Sag. et Sehn. carp. centr. 2 p. 139. Potentilla palustris
Scop. fl. carn. 1 p. 359 (1760). P. omarum Nestl. potent. p. 36 (1516).—
d, lunie. Locuri băltose turtose în văi subalpine. Buşteni în Valea-
Cerbului jos (Knecht. exic.!)

7. POTENTILLA 1. gen. n. 034.

Secţ. 1. Pentamere: corola cu cinci petale. Fupotentille.

$ 1. Pinate: tote foile sau cel puţin cele inferiore sunt pinate.
Speciile nostre flaviflore.

1.P. supinal. spec.p. 711; Sturm deutsch.h. 91; DC.prodr. 2
p. 580; Koch syn. p. 9235; Ledeb. fl. ross. 2p.35; Lehm. monogr.
potent. p. 42; ej. rev. potent. p. 193; Schlechtd. Lang. deutsch. 95
fig. 2587. — Vulg. Serîntitore. Gălbenuşe. — (-) lunie- Septembre. Pe-
trişi me&nunt la locuri cam umede, garduri, paveuri. Bucureşti; Ga-
laţi ; Tulcea. |

2. P. Anserina L. spec. p. 710; Sturm deutsch. h.4; DC.
prodr. 2 p. 5892; koch syn. p. 236; Ledeb. fl. ross. 2 p. 44; Boiss. fl.
orient 2 p. 707; Sehlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2590. — î lulie-
Septembre. Locuri josnice umede pe lingă riuşiore, pe lingă mori,
şanţuri, gropi ude; specie comună în regiunea montană şi submon-
tană mai ales (Grec. enum. p. 22). Rucăr, Nămăeşti, Câmpulung;
Predeal, Buşteni, Sinaia; Câmpina; Bucureşti, Mogoşoea; Buzău ;
Bacău; Mânăstirea Neamţu, Secu (Chan); prin Suceava, comună;
Roman ; laşi; Botoşiani. — Variază.

a. discolor Wallr. sched. crit. 1 p. 236 (1822). P. Anserina Lin. et
Auct. pl. — Foile pe faţa supericră verdi, glabre sau glabriuscule, pe
cea inferioră albo-argintii sau tomentose ;

f. concolor Wallr. 1. c. Ser. ap. DC. prodr. 2p. 582. P. Anse-
rina f. sericea Koch. — Foile pe ambe faţe albo-argintiu perose. —Pe
Ialomiţa la Sloboziea spre pădurea Moşi-Toma; Buzău; Piatra.

ROSACEAE 205
Ş 2. Digitate: toile radicale şi cele interiore digitate, a câted - 7
toliole.

1 Flavitlore.

* "Tulpina fără stoloni flagelari.

a. Rect. Caulii drepţi țepeni, ei şi peţiolurile cu mulţi peri
lungi orizontali ce au baza tuberculată şi în amestec cu alţi peri m&-
nunţi neturberculaţi; foile părose şi de un verde unitorm, marginea
foliolelor întinsă.

3. P. recta [L. spec.p. 7ll; Sturm deuteh. h. 91; Koch syn.
p. 236 exclus. var. &; Ledeb. fl. ross. 2 p. 45 exclus. variet.; Schlechtd
Lang. deutsch. 25 fig. 2591. P. recta f. palida lus a, Lehm. revis.
potent. p. 83 (1856). P. sulphurea Lam. fl fr. 3 p. 114 (1776). P. hirta
2. recta Ser. in DC. prodr. 2 p. 579. — Vulg. Găinuţe. Gălbenuşe. Serîn-
tităre. — î» lunie, lulie. Livedi, pajişti pe lingă păduri, crânguri, lo-
curi deschise; în regiunea câmpenă şi a dealurilor ; specie frecuentă
(Grec. enum. p 22). Cerneţi pe dealurile lorgutovei şi Dumbrăviţei
(P. recta var. obscura Grec. in Br. prodr. p.534% ap. Borb. in litt.-non
Willd.); Cloşani la Buza-Plaiului; Craiova pe Dealu-Viilor; Popinză-
leşti; (ăhergani, Ciocăneşti, Bucureşti; Comana ; Ploeşti, Dealu-Mare;
Buzău la pădurea Grângul; Odobeşti; laşi; Constanţa.

f. sublaciniosa. Florile mari sulfurii; foliolele foilor profund inciso-
serate, laciniile unidentate nu trec de jumătate distanţa d'intre nervura
mediană şi liniea periferică.

4. P. obscura Willd.spec.2 p. 1100 (1799); M. Bieb. fl.t.c.1
p. 405; Nestl. potent. p. 4%; Sehm. monogr. potent. p. 82 (1826). P.
recta f. obscura Koch syn. p. 236; Ledeb. fl. ross. 2p. 46. P. recta sg.
obscura lus. a Lehm. revis. potent. p. 52. — €. lunie, Iulie. Livedi,
crânguri, poeni pe lingă păduri, locuri deschise; 'mi pare mai frecu-
entă la noi ca precedenta. Verciorova, Severin; Vulcana, Bezdat ;
Tirgovişte ; Vultureanca; (romana; Ciocăneşti, Bucureşti, Buftea, Cri-
vina; Sinaia (P. recta Grec. enum. p. 22 etin Br. prodr. p.534-non L..);
Dealu-Mare; Slănic, Văleni ; Bisca; Focşiani; Neamţu; Botogşiani.

6. leucotricha Borb. in litt. 1882; cest bot. zeit. 1886 p. 292. Tote
caracterele specifice de P. obscura W. însă perii mai albicioşi. — Bres-
niţa, Severin; Comana; Constanţa.

5. P. pilosa Willd. spec. 2 p. 1100 (1799); Koch syn. p. 237;
Sturm deutsch. h. 91; Schlechtd. Lang deutsch. 25 fig. 2593. P. Hirta
a. vubens Ser. in DC. prodr. 2 p. 578 exclus. synon. Allionii et
Nestleri. — P. obscura b. pilosa Lehm. revis. potent. p. 83.— d.
Maiu, lunie. Locuri deschise aprice, in regiunea câmpeană. Popin-

Grecescu D. Dr. — C. 1324, 46

206 CONSPECTUL SISTEMATIC

zăleşti, Caracăl; loneşti, Vultureanca; Băneasa, Comana; Ciocăneşti,
Chitila; Crivina (P. hirta et P. villosa Grec. enum. p. 22. P. villosa €
lapsu calami pro P. pilosa Willd.); Sloboziea ; Brăila; Galaţi; Foeşiani;
Birlad; laşi; Măcin; Greci.

6. P. astrachanica Jacq. icon. rar. | tab. 92 (1786); M. Bieb.
fl. t.e. 1 p. 406; Lehm. monogr. potent. p. 77. P. hirta 5. astrachanica
Ser. in DC. prodr. 2 p. 578. P. recta var. ş. astrachanica Lehm. rev.
potent. p. Ș4 etiam Ledeb. îl. ross. 2 p. 45 post Potentillam rectam
genuinam. — . Maiu, lunie. Locuri petrose aprice deschise, câm-
puri aprice. Verciorova, Gura-Văei; Caracăl la pădurea RHomula;
Brăila pe la Monument; Măcin spre Greci.

Portul şi contiguraţiea plantei nostre se potriveşte exact cu
forma tipică de P. astrachanica Jacq.; însă diferă prin indumentul
foliolelor sale care, de şi părose, sunt lipsite de aşternutul de peri
scurţi denşi ce dau oarecare reflect sericeu paginei inferidre, aşia cum
se observă la exemplarele din Rusiea.

7. P. taurica Willd. in mag. d. gesels. naturf. freunde zu
berlin. 7 p. 291 (1799); Lehm. monogr. potent. p. 90 tab. 9!; Ledeb.
fl. ross. 2 p. 46; Lehm. revis. potent. p. Sl quoad forma genuina.
P. hirta f. taurica Boiss. fl. orient. 2 p, 713. — 4, Maiu, lunie. Locuri
petrose, stâncose în munţii Dobrogei: la Alibeichioi pe Consulu; M6-
nastirea (Cocoşi.

8. P. lzeta lichb. germ. exc. p. 595 (1533); Zimmeter în A.
Kerner sched. n. 825. P. hirta Koch syn. p. 237; Sturm. deutseh. h.91;
Lehm. mon. potent. p. 58 tab. 3S!et Auct. plur.-non L. — d, lunie,
lulie. Locuri petrose. Dobrogea la lenisala subt Castelul-Genovez.

Exemplarele nostre, prin statura şi tote caracterele morfologice
externe, nu se deosibese în nimic de specimenele scundace de P. pedata
Nestl. mon. potent. p. 44 n. 27 ast-fel după cum sunt distribuite de
V. Engelhartd în 1889 şi recoltate pe la „Scala-Saneta“ lingă Triest.
Însă, între tote aceste, de o parte, şi între cele din vecinătatea 'Tou-
lonului, adică adeverata P. hirta L., există oare-care diferenţă apre-
ciabilă numa întru ce priveşte forma foliolelor foilor.

b. Argente. Caulii adescedenţi sau suberecţi rigidi, ei şi
pețiolurile pubescenţi sau peroşi, dar tot-odată şi tomentoşi,. perii.
netuberculaţi; foile peste-tot sau numa pe desubt cu toment dens
cenuşiu sau argintio-albicios, marginea foliolelor revolută. Florile
micşiore.

ROSACEA 207

9. P. canescens bess. prim. fl. galiz. 1 p. 330 (1809); DC.
prodr. 2 p. 578; Zimmeter in A. Kern. sched. n. 1243; Schlechtd Lang.
deutsch. 25 fig. 2594. P. inclinata Koch syn. p. 237 (1843); Ledeb. fl.
ross. 2 p. 47; Lehm. rev. potent. p. 100 - non Vill. pl. dauph. p. 567
(1789). P. intermedia Wablenb. carp. princ. p. 154(1814)-non L. mant.
(1767) — 3. Maiu - Iulie. În regiunea câmpurilor şi a dealurilor.
Valea-Țesnei la Poiana-Stinei: Bălceşti; Predeal; Comana; Bucureşti
Focşiani ; laşi Socola.

10. P. argentea [. spec. p. 712; Sturm deutseh. h. 17; DC.
prodr. 2 p. 577 exclus. variet.; Koch. syn. p. 227 et add. p. 433 excel.
var. f; Ledeb. fl. ross. 2 p. 47; Boiss. fl. orient. 2 p. 712; Lehm. rev.
potent. p. 96; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2595. — 3, lunie-
August. Livedi, câmpuri, ogore, locuri virane urbane, rurale; specie
comună (Grec. enum. p. 22). Vârciorova, Severin; Hinova ; Craiova;
Alexandriea ; Comana; Ciocăneşti, Chitila, Bucureşti ; Sinaia; Câm-
pina; Văleni; Beceni; Bacău; Birlad; laşi; Fălticeni; Broşteni; în
Dobrogea pe la Măcin, Tulcea etc.

f. impolita Wahlenb. carp. princ. p. 155 (1814) et Auct. plur.
P. neglecta Bmg. enum. transs. 2 p. 63 (1816). P. incanescens Opiz. —
La locuri useate deschise. Verciorova; Ciocăneşti, Chitila, Bucureşti ;
Dobrogea pe la Cocoşi Isaccea.

Ii. P. microdons Schur enum. transs, p. 192 (1866); Simk.
enum. transs. p. 219. P. Silesiaca Uechtr. in Jahrb. schles. gesels. f.
vaterl. cult. 44 p. 82 (1867). — Y, Iunie - August. Locuri useate, dru-
muri, căi comunale urbane. Horezu; docăneşti, Chitila, Bucureşti ;
Comana; "Tecuci la Cier; Dobrogea pe la lenisala subt Castelul-Ge-
novez.

f. cano-viridis. P. collina var. cano-viridis Schur. cest. bot. zeiţ,
ann. 1869 p. 208; Simk enum. transs. p. 219. P. thyrsiflora Fiilsen
ap. Zimmeter in A. Kern. sched. spec. n. 446 (1882). Major, robus-
tior, foliolis foliis radicalibus amplioribus. — Bucureşti ; Comana.

ec. Chrysantha. Caulii adscendenţi, lungi, debili; foile peste
tot au coldrea verde, ele şi caulii cu peri lungi mai mult sau mai
puţin denşi şi netuberculaţi, lipsite de indument tomentos; inflores-
cenţa laxă, florile aurii,

12. P. chrysantha rev. ind. sem, hort. vratisl. 1818 pd:
Rehb. germ. exe. p. 595; Ledeb. fl. ross. 2 p. 49 excepto var. £.;
Griseb. et Seh. iter. hung. p. 295; Lehm. rev. potent. p. 78; Ileuft,

208 CONSPECTUL SISTEMATIC

enum. ban. p. 65 var. 4; Neilr. diagn. p. 46; Sehur enum. p. 197;
P. amphibola Sehur. enum transs. p. 195 (1566). — Vulg. Găinuge.
(ălbenuşe. — d. Maiu - lunie. Stânci calcare Valea Bahnei spre gura
Cerovăţului ; valea Oltului pe la Călimăneşti, Coziea; Rucăr pe Ghim-
bavățu; Buceci pe la Sinaia, valea Priporului (W. Knecht.); în Rareu.

f. thuringiaca. P. thuringiuca Bernh. in Link enum. pl. hort.
berol. 2 p. 64% (1822); DC. prodr. 2 p. 518; Koch syn. p. 239; Sturm
deutsch. h. 91 tab. 11; Schur enum. transs. p. 197; Schlechtd. Lang.
deutsch. 25 fig. 2595. P. chrysantha f. elongata Heutt. en. banat. p. 65
(15585). — d. lunie, lulie. Stânci calcare şi la altitudini ceva mai su-
periore ca precedenta. Mun'ele Coziea ; Pajerea pe Giuvalu; Buceci
în valea Caraimanului (Knecht.), pe Costila în Valea-Albă sus.

Diferă forte puţin de P. chrysantha 'Trev. prin caulii sei ce în-
trec cu mult inăţimea foilor radicale, prin dinţii foliolelor mai mari
şi mai profundi, prin foliolele foilor superidre oarecum întregi, din-
tele din virful foliolelor mai expresiv, şi prin panicula laxă.

13. P.patula W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 194 (1504); DC.
prodr..2 p. 575; Lehm. monogr. potent. p. 103; Ledeb. fl. ross. 2
p 48; Koch syn. p. 238; Sturm deutsch. h. 90 tab. 10; Lehm. revis.
potent. p. 75. P. pratensis Schur en. trans. p. 192 (1886) -non Herb.
P. patula $. tenella 'Tratt. P. Schurii Fuss. ap. exsie. in A.Kern. sehed.
spec. n. 837 (1853). — d. Maiu, lunie. Coste aprice. Ploeşti, Tirgşior
pe la Crângul-lui-Bot; Fălciu pe dealurile viilor; Botoşiani.

14. P. rubens Crantz stirp. austr. fasc. 2 p. 75 (1769); Zimmet.
in A. Kern. sched. spec. n. 338. P. opaca Jacq. icon. rar. (1786);
Koch syn. p. 242; Gren. Godr. fl. îr. vol. l p. 527 ex parte; Lehm.
revis. potent. p. 123 exclus. variet.; Schlechtd. Lang. deutsch. 25
fig. 2607 -non L. P. verna Baumg. enum. transs. 2 p. 64 et 65-non
L. — Y, Maiu, lunie. Locuri uscate cu ierbă, tuterişiuri, crânguri ; în
regiunea dealurilor şi a câmpurilor. Piteşti, Trivale; Conţeşti; Chitila
(P. opaca Grec. in Br. prodr. p. 533); Paserea; Comana; Câmpina (P.
minima Grec. ennm. p. 22 - non Hall. fil.); Sinaia, Predeal.

d. Aures. De ordinar de talie pitică; tulpinele emit cauli ar-
cuato-adscendenţi adesea şi caudiculi prostraţi radieanţi, părţile cau-
linare şi foile cu peri lungi netuberculaţi, foile unora pe desubt au
şi toment adpres cenuşiu sau albicios; florile aurii şi comparativ
cu taliea plantei măricele.

15. P. aurea |. cent. 2 in amoen. acad. 4 p. 316 (1759); Sturm

ROSACEAE 209

deutsch. h. 17; Lehm. monogr. potent. p. 116; Koch syn. p. 240;
Lehm. revis. potent. p. 128; Sehlechtd. Lang. deutseh. 25 fig. 2605.
P. Halleri DC. prodr. 2 p.576 quoad variet. a. et f. — X, lulie, August.
Stânci şi păsciuni pevirfurile alpine. Piatra-Mare; Ceahlău; munţii
Palanca în Bacău şi Grinţieşiu in Suceava (Br.).

16. P. maculata Pourr. mem. acad. toulouse 3 p. 316 (1755);
Lehm. revis. potent. p. 119. P. salisburgensis Hienke in Jacq. collect. 2
p. 68 (1788); Sturm. deu'sch. h. 17; Ledeb. fl. ross. 2 p. 55. 7, al-
pestris Hall. fil. in Seringe mus. helv. 1 p. 53 (1815); Koch. syn. p. 240.
P. crocea Schleich. catal. pl. helv. 2 p. 20 (1507); Lehm. monogr.
potent. p. 111. P. aurea Ser. in DC. prodr. 2 p. 576 exclus. var. 7.
-non L. Fragaria villosa Crantz stirp. autr. fase. 2 p. 15 (1763). —
A, lulie, August. Stânci, păsciuni, locuri cu ierbă; în regiunea alpină
pe comele munţilor. Buceci pe Virful-cu-Doru (P. minima Grec. enum.
p. 22-non Hall. fil. specimen. forma parvula), pe Caraiman (Knecht.)
şi pe Furnica.

17. P. opaca [. spec. p. 713 ap. Zimmet. in A. Kern. sched.
spec. n. 834. P. verna Sturm deutsch. h. 17 (1804); Koch syn. p. 241;
Lehm. revis. potent. p. 117; Sehlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2605.—
La locuri cu ierbă pe dealuri. La Piatra pe Pietricica şi Cozla; Monăs-
tirea Neamţu (P. verna Chan. exsic. Grec. enum p. 22. P. opaca Br.
prodr. p. 533); laşi pe dealurile de la Galata; Botoşiani.

18. P. arenaria Porkh. in fl. der wetter. 2 p. 245 (1800) ap.
Zimmet in A. Kerner sched. fase. 3 p. 18-22 spec. n. 827 et n. 828.
P. cinerea Koch. syn. p. 242; Sehlechtd. Lang. deutseh. 25 fig. 2606;
non Chaix ap. Vill. fl. dauph. 3 p. 567. -— Ă. Maiu-lulie. Pe dealuri,
coste; la locuri uscate; locuri de petrişiu cu icrbă sau denudate.
Tirgujiul ; Sinaia ; Piatra; Birlad; Vaslui pe la pădurea Lipovăţului ;
Iaşi, Miroslava.

: * "Tulpina emite stoloni flagelari reptanţi. (heptantes).

9. P. reptans [.. spec. p. 714; DC. prodr. 2p. 574; Sturm
deutsch. h. 91 optime; Koch syn.p. 239; Ledeb. Îl. ross. 2 p.92;
Lehm. revis. potent. p. 183; Sehlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2199.—
4. Maiu- August. La locuri cu ierbă, livedi, poeni, rărişiuri, locuri
umede; specie vulgară. Olăneşti, Rimnic; Câmpulung ; Piteşti; Titu,
Ciocăneşti, Chitila ; Bucureşti (Grec. enum. p. 29); Comana ; Câmpina;
Văleni; Buzău; Sloboziea; Brăila, Birlad; Vaslui ; laşi.

210 CONSPECTUL SISTEMATIC

2. Albiflore.

20. P. alba |. spec. p. 713; Sturm deutsch. h. 4; DC. prodr.
2 p. 584; Koch syn. p. 245; Ledeb. fl. ross. 2 p. 60; Lehm. revis.
potent. p. 135; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 25 fig. 2612 tab. 1. —
Y, Maiu, lunie. Crânguri, rărişiuri, poeni, livedi. Piteşti la Trivale;
Dimbovicioara, Valea-Mauierei; Conţeşti; Ciocăneşti, Buftea (Grec. in
Br. prodr. p. 523); Comana; Câmpina (Grec. enum. p. 22); Ploeşti la
Crângu-lui-Bot şi Bereasca; Mânăstirea Neamţu (Chan.); laşi pe la
pădurea "Tinoasa.

21. P. Haynaldiana Janka nov. taurcic. brev. p. 3 n. 7 (1579);
Boiss. fl. orient. 2 p. 704. — Y, Iunie. In regiunea montană, stânci
alpine, locuri cu icrbă. Munţii Paringului în Gorjiu (]. Barth exsic.)

Ş 3. Ternate. 'Tote foile sunt trifoliolate.

1. Flaviflore sau aurii.

22. P. chrysocraspeda Lehm. sem. h. hamburg. 1549; revis.
potent. p. 160 n. 168 tab. 154; Griseb. et Sch. iter hung. p. 29%;
Fuss. transs. excurs. p. 202; Schur enum. transs. p. 194; Boiss. Îl.
orient. 2 p. 725: P. awea Griseb. spicil. rumel. p. 101 -non L. P. gran-
diflora Baumg. enum. transs. 2 p. 68-non L. P. pseudofrigida Schur
enum. transs. p. 195. — d, Maiu, lunie. Păsciuni, locuri cu ierbă în
regiunea montană. Tutila, Godeanu; Galbina; Muntele Coziea; Ghiţu;
Negoiu; Păpuşea; Buceci în tot coprinsul; Predeal.

3. minor Boiss. fl. orient. 2 p. 725 (1872). P. ternata C. Koch în
linnăa 19 p. 45 (1849). P. aurea Sm. prodr. | p. 352-non L. P.
minima *ţ. minor Lehm. revis. potent. p. 160. — Pe virturile alpine.
Buceci pe Caraimanu (Knecht.); Păpuşea ; Piatra-Mare. — Plantă ca
de 2—4 cent. florile comparativ mai mari şi de un galben intens auriu.

9. Albiflore.

23. P. micrantha ham. in DC. fl. fr. 4 p. 468 (1805); Ser. in
DC. prodr. 2 fp. 585; Sturm deutsch. h. 91 tab. 11; Koch syn. p.
243; Ledeb. fl. ross. 2 p. 60; Lehm. revis. potent. p. 147; Boiss. îl.
orient. 2 p. 706; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 25 fig. 2614, — d,
Aprilie, Maiu. Prin tuferişiuri şi crânguri în regiunea montană şi a
dealurilor. Vârciorova, Severin, Bresniţa ; Coziea, Stănişioara ; Piteşti
la Trivale şi Banău; Conţeşti (Grec in Br. prodr. p. 532); Câmpina.

Secţ. II. Tetramere: sepale, petale a câte 4. Tormentillae.
24. P. silvestris Neck. delic. gallo. belg. p. 222 (1768). 7,

ROSACEAE 211

Tormentilla erecta Scop. îl. carn. vol. | p. 360 (edit. 1772). P. Tormen-
tilla Sibth. îl. oxon p. 162 (1794); Lehm. monogr. potent. p. 149;
DC. prodr. 2 p. 574%; Koch. syn. 240; Poiss. fl. orient. % p. 717;
Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2602. Tormentilla erecla L. spec. pl.
716; Sturm deutsch. h. 34. — Vulg. Selipeţi. Serintitoare. — Urânguri,
rărişiuri, ograde de pomi, tuferişiuri ; în regiunea montană inferioră
şi a dealurilor. Curtea-de-Argeşi ; Rucăr pe Dobrieşiu, Valea-Muierei ;
Conţeşti; Vulcana; Câmpina ; Sinaia (Grec. enum. p. 22 et in Br.
prodr. p. 532); Buşteni, Predeal; Piatra-Mare; Galaţi; Tirgu-Ocenei pe
Măgura; Comănești; Monastirea Neamţu la Secu (Chan. exsic. Grec.
enum. p. 22); Broşteni pe Neagra, Dealu-Ursului, Schitul Rarcu.

25. P. procumbens Sibih. fl. oxon. p. 162 (1794); Sturm
deutsch. h. 92; Koch syn. p. 239; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig.
2601. P. nemoralis Auct. ex p.-non Lehm. monogr. potent. tab. 13.
Tormentilla reptans L. spec. p. 716; Behb. germ. excurs. p. 589. —
4. Aprilie-inlie. Crânguri, tuferişiuri pe dealuri. Piatra aprope de
Pângăraţi.

8. RUBUS 1. gen. n. 632.

Ş 1. lerbacei: tulpina sublignescentă perenică, caulii ierbacei
anuali ; stipulii caulinari; carpoforul discoid. Specii de talie mică.

1. R. saxatilis |. spec. p. 705; DC. prodr. 2 p. 564; Koch
syn. p. 234% et add. p. 1022; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2574.—
Y, lunie, lulie. Păduri în regiunea alpină, quasi alpină. Buceci în
Valea-Albă pe Costila; Negoiu; Predealpe Postăvaru (Raem.); Ceahlău;
pe valea Barnarelului la capul riului.

$ 2. Subarbuşti, arbuşti: caulii lignoşi perenici; stipulii peţiolari;
carpotforul conoid. Specii de talie "naltă.

|. Digitifoliaţi : toile digitate din 3-5-7 foliole; fructul negru sau
vinăt pruinos, numit mură, se desprinde de pe receptacul împreună
cu carpoforul,

2. R. czesius [,. spec. p. 706; DC. prodr. 2 p. 558; Koch syn.
p. 234; Ledeb. fl. ross. 2 p. 66; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 537; Boiss.
fl. orient. 2 p. 692; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2576. — Vulg.
Mur. Rug. — t Iunie, Iulie. Dealuri, câmpuri, coste; tuferişiuri,
mărăcinişiuri, drumuri, garduri rustice ; specie comună (Grec. enum.
p. 25). Rimnie; Hoşiori în "Teleorman; Piteşti; Câmpulung; Vultu-
reanca; Câmpina, brebu; Titu; Ciocăneşti, Bucureşti; (Comana,
Giurgiu ; buzeu; Birlad; Broşteni pe Neagra.

212 CONSPECTUL SISTEMATIC

f. umbrosus Wallr. sched. p. 220 (1822); Gren. Godr. fl. fr. 1
p. 538. — Păduri. Comana; Piatra, Pădurea-Balaurului, Crăcoani.

“. arvalis Rehb. germ. excurs. p. 608 (1833). BR. caesius f. agrestis
Weihe et Nees rubr. germ. p. 106 (1822); Gren. Godr. îl. fr. lp.
5358-non R. agrestis W. et Kit. — Comana; Bucureşti; Crivina.

3. R. agrestis W. et Kit. rar. hung. tab. 265 (1812); DC.
prodr. 2 p. 559; Fuss transs. excurs. p. 965. BR. nemorosus Heyne pro
parte. A. corylifolius *. althaeifolius Rehb. germ. excurs. p. 608 (1832).—
Este mai mult o formă ce ţine de PR. dumetorum Weihe (conf. Focke
synops. rubr. germ. p. 397). — tf lunie, lulie. In regiunea dealurilor,
pe la vii, pe coste. Craiova; Perişi; Podu-Turcului.

4. R. fruticosus |. fl. suec. ed. 2p. 172 (1755); Rehb. germ.
exc. p. 600; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 549; Schlechtd. Lang. deutsch. 25
fig. 2580. P.. plicatus Weihe et Nees rubr. germ. p. 15; Gremli îl. analyt.
suisse p. 194; Focke synops. rubr. germ. p. 111. — Vulg. Mur-negru;
fructele mure-negre. — î Iunie, lulie. Păduri pe la rărişiuri, poeni,
drumuri. Şimian, Hinova; Craiova; Rimnie, (G«urănoea.

5. R. suberectus Anders. in linnăa soc. ann. 1315 p. 218
tab. 16; Rchb. germ. excurs. p. 600; Gremli fl. analyt. suisse p. 193.
“R. fastigiatus Weihe et Nees rubr. germ. p. 16 (1822). — d, lunie,
lulie. Tuferişe, coste. Rimnic, Călimăneşti, Coziea.

6. R. plicatus Weihe et Nees rubr. germ. p. 15 (1822); Ser.
in DC. prodr. 2 p. 560; Focke syn. rubr. germ. p. ll; — R. fruticosus
L. fl. suec. ed. 1755 p. 172 ex p. — fb lunie, lulie. Tuferişiuri pe
costele petrose ale munţilor. Valea Jiului către Lainici.

7. R. sulcatus Vest in Tralt. ros. monogr. 3 p. 42 (1823); Ser.
in DC. prodr. 2 p. 559; Gremli fl. analyt. suisse p. 194. f. fruticosus
Auct. plur.-non L.— > lunie, lulie. Tuferişiuri pe costele munţilor.
Riu-Vadului, Câneni; Corbeni în Argeşi ; Focşiani, Odobeşti.

8. R. discolor Weihe et Nees rubr. germ. p. 46 (1829); Rehb.
germ. excurs. p. 603; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 546; Boiss. fl. orient. 2
p. 695.— b lunie, lulie. Tuferişiuri pe costele munţilor şi dealurilor.
Verciorova, Gura-Văei; Severin, Crihala ; valea-Ţesnei; Băneasa, Co-
mana, Ciocăneşti, Buftea ; Piatra pe Cozla.

9. R. candicans Weihe olim ap. Rchb. germ. excurs. p. 601
(1832); Gremli fl. analyt. suisse p. 193. PB. ?uyrsoideus Wimm. fl. siles.

ROSACEA 213

p. 151 (1540); Gren. Godr. (|. fr. 1 p. 547; Fuss lranss. excurs. p. 193.
h. fruticosus Weihe et Nees rubr. germ. p. 24 (1829)- non L. — bb lunie,
Iulie. Costele dealurilor şi pe la drumuri, prin tuferişe mici. Valea-
Bahnei, Verciorova; Olăneşti, Valea-Răporoasă, Rimnic.

10. R. tomentosus Borkh.in Rem. neu - mag. bot. st. 1 (1794);
Weihe et Nees rubr. germ. p. 27 tab. 8; DC. prodr. 2 p. 561; Rehb.
germ. exc. p. 601; Gremli |. e. p. 179. — tb lunie, lulie. Câmpuri,
maluri rupte pe lingă drumuri, porumbişti vechi; mărăcinişiuri. Ver-
ciorova, Severin, Cerneţi; Comana; Buftea, Perişi, Crivina. Variază :

a. canescens. Faţa superidră a foliolelor foilor este cenuşiu-to-
mentosă, cea interioră este dens albicios-tomentosă E lĂ h. canescens
DC. prodr. 2 p. 5612);

f. glabratus. Godr. monogr.p.27. Faţa superioră a toliolelor foilor
este verde şi glabră sau abia cu câţiva perişiori sporadici punctiformi,
faţa intericră dens albicios-tomentosă.

11. R. Radula Weihe et Nees rubr. germ. p. 89 (1829); Rehb.
germ. excurs. p. 606; Gremli fl. analyt. suiss. p. 180 et 189; Focke
synops. rubr. germ. p. 317 et 319. —— b lunie, lulie. Tuferişiuri, gar-
duri, vii. Dealu-Mare.

42. R. hirtus W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 114 (1804); Focke
synops. rubr. germ. p. 371. R. glandulosus Rehb. germ. excurs. p. 607
(1832) -non Bellard. in app. fl. pedem. p. 24 (1792). R. villosus a. glan-
dulosus Ser. in DC. prodr. 2 p. 563 pro parte. — b Iunie, lulie. Tu-
ferişiuri, mărăcinişiuri. Valea Cernei pe Osliea la Stina-Lacului ; Olă-
neşti, lazu-Bobului ; Coziea; Predeal, Sinaia, Poiana Stânei şi la Urlă-
toarea; Mizil pe Dealul 'Tohanilor; Slănic in Bacău; în Suceava la
Broşteni pe Barnaru.

2. Penatifoliaţi : toile penate a câte 2- 5 -7 foliole ; fructul roşiu-
rumen sau gălbeniu, numit smeură, nu'şi desprinde carpoforul ci
numa drupeolele.

13. R. Idzeus |. spec.p. A DC. prodr. 2 p. 558; dp syn.
p. 232; Gren. Godr. fl. fr. vol. 1 p. 551; Boiss. fl. orient. 2 p. 692;
Schlechtd. Lang. deutsch. fl. 25 fig. 2575. — Vulg. Smeur. — î lunie,
lulie. Păduri în totă regiunea montană frecuent; şi în cultură. Călimă-
neşti; Rucăr, Câmpulung; Predeal, Sinaia şi în tot coprinsul Buce-
cilor; Comarnic; Broşteni pe Neagra, pe Barnaru şi pe Barna-
relul, etc.

214 CONSPECTUL SISTEMATIC

Trib. II. ROSE DC. Receptaculul cavos urceolat conţine în in-
terior două sau mai multe carpele cu totul libere între ele.

|. Eurcseae. Receptaculul devine fruct cărnos cam sucos conţi-
nend în interior numerose achenii libere. Arbuşti,

9. ROSA Journ. instit. 1 p. 636.

Ş 1. Sepalele penatipartite, la maturitatea fructului se usc şi cad ;
florile avend colore roză, purpurie sau albă.

1. Fructul matur coriace nesucos; ghimpii dimorfi; foliolele sub-
țiri iar nu grose carnosule, mari sau măricele şi, ale speciilor nostre,
sunt conivente reflexe.

a. Synstyla DC. (secţ. Arvenses Crep. conf. Borb. mon. ros.
hung. în kăzlem. XVI p. 315).

1. R. arvensis [Huds.fl.angl. p. 192 (ed. 1762); kKochsyn.p. 25%
DC. prodr. 2 p. 597 var. 2; Boiss. fl. orient. 2 p. 688. R. repens Scop.
fl. carn. 1 p. 355 (ed. 1772). R. arvensis forma ovata Lej. ap. Borb.
|. €. PR. Baldensis A. Kern. ap. Des6gl. cat. raison. n. 20 (1876). —
î> Maiu, Iunie. Margini de păduri la poale de munţi. Cloşani la Buza-
Plaiului; Valea Jiului spre Mânăstirea Lainici.

b. Gallicanea DC. vera sec. Borb. |. c. p. 317, 344. —
Eurosa Gandog. nouv. class. des roses p. 1.

2. R. austriaca (raniz stirp. austr. | p. 56 (ed. 1768); Borb.
mon. ros. hung. p. 558, 367; Gandog. tab. rhodol. p. 57 n. 376. f.
pumila Clus. ap. Jacq. fl. austr. 1 p. 59 (1773); L. fil. suppl. 1 p. 262
(1751); Slurm deutsch. h. 34. FR. gallica Schlechtd. Lang. deutsch.
vol. 25 fig. 2654-non L. PR. gallica a. pumila DC. prodr. 2 p. 603. —
Vulg. Trandafir de câmp. Trandafir pitic. Trandafiraşiu. — Îp Maiu,
lunie. Câmpuri, mărăcinişiuri, pe coste la locuri deschise ; specie fre-
cuentă (h. gallica Grec. enum. p. 23). Severin, dealurile Cerneţului
şi pe dealul Bresniţei ; Craiova ; Vultureanca, loneşti ; Ciocăneşti, Chi-
tla, Perişi; Băneasa, Comana ; Ploeşti, Buda, Băicoiu ; Buzău la Cr ângu.

3. R. hybrida Schleich. catal. 1515; Borb. mon. ros. hung:
p. 360; Gandog. tab. rhodol. p. 53 n. 310. PR. pumilo-arvensis Rehb.
germ. excurs. p. 623. PR. galhiea f. Iybrida Gaud. ap. DC. prodr. 2
p. 605. — î» Maiu. Coste la locuri aprice. Comana.

4. R. Jundzillii Dess. ap. M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 347 (1819);
Borb. monogr. ros. hung. in kozlem. XVI p. 375 et 585, BR. Jundail-

ROSACEAE 21:

[edi d

liana Bess. enum. pl. volhyn. p. 67 (1822). — b Maiu, lunie. Pe
coste pelrose la locuri cu icrbă, locuri deschise. Monăstirea Cocoşi în
Dobrogea.

5. R. centifolia [,. spec. p. 704; DC. prodr. 2p. 619; Rehb.
germ. excurs. p. 623; Boiss. fl. orient. 2 p. 676.— Vulg. Poză. Tran-
dafir. Trandafir-de-dulecţă. — t> Maiu. De mult timp naturalizată şi
vulgarizată în uzul grădinilor pentru podoabă şi folse domestice.

2. Fructul matur pulpos sau farinoso-sucos ; ghimpii homormorfi
sau dimorfi; foliolele avend un parenchim groscior cam cărnos, nu
prea mari, plane şi nereflexe.

c. Ganin DC. (conf. Borb. |. c.- Crepinia Gandog. |. c.)

6. R. canina |. spec.p.704; Sturm deutsch. h. 18; DC.prodr.2
p. 615; Rehb. germ. exc. p.620; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2629.
Ii. canina a. vulgaris Koch syn. p. 251; Boiss. fl. orient. 2 p. 685. —
Vulg. Măcieşiu. Rug; florea răsură, răsură, ruge; tructele căcicădere,
măcieşe, scoale "n-cur. — λ Maiu, lunie. Câmpuri, coste, dealuri,
drumuri şi rupturi de coste; specie vulgară (Grec. enum. p. 23). Ver-
ciorova; Valea-Mare în Muscel; Comana ; Ciocăneşti, Chitila, Bucureşti;
Câmpina, Posada ; Urlaţi; Tecuci ; Birlad; laşi.

Exemplarele n6stre aparţin în totul la grupa Caninelor nude sau
leiofile, dise de Crepin Lutenţiane transitorii isodonte.

Ș. leioclada. Ramicelele florale scurte, orizontale, cu totul glabre
şi inerme; peţiolurile absolut glabre, fără glandule şi inerme, foliolele
micşiore, 10—12" lung. pe 8" lăţime, verdi concolore isodonte cu
totul glabre; lipsă de glande pe tote părţile plantei; fructele ovate
cam oblungi, stilurile glabre. Mierofilă. — Câmpuri. Chitila.

7. R. dumalis bechst. forstbot. p. 241 et 939 (1810); Borb.
monogr. rosar. hung. p. 418, 420. PR. stipularis M6rat (1. paris. p. 190
(1812). BR. glaucescens Bess. in herb. Kitaib. fasc. 49 n. 139 fide Borb.
|. €. — BR. canina +. dumalis Rehb. germ. exe. p. 620 et Auct, plur.
h. podolica 'Tratt. ros. monogr. 2 p. 71 (1824). — b Maiu, lunie.
Tuferişiuri, garduri de mărăcini, coste la locuri uscate tari. Severin,
Crihala; 'Tirgujiul ; Urlaţi, Valea-Boului ; Botoşiani la Valea-Adîncă ;
Piatra Neamţu; Fălticeni.

În grupa Caninelor biserate (Crepin) : stilurile perose. — Hămi-
celele florente inerme, glabre uşior glaucescente, uniflore (2); folio-
lele 20—25 "" lungime pe 15" lăţime, glabre şi cam glaucescente,
marginea lor în mare parte biserată, peţiolul al multor foi glabru,

216 CONSPECTUL SISTEMATIC

neted, al unora cu glande rare mici sau subsetilorme; pedunculele
ceva mai scurte de cât fructul şi netede; fructele obovate-oblungi ca

de 22 "n: lungime, solitare şi la extremitatea rămicelei. Arbust înălticel
cam pletos.

8. R. bisserata Merat fl. paris. p. 190 (1812); Borb. monogr.
rosar. hung. p. 419. R. canina +. squarrosa Rau. ap. Rehb. germ. exc.
p. 620- non DC. prodr. vol. 2 p. 614 var. m. — t Maiu, lunie. Mă-
răcinişiuri, crânguri, coste uscate, căi rurale. Comana ; Perişi; Neamţu.

În aceeaşi grupă cu precedenta. Rămicelele florente aculeate,
2—4 flore; peţiolurile sporadic glandulare şi în unelocuri cu aculeoli;
toliolele, de forma şi mărimea celci precedente, au marginea tot bise-
rată ; florile roze, scurt pedunculate, pedunculele netede glabre; fruc-
tul ovat cam prelung, glabru, stacoziu. Arbust înălticel cam pletos.

9. R. dumetorum Thuille fl. paris p. 250 (1799); Rehb. germ.
exe. p. 625; Borb. monogr. rosar. hung. p. 424 et 427. Pi. canina a.
dumetorum Desv. ap. DC. prodr. 2 p.614; BR. urbica Lem. ap. Crep.
prim. monogr. ros. 1 p. 282 (1869). — f Maiu, lunic. Câmpuri, mă-
răcinişiuri, tuferişiuri. Severin spre dealu Buliga; Rimnic, Sărăcineşti
(Grec. in Br. prodr. p. 529); Comana; Ghergani; Perişi; Văleni.

În grupa Caninelor pubescente (Crep.). — Ramurile aculeate;
peţiolurile tomentose, unele şi cu câteva rare glande stipitate; folio-
lele ovato-rotundate, fața lor superioră glabriusculă sau pubescentă
neglandulară, marginea simplu serată sau că câteva serature se gă-
sesc a fi biserate; pedunculele glabre şi lungicele; fructul ovat are
pe coronă sepale reflexe şi stiluri obscur-p&rose, este solitar la extre-
mitatea rămicelelor florente.

6. so/stitialis Borb. ]. c. — R. solstitialis Bess. fl. galiz. | p. 524
(1809): enum. volh. podol. p. 19 n. 602 (1829). fi. silvestris 'Tabern.
ap. Rehb. germ. exe. p. 620 (1833). PR. canina var. solstitialis Auci.
pro p. — Drumuri, tuferişiuri la locuri uscate aprice. Dobrogea:
Isaccea, Cocoşi; Măcin.

Diferă de forma genuină prin următorele: foliolele ovale sau
eliptice acute sau scurt acuminate, seraturele în mare parte bifide ;
pedunculele scurte, bracteele ovato-cuspidate întrece lungimea pedun-
culului respectiv, fructul ovoid, caliciul scurt. Dacă segmentele cali-
ciului sunt glanduloso-hispide, forma este: FR. solstitialis var. y Besser
enum. volh. podol. p. 63 (15292), R. solstitialis var. DBesseri Auct.

“. platyphylloides Desegl. et Rip. ap. Borb. monogr. rosar. hung.
p. 425 et 429. — Crânguri. Comana în Valea-lui-Balotă (Grec. in Br.

ROSACEA 21%

prodr. p. 529). Speciinenele determinate de D. V. de Borbăs în 1852.

Foliolele foilor pe paginea inferidră sunt pubescente numa pe
nervuri şi mai ales pe costa mediană; ele sunt mai mari de cum cele
de la R. dumetorum tipica, acute la virf şi glabre pe paginea lor superioră.

10. R. uncinellia bess. ap. M. Bieb. fl. t.c.5 p. 349 (1819);
Borb. monogr. rosar. hung. in kăzlem. XVI p. 321, 497. R. camina
f. dumetorum Koch syn. p. 251 ex. p. PB. canina 1. collina Boiss. flor.
orient. 2 p. 685 ex. p. — PR. dumetorum d) ramealis et e) obscura Borb.
|. e. p. 429-non Pug. ap. Simk. en. transs. p. 209. — tb Maiu, lunie.
Tuferişiuri, mărăcinişiuri. Baea-de-Aramă, Tarniţa; Comana; Birlad.

Mi. R. tortuosa Wierzb. in Nchb. exsic. n. 175 (1840) cum dia-
gnosem. BR. canina collina Grep. ex. p. h. collina Auct. transs. pleris.
- non Jacq. Ri. colina var. catarractarum et var. denticulata Borb. |. e.
tab. analyt. p. 384, 386, 388, 394 et 395. — î Maiu, Iunie. Locuri
petrose pe coste şi pe lingă drum. Verciorova, Gura-Văei ; Nicoliţel.

d. Montan Crep. ap. Borb. monogr. rosar. hung. p. 335. —
Oeanoma Gandog.

12. R. glauca Vill. ap. Lois. not. pl. ajout. îl.fr. în Desv. journ.
botan. 1809 (sed non Rosa glauca Pourr. nec Desf. quorum stirps
est R. ferruginea Vill.) PR. vosagiaca Desp. 1828. R. rubrifolia var. pin-
natifila DC. in Seringe mus. heiv. 1 p. îl tab.2; prodr. 2p.610.
h. heuteri God. (1861). — Conf. Borbăs 1. e. p. 459, clav. analyt.
p. 440 et sequentes. — î Maiu, lunie. Locurl tari uscate, garduri
rustice prin vii. Bucureşti, Herestrău.

e. Rubiginosă ver DC. Borb. monogr. rosar. hung. p. 489,
sect. micranthee.

13. R. micrantha Smith engl. botan. 35 ann. 1812, tab.2490;
Borb. |. e. p. 496; Boiss. fl. orient. 2 p. 687. R. nemorosa Libert in
Lejeune fl. spa 2 p. 311 (1813). P. permizta Desegl. monogr. in soc.
acad. de Maine-et-Loire 10 p. 147 (1861); catal. raison. p. 539. PR. ru-
biginosa Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2630 tab. II lit. C. (este
care corespunde cu R. micrantha Sm. şi nu cea de subt lit. B la care
pedunculii, ovariul şi sepalele se văd de tot glabre). — î Maiu, lunie.
Dealuri petrose, prin mărăcinişi pe lingă tufişiuri de păduri. Balta,
Costeşti în Mehedinţi; Călimăneşti.

La exemplarele nostre sepalele au marginea şi spatele glan-
dulose, peduneulele abundent hisipilo-glandulare; fructul ovoid, cam

218 CONSPECTUL SISTEMATIC

prelung şi glabru; bracteele şi stipulele au faţa dorsală spatele glabră ;
toliolele eliptice unele cam acute, glabre pe faţa superioră, uşior pu-
bescente şi presărate cu multe puncte glandulare pe cea interidră pe
margini şi pe peţioluri. Arbust de talie comparativ mediocră.

Ş 2. Sepalele întregi, nedivisate, după înflorire persist. Florile
roze sau albide.

f. Alpina Desegl. Borb. op. cit. p. 3385 et 525. — Ozanonia
(andog. ex p.

14- R. adenophora Kit. in Schult ast. fl.2 p. 69 (1814) etiam
în linngea 32 p. 587 (1563). R. alpina Baumg.et Auct. transs. nonull,
- non Î.. spec. 703 forma genuina. PB. pyrenaica Auct. transs. plur. - non
Gouan. R. alpina f. pubescens Koch syn. p. 245. R. alpina var. pube-
scens, var adenophora, var. adenosepala Borb. |. c. p. 527 et sequen-
tes. — Vulg. Trandafir de munte. — î» lunie. 'Tuferişiuri, cringu-
leţe pe lingă păduri, rărişiuri, locuri deschise; în regiunea montană
alpină, subalpină. Predeal; Buceci la Urlătoarea, în Valea-Albă pe
Costila şi Caraimanu; Sinaia, Piscu-Cânelui; frecuentă.

Arbust de talie micuţică. Feliolele măricele, scurt peţiolulate
glabre, iar pe paginea inferioră sunt perose numa pe costa mediană
şi pe nervuri, perii la bază tubereulaţi; fructul globos glandulos; se-
palele la bază glandul6se; peţiolurile uşior perose şi abia cu câteva
glande sporadice.

3. balsamea seu recurva Kit.relig. p. 129, ex descriptione cl. V.
a Borb. monogr. rosar. hung. p. 527 et 530. Foliolele pe marginea
superioră menunţel perose, iar pe cea inferiooră cu mult mai dens
perose mai ales pe costă şi pe nervure, perii de la bază tuberculaţi,
marginea foliolelor complicato-serată şi forte glandulosă, peţiolul şi
peţiolulele dens părose şi cu multe glande sporadice; fructul globos şi
cu glande setiforme, sepalele către virf serate şi forte glandulose. —
În regiunea alpină. Muntele Coziea,

g. Pimpinellifoliae DC.—Borb. op. cit. p. 338 et 537. —
Cottetia Gandog.

15. R. pimpinellitfolia Lin. spec. p. 703; Rchb. germ. exc.
p. 612; Boiss. fl. orieut. 2 p. 672 exclus. synon.; Schleehtd. Lang.
deutsch. 25 fig. 2623 optime. R. pimpinelifolia a. vulgaris Ser. in DC.
prodr. 2 p. 608 (1825); Koch syn. p. 246. Ledeb. fl. ross. 2 p. 73.
Rosa spinosissima Jacq. fragm. 79 tab. 124-non L. — îo Maiu, lunie.
Locuri tari uscate pe coste sau dimburi, prin vii, pe la drumuri; în

ROȘSACEAE 219

regiuriea meridională a țerei. Viile de la Segarcea în Doljiu; în Do-
brogea; pe la Măcin, Alibeichioi pe subt muntele Consulu.

16. R. spinosissima |. spec. p. 705-non L. fl. lappon.; Rehb.
germ. exe. p. 612; Nym. consp. p. 257. BR. pimpinellifolia f. spino-
sissima Koch syn. p. 247; Ledeb. fl. ross. 2 p. 73 var. 4; Gren. Godr.
fl. fr. 1 p. 554. — bb Maiu, lunie. Dealuri la locuri aprice deschise.
Cloşani la Buza-Plaiului; Viile de la Golu-Drâncea; Craiova, Ru-
băneşti.

17. R. lutea Mill. dit. n. 11; (1759); Koch syn. p. 246; Ledeb. fl.
ross, 2 p. 73; Boiss. îl. orient. vol. 2 p. 671. R. Eglanteria L. spec.
p. 703 exclus. synon. R. Fglanteria a. lutea DC. prodr. vol. 2 p. 607.
R. bicolor Jaeq. fl. vindob. 1 tab. 1 (1770). — b Maiu, lunie. Mără-
cinişiuri, garduri rustice prin viile de la Deocheţi în distr. Putna. -—
De sigur introdusă. Vulg. Prandafir-galben în horticultură.

II. Agrimonieae. Receptaculul cavos cupuliforme, conţine 2 car-
pele din care una aborteză şi astfel devine fruct indurat uscat mo-
noacheniat. lerburi.

10. AGRIMONIA /. gen. n. 607.

1. A. Eupatoria |. spec. p. 643; Sturm deutsch. h. 59; Koch
syn. p. 245; Boiss. fl. orient. vol. 2 p. 727; Schlechtd. Lang. deutsch. 25
fig, 2619.— Vulg. Turicioară. Turiţă. 'Duriţă-mare. — Y, lunie - Au-
gust. Câmpuri, livedi, drumuri, grâne ; în regiunea câmpiilor şi a dea-
lurilor; torte comună (Grec. enum. p.23). Tirgujiul; Curtea-de-Argeşi ;
Sturzeni; Vultureanca ; Comana ; Ciocăneşti, Chitila, Bucureşti ; Buftea,
Crivina; Ploeşti, Buda; Bacău; Fălticeni ; Neamţu; Birlad; laşi ; în
Dobrogea: Isaccea, Cocoşi.

2. A. odorata Mill. dict. n. 3 (1785); DC. prodr. 2 p. 58;
Koch syn. p. 245-non Ait.; Boiss. fl. orient. vol. 2 p. 728; Schlechtd.
Lang. deutsch. 25 fig. 9620. A.procera Wallr. in linnzea vol. 14(1846).—
d. lunie, lulie. Livedi, câmpuri, pomării, tuferişiuri. Lainici; Rubă-
neşti; muntele Ghiţu, "Topoloveni prin valea Cacovei; Monăstirea
Neamţu spre Dumbrava; Schitu Hafaila în Vaslui; Broşteni în live-
dile pe Picioru-Văcăriei.

11. AREMONIA Meci. elem. n. 768.

|. A. agrimonioides Neck. elem. n. 768 (1791); DC. prodr.
p. 5885; Koch syn. p. 245; Boiss. fl. orient. 2 p. 729; Schlechtd. Lan

9
9
Q.

290 CONSPECTUL SISTEMATIC

deutsch. 25 fig. 2621. Agrimonia agrimonioides L. spec. p. 643; Sturm
deutsch. h. 59. — 4. Aprilie, Maiu. 'Tutferişiuri, crânguri; în regiunea
dealurilor. Valea Bahnei, Verciorova; în Muscel la Valea-Mare, la
Conţeşti spre valea Rincaciovului şi spre Beuca pe la Apa-de-leac; Pi-
teşti la Trivale ; Craiova (Grec. in Br. prodr. p. 530); Bucureşti pe la
Colentina, Plumbuita.

XXXIX. POMACEA Lindl. transs. 13 p. 93.

1. CRATZEGUS 1. gen. n. 622.

|. C. monogyna Jacq. fl. austr. 5 tab.292 fig. 1 (1775); Boiss.
fl. orient. 2 p. 664; Ledeb. fl. ross. 2 p. 89; Pokorny holzpil.
p.210,tab. 57 fig. 1166-1171; Schlechld. Lang deutsch. 25 fig. 2528.—
Vulg. Măvăcine. Păducel. — t> Maiu, lunie. Pe lingă păduri, rărişiuri
de păduri crânguri, mărăcinişiui, drumuri, dealuri; specie frecuentă.
Severin; Baea-de-Aramă ; Craiova; Bălceşti ; Rimnic; Conţeşti, Topo-
loveni; Tirgovişte; Comana; Bucureşti; Ciocăneşti, Chitila, Perişi ;
Bisca; Neamţu: Botoşiani. — Variază:

a. glabrescens. — 0. monogyna Fingerh. ap. Koch syn. p. 259.
C. intermedia Schur enum. transs. p. 205 (1866). Ramicelele, pedun-
culele şi caliciurile glabre; florile monogine lax corimboide, sepalele
devin reflexe, stilul drept, glabru; fructele drupacee stacozii ;

f. birsuta. — C. kyrtostyla Fingerh. in linnxa an. 1829 p. 372
tab. 3 fig. 1. Crategus monogyna Koch syn. p. 259 et Auct. plur. C.
hivsuta Schur enum. transs. p. 205. — Ramicelele de ordinar glabre,
însă pedunculele şi caliciurile lanuginoso-vilose ; cele lalte caractere
cum la precedenta.

“. laciniata Stev. ex Bess. enum. p. 58 (1529); Ledeb. fl. ross. 2
p. 89. O. laciniata Hegel in Ait. hort. petropol. |. p. 19. —Coste şis-
tose pe lingă calea de la Verciorova spre Schela-Cladovei.

2. C. pentagyna W.etkKit in Willd. spec. pl. 2 p. 1006 (1799);
DC. prodr. 2 p.628; Pokorny holzpfl. p. 311, tab. 57 fig. 1175-1177;
Neilr. diagn. p. 47; Heutt. enum. banat. p. 67 € fructibus coccineis;
0. melamocarpa M. Bieb. fi. t. e. 1 p. 386 (1808) si fructibus nigris. —
b Maiu, lunie. Păduri. Verciorova; Severin, Cerneţi (C. nigra Grec.
enum. p. 23); Craiova; Comana; Perişi; în Putna la Deocheţi.

3. C. nigra W. et Kit. rar. hung. | tab.61 (1801); Pokorny
holzpfl. fig. 1172-1174; Heutt. enum banat. p. 68; Neilr diagn.
p. %7. — î» Maiu, lunie. Păduri pe costele petrose ale munţilor la
Verciorova în valea Bahnei spre gura Cerovăţului și spre Iloviţa.

POMACEA 221

2. MESPILUS 1. gen. n. 625.

1. M. germanica |, spec. p. 684; DC. prodr. 2 p. 633; Koch
syn.p. 9259; Pokorny holzpfl. tab. 56; Boiss. fl. orient. 2 p. 659;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2531. — Vulg. Mogmoul. — b Maiu,
lunic. Naturalizat şi vulgarizat; se găseşte mai cu semă în regiunea dea-
lurilor euvii. Cerneţi; Craiova; Piteşti, Leurdeni; Urlaţi, Dealu-Mare.

3. COTONEASTER Megih. philos. bot. 1 p. 154.

I. C. integerrima Mcedik. gesch. bot. p. 34% (1795). C. vulgaris
Lindl. transs, linn. soc. 13 p.101 (1822); DC. prodr. 2p. 659; Koch syn.
p. 259; Boiss. fl. orient. 2 p. 655; Schlechtd. Lang. deutsch. 25
fig. 2529. Mespilus Cotoneaster L.. spec. p. 686. — Vulg. Dirconce. —
b Maiu, lulie. Stânci montane, rărişiuri de păduri pe costele munţi-
lor. Valea-Țesnei la Gaura-Fetei; Dimbovicioara ; Sinaia; Broşteni la
Petuile-Doamnei (Br. miss.)

f. nigra. C. nigra Wabhlberg fl. gothob. p. 53 (1820). C. vul-
garis î. melanocarpa Ledeb. fl. altai. 2 p. 219 (1530). 6. tomentosa
Auct. iranss. ex p.-non Lindl. Mespilus lomentosa Grec. enum. p. 23
-non Willd. — Diferă numa prin fructele sule negre şi prin foile sale
cu pulin mai mici. — Sinaia; Cernegura la Piatra; Dobrogea pe muntele
Tuţuiatu (Br.)

4. CYDONIA Journ. instit. p. 032 tab. 405.

1. C. vulgaris Puers. syn. 2 p. 40 (1307); DC. prodr. 2 p. 655;
Koch syn. p. 260; Boiss. fl. orient. 2 p. 656; Sehlechtd. Lang.
deutsch. 25 fig. 2539. — Vulg. Gutuiu. — î» Maiu. De origine veche
asiatică, introdus şi naturalizat în Europa pentru fructele sale nu-
mite gutui.

5. PYRUS 1. gen. n. 626 exp.

1. P. communis L. spec. p. 686; DC. proder. 2 p. 635; Ledeb.
(|. ross. 2 p. 9; Poiss, 11. orient.2 p. 655; Sehleehtd. Lang. deutsch. 25
fig. 2533. — Vulg. Pr. — 1» Aprilie, Maiu. Păduri şi câmpuri. Cel în
stare sălbatică este P. silvestris Gertn. fruct. 2 p. 44, adesca spinos şi
având fructele mici fără git la bază numite pere pădurețe. Cel în stare
de cultură este P. sativa DC. prodr. 2 p. 634: nespinos, avend fruc-
tele dulci, de aspect, de forme, mărimi şi gust forte varii, denumite
pere văratice, pere boereşti, prăsude, busuidce sau tămîidse, arăpeşti, de
S-tă Mărie, viesți, faraone, bergamute, verdi, pogăneşti, ele.

Grecescu D I)r.—U. 132%. 17

222 CONSPECTUL SISTEMATIC

2. P. elzagnifolia Pall. nov. act. petropol. 7 p. 355 tab. 7
(1789); DC. prodr. 2 p. 634%; Ledeb. fl. ross. 2 p.'95 (elapsu elea-
grifolia); Boiss. fl. erient. 2 p. 655. — î Aprilie, Maiu. Prin păduri,
tuferişiuri în Dobrogea muntosă: Greci, Cocoşi, Babadagh, lenisala.

6. MALUS T7ourn. inst. tab. 406.

1. M. silvestris Mill. dict. n. 1 (1759); Baumg. enum. transs.
p. 43. M. acerba Merat nouv. fl. paris. p. 187 (1812). Pyrus acerba DC.
prodr. 2 p. 635. P. Malus austera Wallr. sched. p. 215 (1822).— Vulg.
Mer-pădureţ ; tructele : coricove, mere acre, mere pădurețe, mere de vin.—
î Aprilie, Maiu. Selbatie ; în totă România în regiunea câmpeană şi
a dealurilor.

2. M. communis Lam. ill. | p. 435 (1791); Boiss. fl. orient. 2
p. 656. Pyrus Malus L. spec. p. 656; DC. prodr. 2 p. 635; Sehlechtd.
Lang. deutsch. 25 fig. 2535. P. Malus mitis Wall. sched. p. 215(1829).
P, Malus f. tomentosa Koch syn. p. 261.—Vulg. Mer; fructele mere.—
% Aprilie, Maiu. În cultură, avend fructe de aspect, mărime şi gust
forte varii, denumite mere dulci, crețeşti, urzii, paradise, leşeşti, dom-
eşti, vieşti, răducăneşti, veri de itrnă, coadeşe, nebune, etc.

7. SORBUS 1. gen. n. 6.

|. $. domestica [. spec. p. 654%; Koch syn. p. 262; Boiss. fl.
orient. 2 p. 657; Sehlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2537. Pyrus Sorbus
Geertn. fruct. 2 p. 45 tab. 87 (1791); DC. prodr. vol. 2 p.637.— Vulg.
Scoruş; fructele scoruge. — î> Maiu, lunie. În stare sălbatică şi de cul-
tură mai ales în regiunea dealurilor cu vii, în totă Româniea (Grec.
enum. p, 24).

2. S. aucuparia |. spec. p. 653; Koch syn. p. 262; Boiss. fl.
orient 2 p. 657; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2535, Pyrus au-
cuparia Gsertn. fruct. 2 p. 45 tab. 37 (1791); DC. prodr. 2 p. 637.—
Vulg. Sorb. Seo uşiu-păsăresc. Seoruşi-sălbatic. Lemn-pucios. — to Maiu,
Iunie. Păduri în regiunea montană şi submontană (Grec. enum. p. 24).
Olăneşti, Rimnic; Nămăeşti, Câmpulung ; Comarnic; Sinaia, Predeal;
Bisca; Agapiea, Neamţu (Chan. exsic. Grec. enum. p. 2%); Broşteni
pe Bistriţa şi pe Neagra.

3. S. torminalis Crantz stirp. austr. p. 55 (1767); Koch syn.
p. 263; Boiss. fl. orient. 2 p. 659; Schlechtd. Lang. Aeutsch. 25 fig 2540
Pyrus torminalis Ehih. beitr. 6 p. 92 (1791); DC. prodr. 2 p. 636. —
Vulg. Sorb. Adevărat-Sorb. Păduri în regiunea dealurilor submontane.

POMACEAE, (ENOTHERACE LE 994

Cerneţi ; 'Lismana ; Călimăneşti, himnie; Curtea-de-Argeşi; Câmpu-
lung ; Comarnic, Câmpina (Grec. enum. p. 24); Văleni; laşi; Botoşiani?
Fălticeni, Măliin.

4. S. Aria Crantz stirp. austr. fasc. 2 p. 46 (1762); Koch syn.
p. 262; Boiss. îl. orient. vol. 2 p. 658; Sehlechtd. Lang. deutsch. 25
fig. 2539 tab. 1. Crataegus Aria a. Lin. spec. pl. p. 681. Pyrus Aria
Ehrh. beitr. 4 p.20 (1789); DC. prodr. 2 p. 636. —- Vulg. Sorb.— λ Maiu,.
Păduri submontane. Câmpulung ; Valea-Mare în potgoriea Muscelului.

5. S. intermedia Schult. ast. fl. ann. 1814 vol. 2 p.61 sub
Pyrus; Simk. enum. transs.p. 203.-x5. Aria-aucuparia Borb. cest. bot.
zeit. 28 p. 311 (1878). Aria intermedia Schur enum. transs. p. 207
exclus. synonymas. — î» Maiu. Păduri pe dealuri. Valea-Mare în pol-
goriea Muscelului; laşi la Răpedea, Copou.

| XL. ENOTHERACEE Ach. Rich. clem. bot.

Trib. 1. ONAGREX. Heceptaculul depăseşte lungimea ovariului:
capăsulă oblungă sau lineară 4-loculară, loculele polisperme; corola
4- petalică; diplostemone.

1. EPILOBIUM 7. gen. n. 7.

Ş$ 1. 'Tote foile isolate, alterne; florile neregulate, petalele întregi
sau puţin r&tezate, nebilobate, întinse; staminele şi stilul curbat-areuate
(Ohameenerium Scop.)

1. E. angustifolium f. [.. spec. p. 493; Sturm deutsch. h. SI;
Koch syn. p. 264; Schlechtendal Lang. deutsch. 22 fig. 2956. £ spi-
catum Lam. eneyel. meth.2 p. 373 (1786) sed nom. incongruens: flores
racemosi non spicati; DC. prodr. 3 p. 40; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 583.
Chamcenerion angustifolium Scop. fl. carn. 1 p. 271 (1772). — Vulg.
Sburătore. hăscoage. Ierba-Sântului- loan. — I, lulie, August. Păduri
in regiunea montană mai ales prin făget. Valea Cernei; Lainici; Tis-
mana; Călimăneşti ; Rimnic, Gurănoaea ; Câmpulung; Predeal, Sinaia
(uree. enum. p. 24); Piatra; Agapiea, Mânăstirea Neamţu (Chan.); laşi
pădurea Birnovei.

2. E. Dodonzei Vill. prosp.p. 45 (1779); Sturm deutsch. h. 72;
Koch syn. p. 264; Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2257. E. angusti-
folium var. *j |. spec. p. 494 (1764). E. rosmarinifolium Haenke in Jacq.
collect. 2 p. 50 (1788); DC. prodr. 3 p. 40; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 583.
E. angustifolium Lam. eneyel. mâth. 2 p. 370 (1786). E. angustissimum
W. et Kit. rar. hung. tab. 76 (1802). — I. Iulie, August. Petrişiuri

994 CONSPECTUL SISTEMATIC

mai ales pe pruntişiurile riurilor în regiunea submontană. Rimnic pe
lunea Oltului; Buşteni; Comarnic, Breaza, Câmpina pe valea Pra-
hovei şi a Doftanei; în Suceava pe pruntişiurile Moldovei la Sasea,
Mălin, forte mult.

Ş 2. Tote foile oposite sau ternat-oposite, la unele numa parte
din foile superioare alterne ; corola regulată campanuliformă, petalele
bilobate; staminele şi stilul drepte.

1. Stigma 4- fidă; caulii cilindrici foră muchii decurente.

* Foile sesile sau subsesile.

3. E. hirsutum >. |. spec. p. 494 Sturm deutsch. h. 351; DC.
prodr. vol. 3 p.42; Koch syn. p. 265; Sehlechtd. Lang. deutsch.
vol. 22 fig. 2959. [. grandiflorum AI. fl. pedem. | p. 279 (1785). E.
amplezicaule Lam. eneyel. meth. vol. 2 p. 574 (1736). — Vulg. Pufulte.
Sburătoave. — d. lunie- August. Prin crânguri, tuferişiuri, locuri des-
chise în părţi josnice umede, zăvoiuri. Rimnie, (Gurănoea. (E. parvi-
florum Urec. in Br. prodr. p. 217-non Schreb.); Câmpulung, Rucăr,
Valea- Muierei; Vulcana ; Câmpina; Văleni; Agapiea; Mânăstirea
Neamţului (Chan. exsic. Grec. enum. p. 24); subt Fălticeni pe lingă
iazul Cioslacilor; laşi pe la pădurea Birnovel.

4. E. parviflorum Schreb. spicil. fl. lipsc. p. 146 (1771); Sturm
deutsch. h. 31; Koch syn. p. 265; Sehlechtd. Lang. deutsch. fl. vol. 22
fig. 2260. [. hirsutum f. |. spec. p. 49%. E. pubescens Roth. tent. ÎL.
germ. | p. 167 (1789). — d. lunie, lulie. La locuri umede, prin iivedi,
văi montane şi subalpine. Broşteni, Străhaea; Rimnic, Călimăneşti ;
Predeal, Sinaia; Câmpina, "Telega ; Perişi, Mogoşoea, Chitila; Monăs-
tirea Neamţului (Chan. exsic. (Grec. enum. p. 24%); în Suceava pe Stă-
nişioara, la Broşteni; laşi; Botoşiani.

* * Foile scurt peţiolate, baza rotundată sau subcordată.

5. E. montanum |. spec. p. 494; Sturm deutsch. h. 72; koch
syn. p. 255 excepto var. f et 4; Boiss. (1. orient. 2 p. 747; Schlechtd.
Lang. deutseh. vol. 22 fig. 2263 ; Sag. et Sehn. carpat. centr. 2 p. 178. —
I. lunie- August. Locuri umbrose prin păduri în regiunea montană şi
a dealurilor mari. Verciorova, valea Bahnei; valea 'Ţesnei; Baea-de-
Aramă ; Lainici; Monăstirea Bistriţei ; Olăneşti, Rimnie, Gurăndea ;
Călimăneşti, Coziea; Curtea-de-Argeşi; Predeal, Buşteni, Sinaia (Grec.
enum. p. 24); Câmpina; Tirgu-Oenei, Slănic; Valea-Crăcoanilor; Aga-
piea, Monăstirea Neamţului (Chan. exsie. Grec. enum. p. 24); la Broş-
teni pe Bistriţa şi pe Neagra ; laşi, Socola.

(EHNOTHERACEAE 225

6. E. heterocaule (x. supra-montanum-tetragonurm) Borb.
hazai epilob. ismeretehez 1879 p. 15 ex deseriptione. — d, Iunie, Iulie.
Prin locuri umbrose, pe coste schistose, în regiunea montană inferioră.
Valea Oltului la Coziea, Şipote şi Cirlige.

7. E. collinum (mel. fl. baden. 4 p. 265 (1826); Rehb. germ.
exc. p. 686; Schur enum. transs. p. 213; Sag. et Sechn. carpat. centr. 2
p. 178. E. montanum 3. collinum Koch syn. p. 266. E. montanum B.
tenellum Heutt. enum. banat.p. 69 sec. Borb. |. c.p. 14. E. perramosum
Schur enum. transs. p. 213 (1866). — d. Lulie, August. Tuferişiuri,
locuri deszhise în regiunea montană. Călimăneşti, Coziea; Corbeni ;
Predeal, Buşteni; în Suceava pe Stănişioara, la Broşteni pe Neagra şi
la gura Barnarului.

*** Poile manifest-peţiolate, la bază ângustate.

8. E. lanceolatum Sc). et Maur. flor. rom. prodr. p. 38 tab. |
lig. 2 (1818)!; Koch syn. edit. II suppl. p. 1022 (1843); Schlechtd.
Lang. deutsch. vol. 22 p.202;Borb. 1. c.p. 12. E. virgatum B. lanceolatum
Hehb. germ. exc. n. 4089 p. 636 (1832); Sturm. deutsch. h. 72. —
4, lunie, Iulie. Costele petrose ale munţilor la locuri umede. Vercic-
rova; Baea-de-Aramă în Valea-Găinei; "Tismana.

2. Stigma întrâgă globulară.

a. Semințele papilose.

ș Caulii cu 2-4 muchii decurente mai mult sau mai puţin ex-
presive.

* Foile lung peţiolate, la bază cuneato-ângustate.

9. E. roseum Schreb. spicil. fl. lipsc. p. 147 (1771); Sturm
deutsch. h. 81 tab. 9; Koch syn. p. 267; Sehlechtd. Lang. deutsch.

vol. 22, p. 209 fig. 2266. — Y. Iulie, August. Prin locuri umede -
umbrose, văi montane şi pe lingă riuşicre. — Baea-de-Aramă ; Lai-

nici; Călimăneşti, Coziea; Sinaia, laşi pe la Socola, Răpedea; în Su-
„ceava pe Stănişioara, la Broşteri pe Neagra.

** Foile sesile sau cam decurente, rare-ori subpeţiolate.

10. E. tetragonum |. spec. p. 494; Sturm deutsch. h.S1;
Koch syn. p. 267 exclus. synon.; Boiss. fl. orient. 2 p. 748;
Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 22 fig. 9262. E. adnatum Griseb. bot.
zeit. X p. 554 (1552). E. decurrens Spreneg. hort. halen. ann. 1812.
E. obscurum Sehmidt fl. bohem. 4% p. Sl-non Schreb. — Y, Iunie,
Iulie. Locuri umede, şianțuri pe lingă şosele, gropi. Veârciorova
spre Gura-Văei; Baea-de-Aramă ; Tismana.

DD
[59]
(5)

CONSPECTUL SISTEMATIC

11. E. Lamyi F. Schultz in Flora ann. 1514 p. 506; Gren. Godr.
N. fr. ] p. 59. E. obscurum Fries. herb. norm. VIII p. 42- non Schreb.
E. virgatum Lamy ap. Wirtg. pl. critic. n. 236 bis (1558); Koch syn.
ed. 2 p. 266 exp. et in Sturm deutsch. h. ȘI tab.6 except. f.et D
- non Fries. — 4, lunie, lulie. Crânguri, locuri deschise, şianţuri,
gropi ude. Vârciorova; Morteni, Vultureanca; Ciocăneşti; Tulcea, Ni-
colițel.

12.E. obscurum Schreb. spicil. îl. lipse. p. 147 (1771); Rehb.
germ. exs. p. 634. E. virgatum Fries. nov. p. 113 (1519); Gren. Godr-
fl. fr. 1 p.578; Sehlechtd. Lang. deutsch. vol. 22 p. 195 fig. 2261.
E. purpurascens Gilib. îl. lithuan. 5 p. 159 (1751). — Y, lulie, August.
Locuri umede, mlăştini. Vultureanca pe la pădurea Mortenilor;
Predeal.

+ Caulii cilindrici fără muchii decurente aparente.

13. E. trigonum Schrank Dbaier. fl. 1 p. 644 (1789); Sturm
deutsch. h. 31 tab. 10; Koch syn.p. 267; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 580;
Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 22 fig. 2267. E. roseum v. trigonum
DC. prodr. 3 p. 41.— Ă, lulie, August. Locuri umede umbrâse în
văile montane. Valea Dimbovicidrei; Buceci în valea Peleşiului la
Cascade (Kncht.).

14. E. palustris L. spec. p. 495; Sturm deutsch. h. 31; Koch
syn. p. 266; Boiss. fl. orient. vol. 2 p. 718; Sag. et Schn. earpat.
centr. 2 p. 180; Schlechtd. Lang. deutsch. fl. vol. 22 fig. 2265. —
d. Iulie, August. Locuri umede turfacee în regiunea montană. Sinaia
(Knecht.); Monăstirea Neamţului (Chan. exsie. Grec. enum. p. 24);
in Suceava pe Stănişioara la deal de Iesle; Broşteni pe Neagra.

&. pilosum Koch syn. p. 266. -—— Prin rovinele din livedile de la
Schitul Rarcu, mult.

b. — Semințele netede; specii glabrescente avend caulii cu muchii.

15. E. alsinefolium Vill. prosp. p. 45 (1779) Gren. Godr. fl.
ir. 1 p. 577. E. origanifolium Lam. eneycl. meth. 2 p. 376 (1786);
Sturm deutsch. h. 31 tab. 11; Koch syn. p. 267; Schlechtd. Lang.
deutsch. vol. 22 fig. 2269. — Y. Iulie, August. În regiunea alpină, pe
lingă isvore. Munţii Godeanului în Mehedinţi ; Negoiu, Jipu şi Picu-
cata în Argeşi; Buceci la Oberşia-lalomiţei (Knecht.); Ceahlău; Ra-
ru, Pietrele-Doamnei.

16. E. alpinum |. spec. p.495; Sturm deutsch. h. 31 tab. 12;

>
DD
A

(ENOTHERACEJE

Koch syn. p. 268; Gren. Godr. fl. fr. lp. 577; Schlechtd. Lang.
deutsch. vol. 22 fig. 22683 optime. Epilobium anagallioides Lam. encyel.
mâth. 2 p. 376 (1786). — d, lulie, August. Stânci alpine, pe lingă
isvore şi pe lingă zăpadă veche: (odeanu; Negoiu; Păpuşea; Buceci
la Oberşiea-lalomiţei (Knecht.) şi pe Caraimanu.

2. ENOTHERA /. gen. n. 70.

-

1. E. biennis |. spec. p. 492; Sturm deutsch. h. 5; Koch syn.
p. 444; Gren. Godr. fl. fr. | p. 584; Sehlechtd. Lang. deutsch. 22
fig. 2254. Onagra biennis Scop. fl. carn. 1 p. 269 (1760). — 3 Lunie-
August. Prin locuri umede josnice, petrişiuri, schisturi, pruntişiul
apelor. Rimnic, Călimăneşti, Coziea; lunca Argeşiului pe la Goleşti,
Leordeni, Conţeşti, Ghergani ; Comana, (rădiştea ; valea Cociocului,
Perişi; lunca Ialomiţei pe la Crivina; Buşteni, Sinaia pe prunturile
Prahovei ; in lunca Moldovei partea despre Mălin.

Trib. II. CIRCA. Receptacul depăşeşte lungimea ovarică ; cap-
sulă ovato-globosă 2-loculară, bivalvică, loculele 2-spermice ; petalele
dou&, staminele dou: isostemone.

3. CIROZEA /. gen. 24.

1. C. lutetiana |. spec. p. 12; Sturm deutsch. h. 25; DU.
prodr. 3p. 63; Koch syn. p. 269; Gren. Godr. fl. fr. ip. 586;
Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2970. — Vulg. Telişcă. Vrăjitore.
Vrătilică. — Y, lulie, August. Păduri mai ales prin făget. Cerneţi;
Broşteni ; "Tismana; Monăstirea Horezu, Bistriţa ; Olăneşti, Coziea,
Stănişioara; Corbeni pe Ghiţu; Câmpulung; Vulcana; Câmpina ; Co-
marnic, Sinaia (Grec. enum. p. 24); Agapiea, Monăstirea Neamţu
(Chan. exsic. Grec. enum. p. 24); în Suceava pe Stânişioara, Broşteni
pe Neagra.

Variază întru-câtva, avend forma foilor sale ovate cu baza ro-
tundă: C. lutetiana ovalifolia Lasch. bot. zeit. 1870 n. 47-49; sau a-
vend foile ovate şi la bază cordate: var. cor 4ifolia Lasch. l.c. Sehlechtd.
liane. |. e,

2. C. intermedia hr. beitr. 4 p. 42 (1739); Koch syn.
p. 269; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 586; Sehlechtd. Lang. deutsch. 22
fig. 2971. C. alpina f. intermedia DC. prodr. 3 p. 65. — d. Iulie, Au-
oust. Păduri în regiunea montană subalpină. Valea Monăstirei bis-
trița ; Buceei; Tirgu-Ocnei şi munţii Slănicului în Moldova; Agapia pe
la Sichla ; la Broşteni pe Bistriţa şi pe Neagra.

>
DD
00

CONSPECTUL SISTEMATIC

3. C. alpina |. spec.p. 12; Sturm deutsch. h. 23; DC. prodr. 3
p. 63; Koch syn.p. 269; Gren.Godr. fl. fr. lp.558; Schlecehtd. Lang.
deutsch. 22 fig. 2972. — d, Iulie, August. Locuri umede, stânci cu
muşchi, locuri umbrâse in regiunea subalpină: Negoiu; Sinaia, Buş-
teni; Agapiea la pescerea Sântei-Teodora (Grec. enum. p. 24); Slă-
nicu din Bacău; la Broşteni pe Bistriţa şi pe Neagra.

Trib. III. TRAPEX. Receptaculul nu depăseşte ovariul; fructul
nucamentaceu tare, cu proeminenţi cornose, unilocular monosperm ;
corola regulată de 4 petale, 4 stamine : isostemone.

4. TRAPA 1. gen. n. 137.

1. T. natans |. spec.p. 175; Sturm deutsch. h.30; DC. prodr. 3
p. 63; Koch syn. p. 269; Gren. Godr. Îl. fr. 1 p.588; Sehleehtd. Lang.
deutsch. 22 fig. 2274. — Vulg. Castane-de-baltă. Ciuline. — (O) lunie,
lulie. Bălţile mari danubiale. Potel, Celei în Romanați; Turnu-Măgu-
rele (Grec. enum. p. 24); Giurgiu; Feteşti; Brăila; Tulcea la Dunaveţ.

XLI. HALORAGIACE/AE Ach. Rich. 6lem. bot. ex p.
1. MYRIOPHYLLUM 1. gen. n. 1056.

1. M. verticillatum L. spec. p. 1410; DC. prodr. 3 p. 65;
Koch syn. p. 270; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 587; Sehlechtd. Lang.
deutsch. 22 fig. 2279.—Vulg. Brădişi. Mălura-bălței. Peniţă. Prisnel.—
d, Iulie, August. Ape limpedi stagnante şi cam profunde, heleşteuri.
Bucureşti pe Colentina (Grec. enum. p. 24); Comana prin Câlnişte;
Neamţu (Chan. exsic.)

2. M. spicatum L. spec. p. 1410; DC. prodr. 3 p. 63; Koch
syn. p. 270; Gren. Godr. Îl. tr. 1 p. 585; Schlechtd. Lang. deutsch.
29 fig. 2280. — d, lulie, August. Vulg. Aceleaşi numiri. — 'Tot prin
ape adinci stagnante, heleşteuri. Câmpina; Bucureşti pe Colentina la
Herestreu, la Teiu, la Panteleimon şi Cernica (Grec. enum. p. 24);
Comana.

XLII. RIBESIACEA Endl. gen. 893.

1. RIBES 1. gen. n. 25.

Ş 1. Pedunculii axilari 1-3 flori; caulii şi ramurile cu spini;
caliciul pelviform.
1. R. Grossularia LL. specp. 291; DC. prodr. 3 p. 478; Koch

RIBESIACE ZE 229

syn. p. 292; Ledeb. [1]. ross. 2 p. 194. — Vulg. Agreşi. Burboană. hi-
zichie. — b Aprilie, Maiu. Variază:

o. glanduloso-setosum Koch syn. p. 292; Ledeb. l.c. et Auct. plur.
h. Grossularia L. spec. p. 291; Sturm deutsch. h. 4 tab. 4; Schlechtd.
Lang. deutsch. 22 fig. 2286. — Păduri în regiunea montană. Muntele
Rartu în Suceava (Br.) şi în cheile Barnarului.

f. pubescens. Koch |. c.; Ledeb. |. c.; Gren. Godr. îl. fr. 1
p. 635. BP. Voa-crispa L. spec. p. 292; Sturm deutsch. h. 4% tab. 13.
Păduri în regiunea montană. Dimbovicioara la deal de peşteră; Mo-
nastirea Neamţu (Chan.)

7. spinosissima DC. prodr. 3 p. 418. — In regiunea montană
alpină şi subalpină. Bucecila Sinaia prin valea Peleşiului.-— Deosebit
de spinii intraxilari tripartiţi şi viguroşi, cum există la precedentele,
ramurele sale sunt imbrăcate şi cu spinişiori subţiri, debili, cam re-
trorşi şi denşi; ovariul insă pubescent şi cu denşi peri setoso-glanduloşi.

Speciea acesta este introdusă în cultură; există asemenea şi forma
cu foile, pedunculii, bractecle şi ovariul glabre: Ribes reclinatum L.
spec. p. 291; synon. BR. Grossularia vi. glabrum Koch 1. €,, ale căruia
bobe ajung a îi luciose şi roşietice la maturitate.

Ş 2. Pedunculii axilari racemiflori; caulii inermi; caliciul pelvi-
torm sau prelung campanulat.

2. R. alpinum L. spec. p. 291; Sturm deutsch. h. 51; DC. prodr
3 p. 480; Koch syn. p. 292; Ledeb. fl. ross. 2 p. 196; Gren. Godr.
fl. fr. 1 p. 635; Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2287. — b Maiu,
lunie. Păduri în regiunea montană subalpină. Păpuşea; Buceci.

3. R. petrzum Wulf. in Jacq. miscell. 2 p. 36 (1781); Sturm
deutsch. h. 56; DC. prodr. 3 p. 481; Koch syn. p. 293; Gren. Godr.
fl. fr. 1 p. 636; Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2290. — Vulg.
Coacăzu-de-munte. Pomuşioară. Păltior. — tb Aprilie -lunie. Păduri
în regiunea montană, locuri umbrose umede. Broşteni în Suceava la
cheile Barnarului (Br.)! şi pe Barnarelul.

4. R. rubrum L. spec. p. 290; Sturm deutsch. h. 4; DC. prodr.
3 p. 451 var. 6; Koch syn. p. 293 excepto. var. £; — Gren. Godr. fl.
în. | p. 626. — Coacăz. Coasăz-roşiu. Pomuşidră. — tb Aprilie, Maiu.
Introdus şi torte vulgarizat în cultură.

e fi. nigrum L.. spec. p. 291; vulg. Coacăz-negru. Cassis ; asemenea
Şi A. aureum Pursh îl. amer. septentr. 1 p, 164.—t Aprilie, Maiu.—
Naturalizaţi şi puţin vulgarizaţi la noi.

230 CONSPECTUL SISTEMATIC

XLIV. PHILADELPHACEAE Don in DC. prodr. 3 p. 205.

1. PHILADELPHUS 1. gen n. 614.

1. Ph. coronarius |. spec. p. 671; Sturm deutsch. h. 3; DC.
prodr, 3 p. 205; Koch syn. p. 275; Boiss. fl. orient. 2 p. 814. Syringa
suaveolens Manch meth. p. 6785 (1794). — Vulg. Sirinderică. Lă-
miiță. — în Maiu, lunie. Arbust naturalizat şi forte vulgarizat la noi
pentru grădini şi parcuri.

e Deutzia scabra 'Thumb. şi D. graci/is 'Thumb. — Arbuşti de
horticultură.

XLV. SAXIFRAGACEAE DC. prodr. 4 p. 1.
1. SAXIFRAGA /. gen. n. 704.

Ş 1. Tulpina dotată cu lăstari perenanţi; caulii avend la bază
foi rozulare, pe delung cu sau foră foi.

A. Foile pe totă marginea sau numa la virf sunt cu dungă
albă cartilaginee.

|. Aizonia: foile caulinare alterne, totă marginea lor cu dungă
albă cartilaginee netedă sau dentată ; cilii foilor şi perii nearticulaţi ;
receptaculul forte concav consudai cu ovariul; staminele epigine,
filamentele subulate la virt, seminţele ovato-trigonice rugose.

a. Cotylew : toile plane, spatulate sau ligulate, marginea car-
tilagineo-dentată.

* Florile albe.

4. S. Aizoon J:cq. fl. austr. d p. 15 (1773); Sturm deutsch. h.
33; DC. prodr. 4 p. 19; Koch syn. p. 294; Schleehtd. Lang. deutsch. 26
fig. 2663. — 9, lulie, August. — Varieză:

a. brevifolia Sternb. revis. saxilr. p. 4 (1910). $. Aizoon g. vul-
garis Ser. in DC. prodr. 4 p. 19; S. Aizoon fi. minor Koch syn. p. 294,
Foile scurte oblung-ovate. In plaiul Osliei pe Bulzu la stâncile dise
Biserici ; Moldoveanu; Negoiu; Buceci; Ceahlăul (Knecht.)

f. recta Ser. in DC. prodr. 4 p. 19. S. recta Lapeyr. fl. pyren. 33
tab. 15; abreg. p. 225. S$. Aizoon a. major Koch syn. p. 294. Foil.
oblungi lineare şi la virf nu mult lăţite. Buceci (S$. Aizoon Grec. enum.
p. 26); Ceahlău.

7. intacta. - Ș. intacta Willd. en. hort. berol. 1 p. 75 (1089); DC.
prodr. 4 p. 20, Diferă de precedentele prin lipsa punctelor purpurii
pe petale. Buceci, frecuentă;

2. robusta (An S. robusta Schott Nyn. Ky. analecla p. 22?). Com-

SAXIFRAGACEZE 231

parativ cu precedentele, diferă prin portul scu înalt şi robust, prin
foile sale rozulare cu mult mai ample şi robuste, avend seraturele mai
late şi acuminate. Buceci la Schitul lalomiţa.

2. S$. cultrata Schoit. Nym. Ky. analec. p. 23 (1554); Fuss
transs. excurs. p. 255, $. longifolia, S. crustata, S. elatior Auct. transs.
ex parte-non Lapeyr nec [Host nec Mert. et Koch. — d, lulie. August.
Stânei prin locuri umbrose în regiunea subalpină, quasi alpină. Valea
Tesnei la Gaura-Fetei; Moldoveanu; Dimboviciora; Buceci pe Jipi
(Knecht.), pe Babele, pe Costila; Ceahlău (Knecht.) ; în Rar&u pe
Pietrile-Doamnei.

&: Florile galbene.

3. S. demissa Scholt ast. bot. zeit. ann. 1859 p. Set Auct.
transs. recent. S. mutata Baumg. enum. transs. | p. 371 (1816), Auct.
transs. nonnull. etiam Engler fl. saxon. p. 249 quoad plantam transsil-
vanicam - non LL. spec. 570. Ș. transsilvanica Fuss. transs. excurs.
p. 236 (1566). — Y. lulie, August. Stânci alpine. Buceci la Schitul
Ialomiţa, în Valea-Cerbului, Piatra-Arsă (Knecht.)

b. Pseudocoty/lea : toile plane sau uşior concave, e, spatulate sau lin-
gulate, marginea netedă.

4. S. luteoviridis Scholt. est. bot. zeit. ann. 1551 p. 65; Auct.
transs. fere omn. 5. /uteopurpurea Baumg. enum. transs. | p. 372 (1316)
- non Lapeyr. (1813). — 9. Maiu, lunie. Pe stânci petrose în regiunea
alpină. Negoiu; Păpuşea; Buceci ; Piatra-Mare ; Ceahlău; Pietrile-
Domnei.

5. S. Rocheliana Siermnb. saxitr. suppl. 1p. 2 (1822); Host. fl.
austr. l p. 501 (1827); DC. prodr. 4 p. 22. S. eresia Baumeg. enum.
transs. 1 p. 374 (1516) et Auct. transs. plur. - non L. S. pseudocesia
Rochel rar. banat. tab. 3 (1828). — Y. Maiu, lunie. Pe stânci jurasice.
Munţii Mehedinţului spre Mehadiea şi în valea 'Țesnei la Gaura-Fetei.

2, Porphyrion: foile caulinare oposite, au marginea ciliată,
insă la virt cu dungă albă cartilaginee avend 1-3 scumame punc-
tate ce mai târdiu se scutur; cilii nearticulaţi; receptaculul concav,
staminele epigine au filamentul subulat ; seminţele netede sau rugulose.

6. S. Baumgartenii Scholt ast. bot. zeit. ann. 1857 p. 19%.
Ș. retusa Baumg. enum. transs. 1 p. 382 (1816); Wablenb. et Auct.
transs. ex. p. - non (ou, ill. (1773). — d. lunie, lulie. Stânci pe pis-
curile alpine. Buceci.

232 CONSPECTUL SISTEMATIC

7. S. oppositifolia [. spec. p. 575; DC. prodr. 4 p. 17; Koch
syn. p. 297; Sag. et. Sehn. carpat. centr. 2 p. 169; Schlechtd. Lang.
deutsch. 26 fig. 2672. S. retusa Sternb. ap. Sturm deutsch h. 35 tab. 13
- non Lapeyr. — Y, lulie, August. Stânci şi piscuri alpine. Negoiu;
Păpuşea; Buceci pe Caraimanu (Knecht.), la Strunga pe Bătrinele ;
Ceahlău.

Exemplarele din Buceci de pe Caraimanu ar corespunde cu $.
oppositifolia fi. distans Ser. in DC. prodr. + p. 18, avend foile lăstarilor
sterili lax-distante, pe când la forma specifică, dupe cum autorii des-
criu, foile sunt dense şi 4- fariu imbricate,

B. Foile peste tot verdi şi ierbacee neavend marginea cartila-
ginee şi nici cruste punctate.

+ Cilii şi perii nearticulaţi.

|. Hirculus: caulii floriferi foliaţi pe delungul lor; recepta-
culul concav portă sepalele orisontal-întinse ; filamentele la virf subu-
late; seminţele lunguleţe negriciose.

8. S. Aizoides |. spec. p. 576 sec. diagnosem Linnăi „foliis
caulinis lineari-subulatis sparsis nudis inermibus* ; Sturm deutsch. h. 35
tab. 9 exclus. litt. D.; Sehlechtd. Lang. dutsch. 26 fig. 2677 exclus.
litt. 1: foha ciliata. $. Aizoides *. integra Ser. in DC. prodr. 4 p. 47.—
A. lulie, August. Lespedi, schisturi, petrişiuri pe lângă riuşiore în re-
giunea montană; Negoiu; Buceci, f. frecuentă; pe Ceahlău.

Forma cu foile lineare alterne ciliate (S. automnalis L. spec. pl.
ed. 2 p. 575, Sturm. deutsch. h. 1 tab. 10; 5. Aizoides Koch. syn.
p. 298 et Auct. fere omn.) pe la noi n'armn găsit'o.

9. S. bryoides [.. spec. 572; Sturm. deutsch. h. 33; Koch. syn.
p. 295 Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2675. S. aspera f. bryoides
DC. prodr. 4 p. 46. — YI. lulie, August. Piscuri alpine. În Mehedinţi
pe Murariu şi Bulzu; Buceci la Omu (Knecht.)

2. Arabidia: caulii floriferi seapiformi netoliaţi; receptaculul
mai puţin concav portă sepale reflexe şi necoerent cu ovariul; fila-
mentele la virf subulate; semințele lungitudinal-striate.

10. S. stellaris [.. spec. p. 572; Sturm deutsch. h. 35 tab. 3;
DC. prodr. 4 p. 40 var. 2; Koch syn. p. 298; Schlechtendal Lang.
deutsch. 26 fig. 2679; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 170. S$. stellaris
b) hispidula Bochel rar. ban. fig. Ș. — 9, lunie, lulie. Stânci la locuri
umede umbrose în regiunea alpină, subalpină. Godeanu; Negoiu; Pă-
puşea; Buceci la Cascadele Peleşiului; Predeal pe Clăbucetul Taurului.

SAXIFRAGACEAE 233

+ Cilii şi perii articulaţi.

I. Hydatica: caulii floriferi fără oi, seapitorini; receptaculul
puţin concav portă sepale reflexe şi necoerent cu ovariul; filamentele
la virf dilatate ; seminţele globose rugose.

11. S. cuneifolia [.. spec. p. 574; Sturm. deutsch. h. 35 tab5;
DC. prodr. 4 p. 41 var. z; Koch syn. p. 299; Sehlechtendal Lang.
deutsch. 26 fig. 2680. — I, lunie, Iulie. Stânci în văi şi locuri um-
brose umede. Tismana ; Lainici; Bistriţa ; Coziea pe Cărlige şi Foar-
feca ; Muntele Coziea pe la Stănişioara; Negoiu; Picucata; Dimbovi-
cioara; Predeal, Buşteni; Sinaia (Grec. enum. p. 26).

2. Dactyloides: caulii floriferi foliaţi sau nefoliaţi ; recepta-

culul concav şi consudat cu ovaiul, pârtă sepalele erecte sau întinse şi
puţin coherente prin baza lor; filamentele la virf subulate; seminţele
eliptice rugose.

12. S. pedemontana All. fl. pedem. 2 p. 75 tab. 2lfig. det
(1785); Koch syn. p. 300. 5. pedemontana fi. laziflora et i. crenata
DC. prodr. 4 p. 29. $. heterophylla Sternb. in Sturm deutsch. h. 55
tab. 16. $. cymosa W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 58 (1802). 5. Allionii
Baumg. enum. transs. | p. 357 et Auet. transs. — Y, lunie, lulie.
Stânci la locuri umede umbrose în regiunea montană. Plaiul Osliei la
Riuşeţ în Mehedinţi ; valea Oltului pe Cârlige la Şipote; în Argeşi pe
Moldoveanu şi pe Negoiu.

13. S. muscoides Wulf. in Jacq. miscell. 2 p. 125 (1781); DC.
prodr. 4 p. 25; Koch syn. p. 300; Gren, Godr. fl. ir. l p. 651. S. cas-
pitosa Scop. fl. carn. 1 p. 293 tab. 14% bona (1760). — d. lunie, lulie.
Stânci, prin văi alpine şi subalpine. Negoiu ; Buceci. — Variază :

a. uniflora (aud. îl. helv. 3 p. 181 (15285); DC. prodr. 4 p. 26.
Ș. muscoides a. compacta Koch syn. p. 300 (1543); Gren. Godr. fl. fr. 1
p. 651. — Lăstarii scurţi şi îndesaţi, foile pe dinşii dense şi imbricate
aşia că rozetele ce întocmese nu sunt explanate şi totul constitue un
stuf globos din care resar cauli numeroși, scurţi de 4 cent., subţiri şi
1-2 flori;

f. e/atior Gaud. |. c. DC. |. c.— 5. muscoides Sternb. in Sturm.
deutsch.! h. 35 t. 14; Sehlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2635. S. mus-
coiles “. laza Koch syn. p. 300; Gren. Godr. |. e. — Lăstarii lungi şi
întinşi, foile mai lungi şi lax-imbricate; caulii glabri subţiri aprope
10 cent. purtând la virf o cimă laxă de 3-5 flori.

[. moschata (aud. |. c. 5. moschata Wult. ap. Jaeq. miscell. 2
p. 128 tab. 21 fig. 21 (1781); Sturm. deutsch. h. 35 tab. 15. $. Rei

234 CONSPECTUL SISTEMATIC

Schott. Nym. Ky. analect. p. 30 (1554). — Diferă de precedenta
numa prin perii sci viscoşi micuței ce sunt pe cauli şi a locuri pe foi,
emanend o odore plăcută. — d, Stânci alpine. Murariu şi Scărişiora
subt Godeanu; Negoiu; Buceci (Knecht.)!

14. S. sedoides [..spec.p.572; Wulf. in Jacq. miscell. 2 tab. 21
fig. 22! Sturm deutsch. h. 35 tab. 10; Koch syn. p. 303; Schlechtd.
Lang. deutseh. 26 fig. 2658. Ș. sedoides a. flavida Ser. in DC. prodr. 4
p. 25. — , lulie, August. Stânei în părţi umbrose umede. Buceci în
Valea-Albă pe laturele Caraimanului.

15. S. trichodes Scop. fl. carn. p. 295 tab. 15 (ed. 1772). $.
muscoides All. pedem. 2 p. 70 tab. 61 fig. 21 (1795). S. planifolia
Lapeyr. fl. pyren. p. 31 (1795); Koch syn. p. 303; Gren. Godr. fl. fr. 1
p. 652; Sehlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2659. S$. planifolia f. tenera
Suter in Sturm deutsch. h. 40 tab. 13. $. planifolia a. albida Ser. in
DC. prodr. 4 p. 24. — 9. Iulie, August. Stânci în regiunea alpină.
Buceci pe Babele (Br.)

16. S. androsacea [. spec. p. 571; Sturm deutsch. h. 33
tab. 13 sed non satis bene; Koch syn. p. 304; Gren. Godr. fl. fr. 1
p. 652; Sehlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2691 optime. Sag. et Sehn.
carpat. centr. 2 p. 172. 8. undrosacea fi. tridentata Gaud, îl. helv. 5
p. 115; DC. prodr. 4p. 24. — Y, lunie, lulie. Regiunea alpină. Ne-
goiu; Oiticu; Buceci la Strunga (Grec. enum. p. 26), pe Omu şi pe
Caraimanu (Br., Knecht); Ceahlău (Knecht.)

Ş 2. Tulpina fără lăstari şi devine un caul purtând foi bazilare şi
foi alterne caulinare.

1. Tridactylites: caul foliat, foile cuneate iar virful trilobat
sau trifid foră bulbili axilari; receptaculul concav semiaderent cu
ovariul.

17. S. adscendens |. spec. p. 579; Schlechtd. Lang. deutsch.
26 fig. 2692; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 172 et Auct. plur. 8.
controversa Sternb. in Sturm deutsch. h. 33 tab. 14 (1812); Koch syn.
p. 204. 5. controversa a. lobulata DC. prodr. 4 p. 34. — Y, lunie, lu-
lie. Stânci mai mult sau mai puţin umbrose şi umede în regiunea
montană alpină şi subalpină. Negoiu; Buceci în tot coprinsul; în
Neamţu pe Grinţieşiu ; în Rar&u pe Piatra-Zimbrului.

£. ramosissima Schur enum. transs. p. 239 (1866)) pro specie.
S. adscendens fi. pigmea Koch ap. Sehlechtendal Lang. deutsch. 26
fig. 2692, B (1886). Buceci pe Caraimanu (Knecht.)

SAXIFRAGACEAE 235

1. major Schur |. e. Caul inalt ca de 20-30 cent. simplu la bază,
insă de pe la mediloc în sus devine rămos, ramurile divergente, foile
caulinare au virful dilatat trifid, lobii laterali mai mici;

5. integrifolia. Uni-multicaulă, caulii subţiri ca de 10 cent. ne-
ramificaţi, 2-3 (lori; foile radicale rozulate ovato-spatulate, cuneat-
atenuate, virtul întreg sau uşiurel tridentat, cele caulinare alterne
ovato-spatulate întregi sau unele la virf tridentulate. Buceci pe Ca-
raimanu şi la Obârşiea-Ialomiţei (pro S. petriea Knecht. miss.)

18. S. tridactylitis LL. spec. p.578; Sturm deutsch. h. 33
tab. 15; DC. prodr. 4 p. 35; Koch syn. p. 304; Scehlechtă. Lang.
deutsch. 26 fig. 2693; Sag. et Schn. earpat. centr. 2 p. 172. S. exilis
Gaud. fl. helv. 3 p. 116. —(Q) Maiu, Iunie. Stânci calcare. Dobrogea
la lenisala subt Castelul-Genovez.

2. Nephrophyllum: eaul foliat, foile bazilare lung-peţiolate,
reniforme, cele caulinare avenă bulbili axilari; receptaculul semiade-
rent cu ovariul.

19. S. cernua [.. spec. p. 577; DC. prodr. 4 p. 36; Koch syn.
p. 305 ; Sag. et Schn. carpat. centr. 2p. 173. — E, Iulie, August.
Stânci pe lângă isvore în regiunea montană alpină. Buceci pe Carai-
manu (Knecht. leg.)

20. S. carpatica hchb.germ. exc. p. 552(1832); Sag. et Schn.
carp. centr. 2 p. 173; Neilr. diagn. p. 52 et Aust. transs. recent. S. ri-
vularis Townson Travels in hung. p. 487 (1797)-non L..; Baumg. en.
transs. 1 p. 383. $. sibiriea Wahlenb. fl. carpat.-non L. — Ş, Iulie,
August. Stânei la locuri umede în regiunea alpină. Păpuşea ; Buceci
pe Costila către Valea-Cerbului.

3. Micropetală: caul foliat, foile bazilare lung-peţiolate re-
niforme, cele caulinare fără bulbiii axilari; receptaculul prea puțin
concav sau aprope plan neaderent cu ovariul; sepalele lungi, libere ;
petalele lung unghiculate.

21. S. heucherifolia Griscb.iter. hung. p. 317 (1852) et Auct.
transs. recent. S. rotundifolia Baumg. enum. transs. | p. 376 et Act,
transs. olim.-non L. $. fonticola A. Kerner cester. bot. zeit. ann. 1862
p. 90; Neilr. diagn. p. 52.— d. Iunie, Iulie. Vâlcele umede, pe sol hu-
mifer în regiunea alpină. Negoju pe Podeanu; Buceci în valea Pri-
porului (Knecht.) şi la Oberşia-Peleşiului.

22. S. Heuffelii Schott Nym. Ky. analecta p. 928 (1854); Neilr.

236 CONSPECTUL SISTEMATIC

diagn. p. 52 et Auct. transs. recent. S. rotundifolia Heutf. enum. ba-
nat. p. 75 pro p.-non L. $. rotundifolia ş. glunlulosa Griseb. spicil.
rumel 1 p. 336 (L&to)-non 8. glunlulosa Willd. ex. Stev. în litt.
ann. 1821, nec Wall. mss. ap. DC. prodr. 4 p. 45 (1880). — 4, Iunie,
Iulie. Locuri umbrose, umede, în văi montane. Vâreiorova în valea
Cerovăţului şi în valea Bahnei; valea '[esnei la Gaura-Fetei ; valea
Monăstirei B'striţa; Coziea; Dimbovicioara, muntele Picucata în Ar-
geşiu.

2. CHRYSOSPLENIUM 1. gen. n. 535.

|. Ch. alternifolium |. spec. p. 569; Sturm deutsch. h. 12;
koch syn. p. 306; DC. prodr. 4p. 485; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 660;
Schleehtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2702. — Y, Aprilie, Maiu. Păduri
umbrose, codri; în regiunea subalpină şi alpestră. Culmea Cernei,
Tismana; Rucăr, Dimbovicioara (Grec. enum. p. 27); Câmpulung ;
Conţeşti, Leurdeni; Predeal, Buşteni, Sinaia; Câmpina ; în Botoşiani
la pădurea Adineata.

2. Ch. alpinum Schur verh. siebenb. ver. ann. 1859 p. 135.
Ch. hamtsehaticum Janka in linnza vol. 30 p. 570 (1860)-non Fisch.
ap. DC. prodr. 4 p. 48. CH. glaciale Fuss transs. excurs. p. 247(1566).—
«|. lunie, lulie. În regiunea alpină pe piscuri eu zăpadă veche. În Ar-
geşi pe mimţii Făgăraşului (Wolf, Simk. exsic.)

XILVI. UMBELLIFER A Juss. gen. p. 218.

Ord. 1. Orthospermae koch. Faţa internă a seminţelor plană sau
UŞIOr convexă.

Trib. |. ERYNGIEA Gren. Godr. Mericarpele fără coste, formeză
un fruct ovoiul sau globos acoperit cu scuame sau cu ghimpi. Um-
bel i simplă capituliformă sau neregulat compusă.

1. SANICULA 1. gen. n. 326.

4. S$. europaea LL. spec.p.329; Kochsyn. p. 208; DC. prodr. 4
p. S%; Rchb. icon. germ. 21 tab. 6 fig. 1; Gren. Godr. fl. îr. 1 p. 757;
Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2708. — 4. Maiu, lunie. Păduri,
dumbrave; în regiunea montană şi submontană, Dealurile Cerneţului ;
Tismana; Horezu ; Curtea-de-Argeşi, Corbeni ; Câmpulung, Dimbovi-
cioara; Conţeşti; Piteşti; Sinaia (Grec. enum. p. 29); Văleni; Brăneşti,
Pasărea; Comana; Neamţu, Pădurea - Braniştea (Chan. exsie. Grec.
]. c.); Iaşi pe la Răpedea, Birnova; Broşteni, Rar&u.

UMBELLIFERA 2317

2. ERYNGIUM 1. gen. n. 324.

4. E. planum L. spec. p. 337; Koch syn. p. 510; Rehb. icon.
germ. 21 tab. 7; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2718. — Vulg.
Seaiu-vînăt. — Y. lunie, Iulie. Mărăcinişiuri, erânguleţe sau lăstari,
câmpuri, drumuri. Severin ; Tirgujiul; Craiova; Câmpulung; Ghergani,

iocăneşti (Grec. enum. 1580 p. 29); Vulcana, Pucioasa; Agapiea
(E. amethustinum Grec. erbor. 1874-non L.), Neamţu (Chan.); Broşteni,
Schitul Rareu; Vaslui, Schitul Hafaila ; Botoşiani, Agafton; Dobrogea.

2. E. campestre [. spec. p. 337; Koch syn. p. 309; Rehb. icon.
germ. 21 tab. 11; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2714. — Vulg.
Seaiu- Dracului. Seaiu- Vîntului. Spinu- Dracului. Spinu- Vîntului. —
A, lulie, August. Câmpuri, mai cu seamă în regiunea şesurilor. Severin,
Vinjiu; Craiova, Calafat; Tirgujiul; Bucureşti; Ploeşti; Brăila, Galaţi;
Tecuci; Neamţu (Chan.); Fălticeni; în Dobrogea f. comun.

3. E. maritimum |. spec. p. 337; Koch syn. p. 309; Rehb.
ie. germ. 21 tab. 8; Schlechtd. Lang. deutsch 27 fig. 2716. — (3
lunie- August. — Dunele maritime în Dobrogra: Sulina, Constanţa,

'Tusla.

Trib. II. ASTRANTIEE Gren. Godr. Mericarpele constituese un
fruct cam prismatic, faţele având câte 5 coste primare ce port scuame
dentiform-dispuse. Umbelă simplă forte involuerată.

3. ASTRANTIA /. gen. n. 327.

1. A. major |. spec. p. 330; Sturm deutsch. h. 29; Koch syn.
p..909;. Rehb. icon. germ.'21 tab, 2; Gren. Godr. fl. fr. | p.'752;
Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2713. — Y. lunie, lulie. Prin livedi,
margini de păduri, tuferişiuri ; în regiunea montană subalpină. Tismana;
Tirgujiul; Corbeni, Ghiţu; Câmpulung; Dimbovicioara, Valea-Muierei;
Predeal, Urzicaru; Piatra-Mare; Buşteni, Sinaia, copios (Grec. enum.
p. 29); Hangu în Neamţu. — Variază:

o. vulgaris Stur sitz.- ber. 40 ann. 1862 p. 452. Statura înaltă ro-
bustă, tote foliolele involuerului întregi ;

6. montana Ștur op. cit. De statură mai mică, tote foliolele invo-
lucrului întregi ;

%. tridentata Stur op. cit. Stephani cat. horl. gorensk. 1812
p. 47. A. intermedia M. Bieb. îl. t. e. 3 p. 194%(1819). A. inovoluerata Auct.
transs. ex p.-non Koch nec Rehb. Statura mică sau mare, însă foliolele
involuerului la vârf 2- 3- dentate.

Grecescu D. Dr, — C, 1324. 13

ta
a

CONSPECTUL SISTEMATIC

2. A. alpestris lolschy exsic. n. 297 (1550) et ap. Stur sitz,
ber. 40 p. 452 (1860). A. carniolica Baumg. enum. transs. 1 p. 212 ei
Auct. transs. plur.-non Wulf. A. minor. Sehur. enum. transs. p. 246
(1566)-non L. A. transsilvaniea Sehur |. e. p. 245. — d, lunie, lulie.
Păduri montane. În Suceava pe Bistriţa la Madei, la Broşteni şi la
Schilul Rareu ; Piatra, Bisericani.

Trib. II. AMMIEE koch. Mericarpele lateral comprimate formând
un lruct stenocarpic al căruia diametru tranversal s. suturale cu mult
mai mie de cât diametrul antero-posterior; faţele lor având costele
priinare egale filiforme sau pterigoide şi netede. Umbela compusă.

4. CICUTA 1. gen. n. 354.

i. C. virosa [. <pec. p. 363; Koch syn. p 310; Rehb. icon.
germ. 21 tab. 12; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 739; Schlechtd. Lang. deutsch.
vol. 27 fig. 2719. — Vuig. Bucinişi-de-baltă. Cucută-mică. — €, Iulie,
Nugust. Mlăştini, ape stagnante. Neamţu (Chan.); Fălticeni prin lacul
Ciolsacilor, multă.

5. APIUM 1. gen. n.

d i
370.

i. A. graveolens Lin. spec. p. 379; Koch syn. p. 311; DC.
prodr. 4 p. 104; Rechb. icon. germ. vol. 21 tab. 13 fig. 2; Sehlechtd.
Lang. deutseh, vol. 27 fig. 2721. — Vulg. Selină. Țelină. — c3. lulie-
Septembre. — Varidză:

7. palustris: torma selbatică. Ape stagnante sau lin-fluente lim-
pedi, neprotunde pe lingă litoratul maritim în Dobrogea: pe la 'Tusla,
Mamaea ; Fălticeni pe lingă lacul Ciolsacilor, mult.

î. dulce et “. repaceum DC. prodr. |. e. varietăţi cultivate pentru
uzul alimentar.

6. PETROSELINUM /70/jm. umbell. gen. Ip. 7S.

4. P. sativum Iloffm. i. c.p. 75 (1814); Koch syn. p. ll;
DC. prodr. 4 p. 102; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 27 fig. 27290. P.
hortense Pehb. icon. germ. vol. 21 tab. 16 fig. 2. — Vulg. Pătrunjel. Pă-
lvânjei. — 3 unic, lulie. În cultură pentru uzul alimentar.

7. TRINIA /1J0//m. umbell. gen, I p. 92.

1. T. Kitaibelii M. Pieb fl. t. c. dp. 246 (1519); Koch syn. add.
p. 445 ; DU. prodr. 4 p. 103; Rehb. icon. germ. vol. 21 tab.30;
Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 27 fig. 2796. Seseli pumilum L. spec.

UMBELILIFERA 239

p. 575. Pimpinela glauca W. el Kit. rar. hung. tab. 72 (1800)- non
Lin. Rumia leiogona Janka west. bot. zeit. ann. 1856 p. 362-non C.A.
Mey. — 4, Maiu, Iunie. Câmpuri, prin livedi, mărăcinişiuri, pe lingă
grâne şi drumuri. Severin, Hinova ; Craiova; Băneasa, Comana ; lo-
neşti, Vultureanca ; Ciocăneşti, Perişi; Chitila, Bucureşti ; Birlad; lași ;
Dobrogea pe la Constanţa, Bairamdede, Tusla, Mangaliea.

2. T. Henningii [loftm. umbell. p.94 (1814); Boise. fl. orient. 2
hiuă 852. 7. vulgaris var. n. Henningii DC. prodr. 4 p. 103. 7. po
&. Henningii Koch syn. p. 319. — Y. Maiu, lunie. Prin locuri ierbose.
irlad la Crângu.

8. FALCARIA hi. pentapet. 1699 n. 48 icon.

1. F. Rivini [Host. (|. austr. | p. 381 (1827); Koch syn. p. 313;
DC. prodr. 4 p. 110; Rehb. icon. germ. vol. 21 tab. 21; Sehlechtd.
Lang. deutsch. vol. 27 fig. 9729. Sium Fualearia Lin. spec. p. 262.
Drepanoplhllum sioides. Wibb. fl. werth. p. 196 (1799). Dr. agreste
Hotfm. umbell. gen. 1 p. 109 (1814). — Vulg. Donnie. — d. Iulie, Au-
gust. Gâmpuri, prin livedi, prin grâne, drumuri, dealuri, vii; specie
vulgară la noi (Grec. enum. p. 28). Severin; Craiova; Tirgujiul; Vul-
tureanca ; Titu, Ghergani; Băneasa, Comana; Bucureşti, Buftea, Pe-
rişi; Ploeşti, Băicoi; Feteşti; Cotnari; Botoşiani; Dobrogea.

9. AGOPODIUM /. en. n. yS.

|. JE. Podagraria |. spec. p. 379; Koch syn. p. 314; DC
prodr. 4p. 114; Rehb.icon.germ. 21 tab. 20; Sehlectd. Lang. deutsch. 27
fig. 2737. — Vulg. Picioru-Caprei. — 9. Maiu- Iulie. Păduri, locuri
umbrose umede. Dealurile Cerneţului ; Câmpulung; Ducăr, Valea-Mu-
erei ; Predeal, Sinaia; Perişi, Chitila; Comana ; Neamţu la Pădurea-
Braniștea (Chan.).

10. CARUM /. en. n. %;.

1. C. Carvi L. spec. p. 278; Koch syn. p. 314; DC. prodr. 4
p. 115; Sehlechtd. Lang. deutseh. 27 fig. 2733. Bunium Carvi M. Bieb.
fl. 4. e. 1p. 211 (1808); Rehh. icon. germ. vol. 21 tab. 31 fig. 2. —
Vulg. Chimen. Chimion-sălbatic. Secărea. Secătrică. — 4. Maiu, Iunie.
Livedi, poeni în regiunea montană subalpină şi alpestră. Corbeni ;
Câmpulung; Rucăr, Valea-Muierei; Vulcana; Predeal, Buşteni, Și-
naia ; Mohăstirea Neamţu ((han. exsic.); în ca a la Broşteni pe
Neagra, la schitul Rarcu ; şi în cultură: Bucureşti (Grec enum. p. 28).

240 CONSPECTUL SISTEMATIC

2. C. Bulbocastanum Koch umbell. p. 121 (1524); ejus syn.
p. 315; DC. prodr. 4p. 115; Sehlechtd. Lang. deutsch. vol. 27 fig. 2734.
DBunium Bulbocasatnum L. spec. p. 349; hehb. icon. germ.21 tab. 33.—
Vulg. Alunele. Măndălaci. — Y, lunie, lulie. Prin păduri şi tuferişiuri.
Severin, Cerneţi ; Bucureşti; Vaslui ; laşi ; în multe locuri cultivat pen.
tru uzul alimentar (Grec. enum. p. 28).

11. PIMPINELLA /. gen. n. 366.

Ş 1. Fructul glabru ; tulpina perenică.

1. P. magna |. mant. p. 217 (1771); Koch syn. p. 216; DC.
prodr. 4% p. 119; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 27 fig. 2759. Tragose-
linum magnum Moneh meth. p. 99. — d. Maiu, lunie. Livedi, poeni,
margini de păduri în regiunea montană subalpină. Valea 'Țesnei şi pe
Ciolanu-Mare ; Predeal, Buşteni, Sinaia; Mânăstirea Neamţu la pă-
durea Pocrovu (Chan. exsic. Grec. enum. p. 28); Schitul Rar&u.

3. rubra. P. rubra Hoppe ap. Koch syn. p. 316 (1843). În co-
prinsul Bucecilor.

2. P. saxifraga L. spec. p. 375; DC.prodr.4p. 120; Kochsyn.
ed. Ilp. 316 et add.p. 446; Rcho. ic. germ. 21 tab. 28 exe. fig. IV;
Boiss. fl. orient. 2 p. 973; Sehlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 27
fig. 2740. — Y, Iulie, August. Locuri uscate în regiunea montană a
dealurilor şi a câmpiilor, însă cu oarecare diferenţe de făptură, adică:

a. alpestris Spreng. in Hoem et Schult. syst. VI (1820) p. 386;
Koch syn.p.316 var.5; P. alpina Host fl. austr. 1. p. 399 (1827). De
talie cu atât mai mică cu cât se găseşte în altitudini superiore, figura
foliolelor rotundioră, au marginea prea uşior palmato-inciză, lobii lan-
ceolataţi acuţi. Piatra-Mare, în regiunea sa alpină; Buceci, pe la înce-
putul regiunei alpine.

f. poteriifolia Koch |. e. var. ş; P. sazifraga A. minor poteriifolia
Wallr. sched.p .123 (1822). De talie mai înălticică, are figura foliolelor
subrotund-ovată, marginea lor crenată. Este forma tipică şi figurată
în autori (ved. Rchb. 1. c. fig. [; Sehlechtd. et Lang. |. c.). În regiu-
nea dealurilor şi a câmpiilor : Tirgujiu; Craiova, Rubăneşti ; Stolnici;
Azuga; Ciocaneşti, Chitila, Bucureşti (Grec. enum. p. 28); Comana;
Bacău; Piatra ; Rarcu.

. major Wallr. sehed. p. 123; Koch |. e. var. z. De talie înaltă-
50—S30c«m şi adesea robustă; foliolele foilor radicale late, ovate, eu
marginea neregulat incizo-serată ; foile caulinare disectate. Prin pă-

UMBELLIFERE 241

duri sau locuri umbrose: Horez, Bistriţa, Cozica, Slănişioara; Craiova ;
Valea Cacovei la Topoloveni; Predeal.

d. pubescens Neilr. nieder-oster. p. 611 (1559). P. nigra Schur
en. transs. p. 249et (1866) Auctor. transs. ap. Simk. en. transs. p. 252
-non Willd. cujus stirps solum in (Germania borealis certe proveniens.
Locuri aprice, tuterişe mă&nunte şi rărite. Baea-de-Aramă; Lainici ; în
Dobrogea pe la Măcin.

Ca şi cea deserisă de Schur sub numele de P. nigra, planta
nostră de la Măcin este înaltă şi robustă, ca de 1 m. Axa caulinară, ra-
murile, foile şi radele primare ale inflorescenţei sunt peste-tot dens şi
cam albicios pubescente; radele secondare prea puţin şi sparsiu pu-
bescente ; foile radicale mari, au foliolele late, ovate şi marginea uşior
incizo-serată sau cam crenată; foile caulinare abortate şi reduse
numa la vagina lor sau avend la virf câteva segmente de foliole
iniţiale.

$ 2. Fructul pubescent hispid. Perenice sau bienice.

3. P. Tragium Vill. dauph. 2 p. 606 (1757); DC. prodr. 4
p. 121; Rehb. ic. germ. 21 tab. 26; Boiss fl. or. 2p. 871. P. Tragium $
laciniata DC. |. e., Boiss. 1. e. —d, lunie, Iulie. Locuri aride, aprice,
inculte. În Dobrogea pe la Gargalic, Perielie.

e P. Anisum L. spec. p. 379; Rehb. ic. germ. 21 tab. 24. —
CO) lulie, August. In cultură, puţin întinsă pe la noi, sub numele de
Anason-românesc (Bucureşti).

12. BERULA VW. e: Aoch deutsch. /l. Il. p. 33.

1. B. angustifolia Koch in op. cit. p. 33 (1826); Rchb. icon.
germ. 21 tab. 37; Boiss. fl. or. 2 p. 889; Schlechtd. et Lang. fl. v.
deutsch. 27 fig. 2744. Sium angustifolium L. spec. p. 1672; DC. prodr. 4
p. 125.— Y, Iulie, August. Mlăştini, rovine, bălți sau ape lin fluente.
Cerneţi; Perişi, Chitila, Bucureşti (Grec. enum. p. 28); Comana.

13. SIUM 1. gen. n. 348 (excl. spec.)
1. S. latifolium LL. spec. p. 361; DC. prodr. 4 p. 12%; Koch
syn p. 317; Rchb. ic. germ. 21 tab. 36; Sehlechtd. et Lang. îl. v.
deutsch. 27 fig. 2745. Drepanophyllum palustre Hottm umb. p. 110
(1814). — Vulg. Cosiţel. Bolonică. — d. Iulie, August. Mlaştini, rovine,
locuri apătose. Predeal; Tecuci în lunca Țigăneştilor; Tulcea.

2. S. lancifolium M. B. fl. (.c. 5 p.250 (1819); DC. prodr. 4.
p. 124; Boiss, (|. or. 2. p, 888. — Y, lunie, lulie. Livedi umede, locuri

242 CONSPECTUL SISTEMATIC

josnice mlăştinose. Ciocăneşti (5. angustifolium Grec. enum. p. 28
- non [.); Comana (Grec. in Br. prodr. p. 224).

14. BUPLEURUM /. gen. n. 325

Ş 1. Foile caulinare late, ovate, amplexicaule sau pertoliate.
Involucrul lipsă.

* Anuale.

1. B. rotundifolium |. spec. p. 310; Sturm d. Îl. h. 5. DC.
prodr. 4 p. 129; Koch syn. p.321; Rehb. ic. germ. 21 tab. 39 fig. 2;
Schlechtend. et Lang. fl. v. deutsch. 27 fig. 2759. B. perfoliatum Lam.
(1. îr. 3 p. 405. — Vulg. Urechia iepurului. Urechia tătărască. — 0) lunie,
lulie. Prin tuferişe, mărăcinişuri, pirloage, vii, holde, pe la drumuri;
in regiunea dealurilor şi a câmpiilor. Oreviţa, Bucura; Ciocăneşti,
Chitila ; Comana; Văleni; Dealu-Mare; Focşiani, Odobeşti; Isaccea,
Cocoşi; Mangalia; Constanţa.

se Pereniet.e.

2. B. aureum bisch. ap. Iloftm. umbell. p. 15 (1514); DC.
prodr. 4% p. 129; Ledeb. fl. ross.2 p. 263; Simk. enum. transs.
p. 255. B. coloratum Sehur. en. transs. p. 254 (1566) ample deserip-
lum. — d, lulie, August. Slânci calcare în regiunea alpină inferioră
Buceci în Valea-Albă pe laturile Caraimanului şi ale Costilei, cam
pe la 1800 m. alt.

Ş 2. Foile caulinare linear-ânguste prelungi paralel nervate ;
umbela involucrată. Tote speciile nostre avend fructele netede.

* Perenice.

3. B. falcatum [.spec.p.541; DC. prodr.4p. 132; Koch.syn. 319;
Rchb ic. germ. 21 tab. 44 fig. 2; Schlechtendal et Lang. fl. v. deusch.
lig. 2759. — d, Iulie, August. Prin locuri uscate sau petrose, stânci;
in regiunea munţilor şi a dealurilor. — Variază :

d. dilatatum s. latifolium Schur. enum. transs. p. 253 (1366). —
Stânei calcare. În valea Dimbovicioarei; Buceci la Poeana-Stânei.
Prin lăţimea foilor sale se apropie întru câtva de speciea precedentă,
însă n'are foile caulinare cu baza profund-cordată, amplexicaulă şi
caracterele grupei precedente.

6. variifolium Schur |. c. B. falcatum normale s. genuinum. Foile
radicale oblungi obovate, obtuze ; cele caulinare lineari-falcate. —Ver-
ciorova, Severin, Poroina; Polovraci; Rucăr; Buşteni, Sinaia; Câm-
pina; Dealu-Tohanilor la Mizil; Bisca; Hosnov, Piatra, Bisericani,

UMBELLIFERE 243

Cozla; Fălticeni pe la pădurea Iuşilor, muntele Stanişiora, Broşteni
pe Neagra în Suceava.

-. subfalcatum. B. subfalcatum Sehur en. transs, p. 255 (1566).
B. exaltatum Schur verh. siebenb. ver. X p. 169 (1559) ; Fuss exc.
transs. p. 258 -non M.Bieb. beschreib. kasp. p. 166 (1500); append:
n. 30 nec Koch syn. p. 319 (1843). — Locuri pietrose aprice sau cam
umbrâse. Buceci la Sinaia pe sub Poeana-Stânei, pe laturile Caraima-
nului (Knecht.)

4. B. diversifolium hochel. rar. banat. p. 65 (1825) sed. in ic.
tab. 28 fig. 57 sub nom. „B. heterophuyllum*; Sehur enum. transs. p. 252
exel. synon. Rehb. icon. germ. 21 tab. 43 fig. 1 optime; Neilr. diagn.
p. 53. B. gramineum Br. prodr. p. 225-non VIll. PB. ranunculoidles fi.
elatius. Koch syn. p. 320 (1543) exclus. synon. — În regiunea alpină
la locuri cu icrbă. Paringu (Barth. miss.) ; Oiticu; Moldoveanu;
Buceci.

După opiniea nostră, speciea acesta nu trebue luată drept pb.
gramineum Nil. şi nici B.exaltatum atit al lui M. Bieb. căt şi al lui Koch
cum fac unii autori (ved. Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 721; Br. 1. €. Schlechtd.
et Lang. deutsch. vol. 27 p. 166 fig. 2753). Considerând icona dată
de Rochel, cea dată de Reichenbach şi planta în natură, speciea
carpatică diferă cu totul de cea Villursiană şi de cea Kochiană ale ci-
rora umbele au radele mai scurte şi subţirele, involucelele ce nu ega-
lez umbelulele şi foile caulinare superiore ângustate la bază. La spe-
ciea nostră umbelulele au radele cu mult mai lungi şi mai robuste,
involucelele egalez umbelulele, foile caulinare superiore dilatate la
bază şi cam amplexicale, semuind cu speciea următore întru acesta.

5. B. ranunculoides |. spec. p. 349; DC. prodr. tp. lăl;
Rchb. ic. germ. 21 tab. 45 fig. 2. Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch.
fig. 2754 bona. B. ranuculoides 4. humilis Koch. syn. 320; DB. ranun-
culoides a. genuinum Gren. Godr. îl. îr. 1 p. 719. DB. angulosum Spreng.
in R. et Schult. syst. 6 p. 366-non L. B. baldense Host. syn. p. Il
-non M. Bieb. nec W. et Kit. nec Turra. Ă, lulie, August. Pe stânci
cu ierbă în regiunea alpină. Piatra-Mare.

** Anuale.

6. E. affine Sadl. (1. comit. pest. 1 p.204(1825); Koch syn.p. 515;
Gren. Godr. fl. fr. | p. 723; Boiss. fl. orient. 2 p. 845. B. Gerardi var.
virgatum BRehb. deutsch. fl. vol. 21 p. 28 et ic. germ. tab. 46.— B. Ge-
rardi var. 8. Sadl. îl. comit. pest. ed. IL p. 119. — (0) lulie, August.

244 CONSPECTUL SISTEMATIC

Prin vii şi mărăcinişi. Craiova pe la Cârcea; Constanţa în Valul-
Traian spre bostănărie, mult.

Specimenele nostre au ramurile lungi, chiar forte lungi ce iarăşi
se subramifie şi tote sunt desfăşiurate aşia că iau înfăţişarea de BD.
Gerardi cum este cel figurat de Hchb. 1. c. tab. 46 fig. I, de care însă
se deosebeşte prin pedicelele fructifere mai scurte de cât jumetatea
fructului, ale căruia coste sunt ceva mai pronunţate şi valeculele lor
sunt vitate. Aceste specimene seamen forte bine cu cele ce am de la
Sabranscky din Buda-Pesta, însă nu cu forma iconografiată de Rehb.
in op. cit. tab. 46 fig. II.

7. B. junceum |. spec. p.342; Koch. syn.p.319; Gren. Godr.
fl. fr. Lp. 729; Rehb. ic. germ. vol. 21 tab. 42 fig. 2 optime; Schlechtd.
Lang. deutsch. 27 fig. 2750 bona. B. Gerardi Jacq. îl. aust.3 p.31(1775).
“> lulie, August. Coste argilo-cretose. Valea-Bahnei, Vereiorova. ;
Severin pe dealul Buliga; Comana costele despre Câlnişte prin mă-
răcinişiuri şi la. Valea-Balotă.

8. B. commutatum boiss. et Bal. diagn. ser. 116 p. 75 (1849);
ejus fl. orient. 2 p. 544; Velen. fl. bulg. p. 224. — (0) lunie, lulie. Tu-
ferjşe pe costele stâncose calcare ale munţilor la Verciorova.

Nici o deosebire esenţială între specimenele nostre din loeali-
tatea acesta comparate cu cele din Serbia şi datorite regretatului con-
frate Pancic din Belgrad; atâta numa că cele de la Verciorova sunt
mai robuste şi portul ceva mai amplu.

9. B. apiculatum Friv. in flora ann. 1835 p. 335; Griseb.
spicil. | p. 350; Rehb. ic. germ. vol. 21 tab. 49 fig. 1. B. glumaceum
var. aristatum Boiss. diagn. ser. Il p. 81 (1856).— O) lulie, August. Locuri
aprice pietrose. În Dobrogea pe lângă Mangalia, Constanţa, Copadin.

Obs. Posedăm âncă, un număr de câteva exemplare de un Bu-
pleurum neinflorit, cules în lunie 155% de pe Muntele Consulu, în
Dobrogea. Anual, de la bază cam corimboideu ramificat, are asemuirea
de B. tenuissimum L. după cum este iconografiat de Rehb. icon. germ.
vol. 21 tab. 50 fig. II (exclus. n. 6- 13); dară fructele sale sunt de
dorit. — Ce o fi oare B. Sintenisianum Vechtr. indicat în părţile aces-
tea de Kanitz pl. roman. add. n. 526?

Trib. IV. SESELINEE Koch. Mericarpele necomprimate, constituesc
un fruct ciclocarp (rdtund); fațele lor având coste primare filiforme, a
rar pterigoide, egale sau neegale, netede. Umbela compusă.

UMBELLIFERE 245

15. ENANTHE /. gen. n. 352 et 333.

$ 1. Rădăcinele tuberse cilindroide sau napitorime, parle şi
rădăcini filiforme.

1. Pedicelele fructifere la virf neingroşate; fructul la bază nein-
groşat, subţiat.

|. E. fistulosa |. spec. p. 365; Koch syn. p. 221; DC. prodr. 4
p. 136; Rehb. icon. germ. vol. 21 tab. 57; Schlechtd,. Lang. deutsch.
27 tig. 2760. — Y. lunie, Iulie. Locuri umede, gropi cu apă, rovine
băltose. Curtea-de-Argeşi, Corbeni; lunca Neajlovului la Vultureanca.

2. Pedicelele fructifere ingroşate; fructul la bază nesubţiat, adesea
cu inel calos.

2. E. silaifolia M. Bicb. (1. t. c. 3 p. 232 (1819); Koch. syn.
p. 322; DC. prodr. 4 p. 137; Rehb. icon. germ. 21 tab. 52; Gren.
Godr. fl. fr. 1 p. 714; Boiss. fl. orient. 2 p. 957; Schlechtd. Lang.
deutsch. 27 fig. 2763. — Y. Iunie, Iulie. Locuri băltâse turbifere în
regiunea inferioră prin lunci. Craiova; Tirgovişte; Alexandriea; Co-
mana; Ciocăneşti, Perişi; Chitila, Bucureşti.

3. E. media (risc). spicil. 1 p.352 (1843); Rehb. icon. germ. 21
tab. 36 fig. 1; Neilr. diagn. p. 54%; Boiss. fl. orient. 2 p. 958; Borb.
flor. kozlem. a magyar. tud. akad. XV (1878) n. 9 p. 277. — d, lu-
nie, lulie. Locuri băltose turbifere în părţile de jos; mlăştini, rovine; cu
mult mai frecuentă ca precedenta. Dealurile Cerneţului şi lunca 'To-
polviţei, Halinga, Balta; Craiova; loneşti, Cacova, Vultureanea; Comana,
Bucureşti, Chitila; Ciocăneşti, Perişi.

Diterenţele între aceste două specii sunt, uneori, falaciose când
avem alace cu forme dubiose intermediare. Asupra formelor tipice
putem constata următorele caractere diferenţiale: A. (Enanthe silai-
Polia M. Bieb. are caulul mai subţire, plin şi striat; foile-tote homeo=
morle bi-tripinatisecte, foliolele lor scurte, ângust-lanceolate întregi
sau trifide, fructele obconice scurte grose, la bază cam ventricâse. —
B. (E. media Griseb. are caulul mai gros, fistulos şi expresiv sulcat;
foile uni-tripinatisecte, foliolele lor linear-ânguste, întregi sau bi-trifide
ŞI cu mult mai lungi; fructele oblungi fusiforme mai puţin grose. —
Cea din urmă pote avea tote foile conforme: forma homoplulla; sau să
aibă foliolele foilor radicale mai lăticele obovato-cuneate, la virf bi-
trifide sau profund crenate semuind cu unele foi de (E, primpinel-
loides sau de (E. Lachenalii: acesta este forma heterophulla.

4. E, banatica Ilcuti, in flora ann. 1854. 1 p. 291; ejus enum.

246 CONSPECTUL SISTEMATIC

banat. p. 75; Rchb. ic. germ. vol. 21 tab. 36 fig. 2; Neilr. diagn. p. 54.—
A, lunie, lulie. Locuri umede băltose prin zăvoe şi păduri în regiunea
dealurilor. Tirgujiul; Rimnic; Piteşti la 'Trivale.

Ş 2. Tote rădăcinele subţiri filiforme.

5. E. Phellandrium Lam. fl. fr. 3 p. 432 (1775); Koch syn.
p. 329; DC. prodr.4 p. 138; Rehb. icon. germ. 21 tab. 35; Schlechtd.
Lang. deutsch. 27 fig. 2765. Phellandrium aquaticum Li. spec. p. 366.—
Vulg. Cucuţică-de-bălţi Petrunjelul-broscelor. — 3 s. Ă, lunie- August.
Ape limpedi stagnante sau lin fluente neprofunde, bălți, smircuri.
Bucureşti şi prejurimile sale (Grec. enum. p. 28); Comana; Galaţi.

16. E THUSA 1. en. n. rr (excel. spec.)

1. FE. Cynapium |. spec. p. 367; Koch syn.p. 523; DC. prodr. 4
p. 141; Rehb. icon. germ. 21 tab. 60; Schlechtd. iN, deutsch. 27
fig. 2766. — (9) 'Totă vara. Mărăcinişi, tuferişi în regiunea montană.
Tirgujiul, Lainici ; Mânăstirea Bistriţa; Câneni, Riu-Vadului; malurile
Ialomiţei pe la Crivina (Grec. enum. p. 28); Monastirea Neamţu
(Chan. exsic.)

2. PE. Cynapoides JM. bieb. îl.t.c. al 227 (1808); Koch syn.
p. 323; DU. prodr. 4 p. 141; Ledeb. fl. ross. 2 p. 270. (2) Totă vara.
Pe lingă păduri în regiunea ÎL A Aanbai Comarnic.

17. FENICULUM dans. fam. > p. rol.

1. F. capillaceum Gili). îl. lithuan. 4 p. 374 (1792). F. vulgare
Garln. fruct. et semin. | p. 105 (1789); DC. prodr. 4 A 149. F. ofji-
cinale AI. îl. pedem. 2 p. 25 (1788); Koch syn. p. 323; Schlechtd.
Lang. deutsch. 27 f. 2767.— Vulg. Anason. în atei Azi Secărea. —
() Iulie, August. Cultivat, vulgarizat pentru uzul economic (Grec.
enum. p. 28 et in Br. prodr. p. 226).

18. SESELI 1. gen. n. 360.

Ş 1. Foliolele involucelelor au baza coherentă, virful liber.

|. S. rigidum W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 146 (1803); DC.
prodr. 4 p. 145; Rehb. ic. germ. vol. 21 tab. 70; Heuff. enum. a
p. 75; Neilr. diagn. p. 54. Ș$. purpurascens Janka in Boiss. fl. orient.
p. 963 (vid. Velen. fl. PET p. 219). — Y. lulie, August. Stânci RA
abrupte, fisuri de stânci pe precipiţiuri. Vereiorova; valea Țesnei pe
Ineleţu-Mare şi Apşioara ; Piatra-Cloşanilor; Lainici, Păiuşi ; Polovraci;
valea Oltului pe Naroţu şi Coziea.

UMBELLIFERAE 247

Ş 2. Foliolele involucelelor cu totul libere.

|. Florile galbene.

2. S. gracile W. el it. rar. hung. 2 lab. 117 (1502); DUC.
prodr. 4 p. 145; Rehb. icori. germ. 21 tab. 67; Lleult. enum. ban.
p. 75; Neilr. diagn. p. 55. — Y, lulie, August. Precipiţiuri de stânci
montane, fisuri stâncose. Valea "Țesnei şi valea Cernei la Gaura-Fetei;
valea Oltului la Masa-lui-Traian şi la Albiea-Călineştilor.

2. Florile albe.

3. S. varium Trcv. cat. sem. hort. vratisl. ann. 1518; Koch syn,
p. 324; DC. prodr. 4. p. 146; Rehb. icon. germ. 21 tab. 61; Boiss.
(|. orient. 2 p. 965. — 3 lunie- August. Locuri petrose in Dobrogea:
Alibeichioi pe Consulu; Babadagh, Ienisala subt Castelul-Genovez:
Tulcea pe la Malcoci.

4. S. campestre Bess. enum. p. 44 n. 1373 (1399); DC. pro-
drom. 4 p. 148; Ledeb. (1, ross. 2 p. 275; Velen. fl. bulg. p. 214 „ex
specimenibus ă. Sintenisio in Dobrogea lectis“. — An 5. gigas Janka
ap. Br. veget. dobro. 188%? — 3 sau 4,. Iulie, Augus. Locuri aprice,
năsipuri maritime in Dobrogea la Constanţa malurile de sub viile de
la stabilimentul balnear ; Tuzla-Ghiol ; Măcin.

5. S. annuum |. spec. p. 373; Jacq. fl. austr. tab. 55; Rehb.
icon, germ. 21 tab. 66. Ș. coloratum Ehrh. beitr. 5 p. 179 (1790); Koch
syn. p. 325; DC. prodr. 4 p. 147. — Os. 3. Iulie, August. Livedi,
poeni şi rărişiuri de păduri, crânguri; din regiunea montană subalpină
pină în regiunea câmpiilor; specie vulgură (Grec. enum. p. 28). 'Tir-
zujiul, Bumbeşti; Olăneşti, Rimnic; Călimăneşti, Coziea; Corbeni;
Câmpulung ; Vulcana ; Buşteni, Sinaia; Câmpina; Ciocăneşti Chitila,
Bucureşti; Comana ; Focşiani, Odobeşti; Bacău la Dealu-Nou ; laşi.

19. LIBANOTIS (ran: stirp. austr. 1 p. 222.

1. L. leiocarpa Simk. enum. transs. p. 259 (1886) ct exsic.!
pro specie. L. montana var. leiocarpa Heuit. zool. bot. gesel. ann.
1558 p. Ll5 et enum. ban. p. 79. L. athamantoides Koch. syn. p. 326
- non DC. prodr. 2p. 151. L. sibirica Auct. transs. ex. p. - non Koch.—
A. lulie, August. Pe stânci, in văile montane inferidre umede um-
brose. Valea Jiului pe la Lainici si Păiuşu; valea Bistriţei şi valea
Oltului pe la Coziea spre gura Lotrului ; pe Dimbovicioara; Câmpina
subt vila Stirbey prin pădure.

248 CONSPECTUL SISTEMATIC

2. L. montana All. [l. pedem. 2 p. 30 tab. 62 (1795); Koch
syn. p. 325; Rehb. icon. germ. vol. 21 tab. 74; Schlechtendal Lang.
deutsch, vol. 27 fig. 2765 optime cum planta nostra congruunt. —
4, lulie, August. Stânci prin văile montane inferidre umede, um-
brose. În Suceava pe totă Bistriţa, pe Neagra, Barnaru şi Barnarelu,
f. trecuent.

3. L. humilis Schur west. bot. zeit. ann. 1558 p. 21 solum no-
men; ejus verh. siebenb. ver. ann. 1559 p. 169 deseriptum; enum.
transs, p. 258. L.. Hosteana Schur enum. transs. p. 258 (1866) sec. Simk.
enum. transs. p. 259. — Y. lulie, August. Prin văi montane alpine şi sub-
alpine, Negoiu; Rucăr pe Dimbovicioara ; Buceci la Obirşiea Ialomiţei
(Knecht. leg.) şi pe laturea despre Sinaia şi Buşteni; Piatra-Mare la
Predeal.

20. CNIDIUM (usson. soc. med. par. 1782 p. 2680.

1. C. apioides Spreng. umbell. prodr. p. 40 (1815); Koch syn.
p. 326; DC. prodr.4 p. 152; Rehb. icon. germ. 21 tab. 81; Sehlechtd.
Lang. deutsch. 27 fig. 2177. Laserpitium Silaifolium Jacq. icon. austr.
append. tab. 44 (1778). Ligusticum apioides Lam. eneyel. meth. 3 p. 577
(1789).— d, lulie, August. În regiunea montană. Valea Jiului spre Lai-
nici; Monăstirea Bistriţa ; Călimăneşti, Coziea ; Buceci (Knecht); Azuga,
Buşteni; Comarnic.

2. C. orientale boiss. anna]. soc. nat. ann. 154% p. 299; ejus
H. orient. 2 p. 971; Simk. kozlem. XV p. 551 et exsiee.! — I, lulie,
August. Coste montane, schisturi, stânci calcare. Valea Jiului spre
Lainici.

21. ATHAMANTIA Aoch. umbell. p. 106.

1. A. Hungarica borb. flor. kozlem. a magyar. tud. akad. XV
(1575) n. 9 p. 256. A. Matthioli forma albanica Griseb. spicil. rumel, 1
p. 361 (1843). A. Matthioli forma elata Griseb et Sch. it. hung. n. 132
(1552). A. Matthioli Heuff. enum. ban. p. 79-non Wulf. — Y, lulie,
August. Stânci abrupte în munţii Olteniei: in Mehedinţi pe munţii
Camenei la Grebănaţu-Mare (Degen miss.); valea "Ţesnei la Gaura -
Fetei; valea Jiului la precipiţiurile dintre Lainici şi punctul vamal
Păiuşi ; valea Monăstirei Bistriţa (A. Matthioli Hoftim. ap. Br. prodr.
p. 928).

Peste tot mole canescento-pubescentă. Tulpina grosă perenică
multicaulă ; caulii robusti, fermi, multistriaţi, de la bază dens ramificaţi

UMBELLIFERĂE 249

aşia că tolul constilueşte, mai mult sau mai puţin, o corimbă de um-
bele ; foile au forma triangulară, largi, ternat-descompuse în lacinii
ângustiore plane şi lungicele, uşior divaricate, peţiolurile cilindrice
şi puţin canaliculate, vagina oblungă cu marginea lat-membranacce ;
umbelele hemisferice convexe cu vre-o 20-30 rade cam divarieate,
drepte şi velutino-canescente; foliolele involuerului egalez 1/3 parte
a umbelei ; foliolele involucelelor numerose, verdi albo-marginate şi
dense, p&rose mai ales pe margini, tote linear-lanceolate; pedicelele
fructifere neegale; petalele obcordate, oblungi, lungicel unghiculate,
bifide, dens şi menunţel pă&rose pe partea dorsală, ciliate pe margini ;
fructul matur mai mare de cât al celor lalte specii congenere, oblung-
cilindric şi ângustat spre virf, dens şi adpres peros, perii aspri canes-
cenți, comisurile şi costele pronunţate, stilurile divergente.

22. SILAUS Bess. ap. Rom. et Sch. syst. 6 p. 36.

4. S. Rochelii Simk. enum. transs. p. 261 (1856) et exsic.!
Auct. hung. transs. recent. $. pirescens Griseb. spieil. rumel. | p. 369
(1843); Neilr. diagn. p. 55 -non DC. prodr. IV p. 116 (18330) sub Punio.
Selinum Dochelii Heutt. in Rochel reise p. 75 (1538). — d, Iunie, Iulie.
În regiunea montană pe locuri stânedse. Valea 'Țesnei la Gaura-Fetei
pe Apşiora; Polovraci desupra peşterei.

23. MEUM 7ouwrnef. inst. p. 312 tab. 163.

1. M. athamanticum Jacq. fl. austr. 4p.2 tab. 303 (1776);
Koch syn. p. 329; DC. prod. vol. 4p. 162; Rehb. icon. germ. 21
tab. 91 £. 1; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 f. 2785. Aamanta Meu
L. spec. p. 353. — Y. Iulie, August. În regiunea montană. Mânăstirea
Neamţului (Chan.)

2. M. Mutellina Grtn. fruct. et sem. Ip. 106 tab. 23 (1785);
Koch syn. p. 329; DC. prodr. 4 p. 162; Rehb. icon. germ. 21 tab. 92;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 27 f. 9786. Phellandrium Mutellina L. spec.
p. 366; Jacq. fl. austr. tab. 56. Ligusticum Mutellina All. îl. pedem.
tab. 60 fig. 1 (1785). — Y, Iulie, August. În regiunea alpină: Pe Scă-
riţa sau Scărişoara la triplul hotar în Mehedinţi ; Galbina; Negoiu;
Oiticu; Buceci pe Babele; Piatra-Mare.

24. GAYA Gad. /. hel. 2 p. 389.

1. G. simplex Gaud. fl. heh. 2 p. 359 (1528); Koch syn.p. 299;
DC. prodr. 4 p. 163; Sehlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2784. Pachyy-

250 CONSPECTUL SISTEMATIC

pleuvum simplex hchb. icon. germ. 21 tab. 37 (1567). Neogaya simplex
Meisn. gen. p. 114 (1536); Ledeb. îl. ross. 2 p. 289. Laserpitium sim-
plex L. mant. p. 56 (1762). Ligusticum simplez All. (1. pedem. 2 p. 15. —
I, Iulie, August. În regiunea alpină. Negoiu; Păpuşea ; Buceci a
cht.), la Valea-Albă pe Costila 1900m.!

25. CONIOSELINUM /isch. in /10[]. umbell. ed: 2 p. 185.

1. C. Fischeri Wimm. et Grab. fl. siles. 1 p. 266 (1827); Koch
syn. p. 550; DC. prodr. 4 p. 164%; Ledeb. îl. ross. 2 p. 290; Rehb.
icon. germ. 21 tab. 78; Schlechtd. Lang. deutseh. 27 fig. 2789. —
d, Iulie, August. În regiunea montană, stânci prin văi profunde um.
brose. Valea Dimbovicioarei; Buceci la Urlătorea (Knecht.)

Trib. V. ANGELICEE koch Mericarpele antero-posterior compri-
mate : fructu platicarpic, avend diametrul antero-posterior cu mult
mai scurt de cât cel transversal sau sutural; rafeul sutural pterigoi=
deu şi duplicat adică cu două dungi căseate; mericarpele a câte 5
coste : cele 2 marginale cu mult mai proeminente, cele 3 dorsale de
ordinar filiforme, tote netede. Umbela compusă.

26. LEVISTICUM Aoch. umbell. p. 95.

1. L. officinale koch. umbell. p. 98 (1824); ejus syn.p. 350;
DC. prodr. 4% p. 165; Sehlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2790. L. palu-
dapifolium tehb. icon. germ. 21 tab. 100 (1867). Ligusticum Levisticum
L,, spec. p. 359 (1764). Angelica paludapifolia Lam. dict. eneyel. | p. 173
(1782). A. Levisticum AI. fl. pedem. n. 1309.— Vulg. Leuştean.— d. lulie,
August. Naturalizat şi vulgarizat pentru uzul alimentar şi economic;
unelocuri quasi-spontaneu (Grec. enum. p. 27).

27. SELINUM 7/70. umbell. 1 p. 150.

1. S. Carvifolia L.spec. p.350; Koch syn.p.331; DC. prodr. 4
p. 168; Rehb. icon. germ.21 tab. 101 fig. 1; Sehlechtd. Lang. deutsch. 27
fig. 2791. Angelica Carvifolia Spreng. umbell. prodr. p. 16. — d, Iulie,
August. În regiunea montană. Curtea-de-Argeşi, valea Hotei (Grec.
in Br. prodr. p. 229); Rucăr pe Ghimbavu.

28. ANGELICA 1/10. nmbell. 1 p. 155.

1. A. silvestris L. spec.p.5361; Koch syn.p. 331; DC. prodr. 4
p. 165; Rehb. icon. germ. 21 tab. 95; Sehleehtd. e deutsch. 27
fig. 2793; Sag. et Sehn. earpat. centr. 2 p. 192. — E, Iulie, August. În

UMBELILIFERAE 251

regiunea montană şi submontană, la locuri josnice umede, pe lingă
riuri, prin păduri. Severin pe ruinele turnului; 'Tirgujiul ; "iismana.
Horezu ; Călimăneşti, Coziea; Rimnie; Curteu-de-Argeşi; Câmpulung:
Sinaia (Knecht.); Bisca, Gura-'Teghei; Monăstirea Neamţu (Chan.) ;
Schitul Hartu.

8. elatior Wehlenb. carpat. princip. p. S4+ (1814); Gren. («odr.
fl. fr. 1 p. 685; Rehb. icon. germ. 21 tab. 96. A. montana Schleich.
cat. pl. helv. p. 6 (1815); DC. prodr. 4 p. 167; Koch syn. p. 331. —
Regiunea montană, la locuri umbrose. Mânăstirea Tismana ; Călimă-
neşti, Coziea; Câneni, Riu-Vadului; Predeal, Buşteni.

29. ARCHANGELICA /J0fjin. umbell. 1 p. 108.

4. A. officinalis Ilo(fm. umbell. p. 165 (1514); Koch synop.
p. 332 et add. p. 1024; DC. prodr.4p. 169; Rehb, icon. germ. 21 tab. 99;
Sehlechtd. Lang. fl. von deutsch. 27 fig. 2795; Sag. et Sehn. earpat.
centr. 2 p. 192. Angelica Archangelica L.. spec. p. 360 ex p. A. Archan-
gelica a. alpina Wahlenb. earpat. princip. p. 33 (1514).— d, lulie, August.
Pe lingă riuri şi isvore în regiunea montană alpină şi subalpină. Bu-
ceci, la Peşterea-lalomiţei (Br.), Buşteni, Poeana-Țapului, Sinaia şi Is-
voru pînă subt Posada.

Trib. VI. PEUCEDANEA DC. Fructul şi mai platicarpic; rafeul su-
tural şi mai proeminent, pterigoideu, complanat sau îngroşiat; meri-
carpele a câte 5 coste: cele 2 marginale cu mult mai proeminente
conexe sau conerescute cu cele consorte, cele 3 dorsale filiforme

sau subţirele. Umbela compusă.

30. FERULA /. cen. n. 3/3.

1. F. Heuffeli (risc). in Maly enum. p. 229 (1848); Heulf. en.
banat. p. $0; Neilr. diagn. p. 57; Borb. florist. kăzlemen. l.c. p. 293;
Simk. bâns. s hunyad. utaz. 1874 p. 553; Velen. fl. bule. p.202. — d,
Maiu, lunie. Hipele muntâse petrose la Verciorova, spre Porţile-de-fer
(A. de Degen)!

31. FERULAGO Aoch umbell. p. 97.

1. F. silvatica ch). pl. crit.4 fig. 555 (1823); ejus icon. germ.
21 tab. 106; Ledeb. fl. ross. 2 p. 298; Heuff. enum. ban. p. 80; Neilr.
diagn. p. 56; Boiss. fl. orient. 2 p. 1002. Ferula silvatiea Bess. enum.
p. 44 (1829). PF. Ferulago var. commultata Bochel rar. banat. p. 65
fig. 50 (1828)- sed non Perulu Perulago L. — Ferulago monticola hehb.

252 CONSPECTUL SISTEMATIC

icon. germ. 19 tab. 210 fig. 5 - non Boiss. et eul. — d, lunie, lulie.
Câmpuri, şesuri, dealuri, prin livedi, poeni, tuferişe. Vereiorova, Se-
verin, Cerneţi; Craiova, hubăneşti; Vultureanca, loneşti; Comana ;
Chitila, Ciocăneşti (Ferula communis Grec. enum. p. 27-non L.); Bu-
şteni; Dealu-Mare; la Fălticeni spre pădurea Huşilor.

2. F. campestris bess. enum. p. 44 (18292) sub Fevula ante
n. 1368. Ferula nodiflora M. Bieb. fl. t. e. 1 p. 220 (1808); Baumg. et
Auct. transs. pro p. - non L. F. sulcata Ledeb. fl. ross. 2 p. 299-non
Desf. — Y. lunie, Iulie. Câmpuri, dealuri prin livedi, poeni, lăstari de
pădure, mărăcinişiuri; adesea cu cel precedent, dar mai meridional.
Golu-Drincea; Craiova, Simnic, Segarcea în Doljiu; loneşti, Vultu-
reanca ; Comana; Ploieşti, Băicoi.

3. F. meoides Poiss. fl. orient. 2 p. 1004 (1872). Ferula meoi-
des L spec. p. 356. Lophosciadhium meifolium DC. coll. mem. 5 p. 57
tab. 3 fig. P. et in prodr. vol. 4 p. 208 (1830). — 9. Iunie, lulie. Coste
petrose pe lingă mici tuferişiuri şi locuri deschise. Babadagh spre le-
nisala în Dobrogea, însă rară, puţină.

32. PEUCEDANUM Aoch. umbell. p. 92.

$ 1. Rafeul sutural nelăţit; involucrul lipsă sau oligofil.

1. P. longifolium W. et Kit. rar. hung. 2. tab. 251 (1812); DC.
prodr. 4 p. 180; Rehb. icon. germ. 21 tab. 111; Heuft. enum. ban.
p. 81; Neilr. diagn. p. 57. — 4, Iulie, August. Ripele petrose ale
munţilor. Vâreiorova, Porţile-de-fer; Dobrogea pe la Monăstirea
Ciocoşi pe stâncile de la Oglinda.

2, P. arenarium W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 20 (1799); Koch
syn. p. 334; DC. prodr. 4 p. 180; Rchb. icon. germ. 21 tab. 117;
Heuff. enum. banat. p. SI; Neilr. diagn. p. 5$; Schlechtendal Lang.
deutsch 27 fig. 2800. — Y. lulie, August. Locuri argilo-năsipose, dea-
luri. Dealu-Stirminei şi pe Rogova în Mehedinţi.

3. P. Chabrzei hchb. ap. Mas]. handb. ed. 2 p. 445 (1827);
Koch syn. p. 334; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2501. P. carvifo-
lium Vill. dauph. 2 p. 630 (1787); Rehb. ic. germ. 21 tab. 115 fig. 1. —
Selinum carvifolia Crantz aust. fasc. 2 p. 162 tab. 3 fig. 2 (1767)-non
L. spec. p. 350. S. Ohabrai Jacq. fl. austr. tab. 72 (1782). Oreoseli-
num podolicum Bess. prim. fl. galiz. 2 p. 292 (1809). Palimbia Chabrei
DC. prodr. 4 p. 176. — Y, Iulie, August. Păduri, tuferişuri în regiunea

UMBELLIFERAE 953

delurilor şi a câmpiilor. Rimnic; Drăgăşiani; Govora (Knecht.) ; Curtea-
de-Argeşi; Ciocăneşti, Bucureşti; Bisca-Rusilei; Botoşiani, Agafton.

$ 2. Rafeul sutural nelăţit; involuerul polifil.

4. P. Cervaria Cusson ap. Lapeyr. abr. p. 149 (1813); Koch
syn. p. 334%; DC. prodr. 4 p. 180; Rehb. icon. germ. 21 tab. 118;
Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2303. Athamanta Cervaria L. spec.
p. 352; Jacq. fl. austr. tab. 69. Cervaria Rivini Geertn. fruct. sem.
p. 90 tab. 21 f. 10 (1788).— FI. lulie, August. Pe lingă păduri, tuferi-
şiuri, locuri umede. Caracăl; Curtea-de-Argeşi; Valea-Mare ; Vulcana,
Pietroşiţa ; Câmpina; Ciocăneşti; Fălticeni spre pădurea Huşilor.

5. P. Oreoselinum Maench meth. p. 92 (179%); Cusson ap.
Lapeyr. abr. p. 149; DC. prodr. vol. 4 p. 180; Koch syn. p. 335;
Rehb. icon. 21 tab. 119; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2804;
Athamanta Oreoselinum L. spec. p. 352; Jacq. fl. austr. tab. 68. Oreose-
linum legitimum M. Bieb. fl.t. c. suppl. p. 210 (1819). — d, lulie, August.
Livedi, poeni, tuferişiuri pe lingă păduri, prin vii. — Oreviţa, Vinjiu ;
pe [esnea; valea Jiului Bumbeşti, Lainici; Horezu; Coziea, Stăni-
şioara; Curtea-de-Argeşi; Bucov pe la Dealu-Mare; Comana.

6. P. alsaticum [. spec. p. 354; Jacq. fl. austr. tab. 70; Koch
syn. p. 335; DC. prodr. 4p. 179; Rehb. icon. germ. 21 tab. 120;
Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2805. — 9. Iulie, August. Locuri
umede prin livedi, tuferişiuri. Ciocăneşti, Chitila, Bucureşti; Comana;
Fălticeni.

$ 3. Rateul sutural lăţit, subţire şi cam diafan ; involuerul polifil.

7. P. montanum Koch umbell. p. 9% (1824); DC. prodr. 4
p. 180. P. austriacum var. montanum Ledeb. îl. ross. 2 p. 314; Koch
syn. ed. 3 p. 262. Selinum montanum Schleich pl. exsic. S$. nigricans
(aud. fl. helv. 2 p. 333 (1828). Petroselinum intermedium Sehur enum.
transs. p. 265 (1866)- (non Selinum intermedium Bess. = Peucedanum
palustre Moench). Peucedanum intermedium Simk. enum. transs. p.265.—
], lulie, August. Locuri stâncose în văi umede umbrose subt regiunea
alpină. Buceci „la Pustnicu“ frecuent; Buşteni în Valea-Albă sus pe
Costila (P. palustre Grec. in Br. contrib. noui, în anal. acad. rom.
ser. 2 tomul XI p. 12-non Maeneh nec Lin. sub Selinum).

8. P. latifolium |)C.prodr.4p. 151 (1530); Rehb.icon.germ.21
tab. 115; Ledeb. fl. ross. vol. 2 p. 314; Boiss. fl. orient. 2 p. 1025,
Selinum latifolium M. Bieb. fl. t. €. 1 p. 213 et 494 (1808). Laserpitium

Grecescu D. Dr. — C. 132%, 13

954 CONSPECTUL SISTEMATIC

marginatum Urec. enum. 1550 p. 27-non W. et Kit. — 4, August,
Septembre. Prin locuri josnice umede şi turbifere. Comana pe Cilnişte
şi pe lunca despre Grădiște; Ciocăneşti, (Ghergani.

33. ANETHUM /vurnef. instit. p. 317 tab. by.
1. A. graveolens |. spec.p.277; Kochsyn.p.357; DC. prodr. 4
p. 156; Ledeb. fl. ross. 2 p. 317; Rchb. icon. germ. 21 tab. 197;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2518. — Vulg. Mărar. — (0) Iulie,
August. Naturalizat şi întreţinut prin cultură pentru uzul alimentar;
aceidental spontaneu prin locuri ruderale şi locuri cultivate.

34. PASTINACA /. en. n. 32.

1. P. sativa |. spec. p. 376; DC. prodr. 4p. 188; Ledeb. fl.
ross. 2 p. 317; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 27 fig. 2819. — Vulg.
Păstănac. Pastârnac. Selbatie şi cultivat:

a. silvestris DC. prodr. 4% p. 189. P. silvestris Mill. dict. n. 1 (edit.
1768). P. opaca Bernh. ap. Horn. hori. hafn. 2p.961; Koch syn. p. 337;
Rehb. icon. germ. 21 tab. 1492. — Y. lulie, August. Câmpuri, dealuri,
tulerişiuri, locuri argilo- glaredse. Tirgujiul; Rimnic, Călimăneşti,
Coziea ; Titu, Ghergani, Ciocăneşti (Grec. enum. p. 28); Boloşiani,
Curtești; aşi.

£. e/atior hochel rar. banat. p. 64 tab. 24 fig. 50 (1828). P. la-
tifolia Ledeb. îl. ross. 2p. 318-non DC. P. teretiuscula Boiss. fl. orient. 2
p. 1060 (1872). — 9. Iulie, August. Livedi în regiunea montană.
Predeal, Azuga, Buşteni; Câmpina, Brebu;

'[. edulis DC. |. e. P. domestica Lob. icon. 709. P. satisa Mill. diet.
n. 2(1768)-non L. — (7 lulie, August. Cultivat pentru uzul alimentar;
accidental spontanee (Grec. enum. p. 27).

2. P. graveolens M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 237 (1808) et 2 p. 247
(1919); DC. prodr. 4 p. 199; Ledeb. fl. ross. 2 p. 319. Malabaila gra-
veolens Hottm. umbell. p. 126 et 209 tab. 1, B fig. 6 (1814); Boiss. fl.
orient. 2 p. 1055. — 4, lunie, Iulie. Câmpuri, la locuri aprice, pe lingă
drumuri şi pe lingă grâne. Băneasa din Vlaşca; Sloboziea în la-
lomiţa pe la pădurea Moşi-Toma; Dobrogea pe la Măcin, Greci (Br.)

35. HERACLEUM /. gen. n. 345.
(& sect. Evheracleum DC. ap. Koch)
Ş 1. Flori galbene verdui.
1. H. sibiricum [.. spec. p. 355; Koch syn. p. 338; Ledeb. fl.
ross. 2 p. 320; Bchb. icon. germ. 21 tab. 131; Scehlechtd. Lang.

UMBELLIFERĂ 255

deutsch. 27 fig. 2514. 11. flavescens Baumg. enum. transs. L p. 214
(1816); DC.prodr. 4% p. 191 var. z et £. — Vulg. Orucea-pămîntului.. —
3 lunie- August. Gâmpuri, dealuri mici prin livedi, poeni, tuferişiuri,
pe lingă grâne şi păduri; specie vulgară. Baea-de-Aramă, Padeşi ;
Tismana; Călimăneşti, Coziea; Himnie; Curtea-de-Argeşi; loneşti,
Vultureaneca; Comana; Bucureşti, Chitila, Ciocăneşti; Ploeşti; Vaslui ;
Botoşiani, Curteşti; Fălticeni.

Ş 2. Flori albe sau de un roz-palid.

2. H. Sphondylium |. spec. p. 358; Koch syn. p. 3538; DC,
prodr. 4 p. 192 exelus. var. +. et 5.; Ledeb. fl. ross. 2 p. 321; Rehb.
icon. germ. 21 tab. 128; Sehlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2811; HI.
Branca-ursina All. îl. pedem. n. 1291 (17835). Sphondy/lium Branca-ursina
Hoftm. umbell. p. 132 tab. 1fig.11 (1814). — Vulg. Crucea-pămentului.
Brânea-ursului. — 3 lunie, August. Livedi, poeni de păduri, pe lingă
păduri în regiunea montană. Valea-Cernei subt plaiul Osliei; Corbeni pe
poalele Ghiţului; Dimbovicioara, Isvoru, Valea-Muierei; Predeal, Azuga,
Buşteni, Sinaia; Monăstirea Neamţu (Chan.); Mălin, Găineşti.

B. elegans DC. prodr. 4p. 192; Kochsyn.p. 338; Ledeb. fl.ross. 2
p. 322. Ieracleum elegans Jaeq. îl. austr. tab. 175 (1774). — Regiunea
subalpină. Buceci pe Costila în Valea-Albă, Sinaia prin Valea-Peleşiului.

3. H. palmatum baumg. enum. transs. 1 p. 215 (1816); Heufft.
enum. ban. p. 82; Schur enum. transs. p. 267; Neilr. diagn. p. 58;
Rehb. icon. germ. 21 tab. 150. Feracleum asperum Rochel rar. banat.
p. 64 fig. 25 (1828)-non M. Bieb. H. simpheifolium Herb. fl. bucov.
p. 302 (1559). H. transsilvanicum Schur enum. transs. p. 267 (1866). —
A, Iulie, August. Locuri umbrose umede, pe lingă isvore gi riuri în
regiunea subalpină. Buceci in valea Caraimanului (Knecht.), în valea
Babelor şi in Urlătoarea la Poeana "Țapului, la Buşteni în Valea-A bă sus.

36. TORDYLIUM /. gen. n. 330

1. T. maximum [. spec. p. 349; Koch syn. p. 339; DC. prodr. 4
p. 198; Ledeb. fl. ross. 2 p. 330; Hchb. icon. germ. 21 tab. 139;
Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2809. — () Iulie, August. La locuri
aprice inculte, drumuri, grâne. Vereiorova, Severin; Broşteni în Me-
hedinţi ; Stichareţ, Slatina; loneşti, Vultureanca; Comana; Bucureşţti,
Chitila; "Tecuci; Constanţa.

Trib. VII. SILERINEE Koch. Frucetu platicarpie; rafeul sutural
de ordinar pterigoideu complanat sau îngroşiat; mericarpele a câte 5

556 CONSPEUCTUL SISTEMATIC

coste primare şi cu căte 4 coste secondare mai puţin proeminente.
Umbela compusă.

37. SILER Scop. /. carn. 1 p. 217.

1. S. trilobum Scop. fl. carn. lp. 217 (1772); Koch syn.p. 340 ;
DC. prodr. 4% p. 200; Ledeb. îl. ross. 2 p. 353; Rehb. icon. germ. 21
tab. 145; Boiss. fl. orient. 2 p. 980; Schleehtd. Lang. deutsch. 27
fig. 2822. Laserpitium trilobum L. spec. p. 357. L. aquilegifolium Jacq.
fl. austr. 2 p. 29 tab. 147 (1774)-non Murr. ap. DC. prodr. 4 p. 204. —
I, lunie, lulie. Păduri în regiunea montană petrosă inferioră. Ver-
ciorova; Dobrogea la Monăstirea Cocoşi pe Oglinda, muntele Consulu
la Alibeichioi (vulg. Ohefe-chimion).

Trib. VIII. THAPSIEE Koch. Fructu mai mult sau mai puţin pla-
ticarpic; mericarpele au costele lor priinare tihforine, însă costele secon-
dare tote sau numa cele marginale sunt pterigoide. Umbela compusă.

38. LASERPITIUM /. ser. n. 344.

1. L. latifolium [.. spec. p. 356; Jacq. îl. austr. tab. 146; Koch
syn. p. 340; Ledeb. fl. ross. 2 p. 335; Rehb. icon. germ. 21 tab. 144;
Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2825. L. glabrum Crantz stirp. austr. 5
p. 151 (1767); DC. prodr. 4 p. 204%. — Vulg. Somnordbsă. Smedică. —
I. Luiie, August. Tuferişiuri, margini de păduri, stânci; în regiunea
montană. Valea "esnei, valea Cernei; valea Jiului, Lainici; Coziea,
Slănişioara; Dimbovicioara; Peşterea-lalomiţei (Urec. enum. 1880
p. 27); Predeal, Azuga, Buşteni, Sinaia; Broşteni pe Neagra, Bida.

2. L. archangelica Wulf. in Jacq. coll. vol. 1 p. 214 (1786);
Jacq. icon. rar. tab. 58; Koch syn. p. 342; Rehb. icon. germ. vol. 19
tab. 152; DC. prodr. vol. 4 p. 206. L. Chironium Scop. Îl. carn. n. 324.—
I, lulie, August. In regiunea submontană, locuri petrose cu tuferişe
mânunte şi prin făget. Muntele Baiu 950 m. d'asupra Costeştilor în
Mehedinţi.

3. L. alpinum W. et Kit. rar. hung.3 p. 251 tab. 955 (18192);
Koch syn. p. 341; Rehb. icon. germ. vol. 21 tab. 145; Heuff. enum.
banat. p. 82. L. trilobum Rochel rar. banat. fig. 53 (1828)- non
Crantz. — 4, Iulie, August. In regiunea alpină. Muntele Oiticu în
Muscel.

4. L. prutenicum |. spec. p. 257; Jacq. fl. austr. ltab. 153;
Koch syn. p. 349; DC. prodr. 4 p. 206; Behb. icon. germ. 21 tab. 151,

ID
Or
bă |

UMBELLIFERA

Sehlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 28350 A. — Vulg. Somnorbsă. —
3 Iulie, August. Păduri, poeni şi margini de păduri în regiunea ! mMon-
tană. Bisca-husilei ; Tirgu-Oenei. |

Trib. IX. DAUCINEE Koch. Iarăşi fructu platicarpic; mericarpele
a câte 5 coste primare filiforme dotate cu peri moi, au şi coste se-
condare în număr de 4, proeminente şi armate cu ghimpi aciculari
liberi sau reuniți prin baza lor. Umbela compusă. |

39. ORLAYA /10/jin. umbell. 1 p. 55.

1. 0. grandiflora [Holim.umbell. 1 p.55(1814); Koch syn.p. 5%;
DC. prodr. 4 p. 209; Rehb. icon. germ. 21 tab. 137; Schlechtd. Lang.
deutsch. 27 fig. 2531. Caucalis grandiflora L. spec. p. 346; Lam. îl.
tab. 192. Daucus grandiflorus Scop. fl. carn. 1 p. 189. — 3 lunie-Sep-
tembre. Câmpuri, livedi, grâne, drumuri, crânguleţe ; specie vulgară.
Severin; Craiova; Caracăl; Comana; Bucureşti (Grec. enum. p. 27);
Chitila, Ciocăneşti; Crivina, Ploeşti; Focşiani, Vrancea; Brăila, Ga-
laţi; Tulcea.

40. DAUCUS /. gen. 1.33.

4,

1. D. Carota |. spec. p. 348; Koch syn.p. 543; DC. prodr.
p. 211; Rehb.icon. germ. vol.921 tab. i Schlechtd. Lang. deutsch. 27
fig. 2833. — Vulg. PRuşinea-fetei. — 3 lunie-Septembre. Câmpuri,
livedi, grâne. drumuri ; specie forte comună. Severin; Baea-de-Aramă,
Padeşi ; Tismana ; Tirgujiul; Craiova; Horezu; Rimnicu, Călimăneşti ;
Curtea-de-Argeşi, Corbeni; Câmpulung; Vultureanea, Găeşti; “Titu;
Ciocăneşti, Bucureşti (Grec. enum. p. 26); Comana; Ploeşti; Mizil;
Buztu; laşi; Botoşiani; Fălticeni; în Dobrogea cam pretutindenea.

6. sativa DC. prodr. 4 p. 211 (1830); — vulg. Morcov. Rădăcina
palară grosă, cărnosă portocalie, dulee. În cultură pentru uzul alimen-
tar. Varietăţi multe.

2. D. bessarabicus D(. prodr. 4 p. 210 (1830); Ledeb. fl.
ross. 2 p. 558; Lindem. fl. cherson. | p. 2585. Caucalis littoraiis M.
Bieb. fl. t. e. 1 p. 208 (1808); Bess. enum. p. Sl-non Fibth. Platys-
permum. littoralis Koch umbell. p. 73 (1524). — Glabru subglauces-
cent ; foile ternato-supradescompuse, laciniile lineari-setacee ; umbella
neinvolucrată. — 7 lunie, lulie. Năsipuri pe marginea Mărei-Negre
la Constanţa stabilimentul balnear subt vii; pe marginea lacului subt
Țikir-Ghiol lingă 'Tusla,

255 CONSPECTUL SISTEMATIC

Ord. II. Campylospermae Koch. Faţa internă a seiniețelor are
marginele inflexe sau cu totul involute şi pe mijloc străbătută de un
sule lungitudinal.

Trib. X. CAUCALINEE Koch. Fructul lateraliceşte uşior compri-
mat, cam stenocarp sau ciclocarp ; mericarpele a câte 5 coste primare
filitorme setifere sau aculeate şi a câte 4 coste secondare torte proe-
minente şi aculeate. Florile albe sau palid-roze.

41. CAUCALIS /1J0//m. umbell. 1 p. 54.

1. C. daucoides [.. spec. p.346; Koch. syn.p. 344; DC. prodr.4
p. 216; Rehb. icon. germ.vol.21 tab. 170;Schlechtd. Lang. deutsch. 27
fig. 28534. — (0) Iunie, Iulie. Câmpuri, locuri cu ierbă, grâne, drumuri,
păragini. Severin; Craiova; loneşti, Cacova, Vultureanca; Titu; Bă-
neasa, Comana; Bucureşti (Grec. enum. p. 27); Chitila, Ciocăneşti,
Perişi; Ploeşti; Galaţi.

42. TURGENIA /70//m. umbell. 1 p. 59.

1. T. latifolia [loffm. umbell. |. p. 59 (1814); Koch syn. p. 344%
DC. prodr. 4 p. 218; Rehb. icon. germ. vol. 21 tab. 168; Schlechtd.
Lang. deutsch. 27 fig. 2536 optime. — (0) lulie, August. Prin locuri
inculte aride, drumuri. Verciorova, Severin.

43. TORILIS /70/m. umbell. 1 p. 40.

1. T. Anthriscus (mel. fl. bad. 1 p. 615 (1805); DC. prodr. 4
p. 218; Koch syn. p. 344; Rehb. icon. germ. 21 tab. 163; Sehlecehtd.
Lang. deutsch. 27 fig. 2837. Tordylium Anthriscus L. spec. p. 546;
Jacq. fl. austr. tab. 261. Caucalis Anthriscus Scop. fl. carn. n. 311. —
Vulg. Asmațui-măgărescu. — 3 lunie- August. Locuri umbrose, pă-
duri, dumbrave, codri. Craiova; Olăneşti ; Cioziea; Câmpulung ; Sinaia
(Grec. enum. p. 27; Knecht. exsic.!); Câmpina; Văleni; Mogoşoea;
Comana ; Piatra, Bisericani.

2. T. helvetica (mel. |. c. p. 617; DC. prodr. 4p. 219; Koch
syn. p. 345; Rehb. icon. germ. 21 tab. 166 fig. 1, 2; Sehlechtd. Lang.
deutsch. 27 fig. 2838. Caucalis helvetica Jacq. hort. vind. 3 tab. 16 (1776);
C. arvensis Huds. fl. angl. p. 113 (1762). Scandiz infesta L. syst.nat. 2
p. 732 (edit. 1767). — 3 Iulie, August. Locuri deschise, pe lingă tu-
ferişe, drumuri, garduri rustice, grâne. Craiova; Curtea-de-Argeşi ;
Vultureanca; Comana; Bucureşti; Câmpina; Văleni; Bisea-husilei:

UMBELLIFFRE 259

3. T. microcarpa bess. enum. p. 45 n. 1362 (1522); DU.
p
prodr. 4 p. 218; Ledeb. fl. ross. 2p. 312; Heuft. enum. ban. p. S2.
Neilr. diagn. p. 59; Boiss. fl. orient. 2 p. 1081. — 7 lulie, August.
Locuri aprice aride, argilo-glareose. Verciorova spre Porţile-de-fer ;
) 2) (2)

Tecuci costele despre lunca "Țigănești; Dobrogea pe la Măcin, Con-
stanţa, Tulcea, Mangalia.

Trib. XI. SCANDICINEE Koch. Fructul lateralileeşte manitest com-
primat sau contractat, totdeuna cu virful rostrat; mericarpele 5-
costate, costele filiforme sau petrigoidee, cele laterale formend mar-
ginea suturală; n'au coste secundare.

44. SCANDIX Gori. fruct. 2 p. 33 î. 553

|. S. Pecten-Veneris |. spec. p. 368; DC. prodr. 4 p. 221;
Koch syn.p. 346; Rehb. ic. germ. 21 tab. 188 fig. III. 1V. V; Schlechtd.
et Lang. îl. v. deutsch. 27 fig. 2840. Cherophyllum rostratum Liam. dict.
n. | p. 685 (1783). Myrrhis Pecten- Veneris AI. fl. pedem. n. 1376. —
Locuri aprice argilo-cretacee, pe lingă păduri. În Doljiu pe la Valea-
Bisericei (vulg. Acu-Doamnei); Monăstirea Neamţu (Chan. exic. Grec.
enum. p. 28); oare spontaneu?

45. ANTHRISCUS /7J0//. umbel. 1. p. 38.

1. Specii perenice.
1. A. alpestris Wimnm. et (Grab. îl. siles. 1.239 (1827); Neilr.

diagn. p. 59. A. silvestris Hoffm. Ș. alpestris Wimm. fl. siles. ed. 2.
p. 111; Koch. syn. p. 346; Rehb. ic. germ. 21 tab. 154%; Sehleehtd.
et Lang. fl. v. deutsch. 27 p. D41. A. torquata Duby in DC. bot. gall. |
p. 239 (1828) et in prodr. 4 p. 223?; Heuff. en. ban. p. 83. Chaero-
phyllum nitidum Wahhenb. carpat. princ. p. 55 (1814). — 9, Iunie,
lulie. Păduri prin văile umbrose subalpine. Valea 'Țesnei pe Ineleţu-
Mare; Munţii Camenei (A. de Degen) ; Dimbovicioara; Buceci (Knecht.),
Predeal.

2. A. silvestris [loffin. umbel. 1 p. 40 (1824); DC. prodr. 4
p. 223 var. 4.; Koch. syn. p. 346 var. 4; Rchb. ic. germ. 21 tab. 183;
Schlechtd. et Lang. fl. v. deutseh. p. 340 var. z tab. 2842. Chuero
phyllum silvestre Li. spec. p. 369. — , Lunie, Lulie. Păduri în regiunea
munţilor mici şi a câmpiilor. Verciorova, Cerneţi; Craiova, Rubă-
neşti; Călimăneşti, Coziea; Piteşti, “Trivale; "Topoloveni; Predeal;
Comana; Monăstirea Paserea; Monăstirea Neamţu (Chan.); Roman;
laşi la pădurea 'Tinoasa; Botoşiani, Agafton.

200 CONSPECTUL SISTEMATIC

3. A. nemorosa Spreng. umbel. prodr.p.27 (1513); DC. prodr. 4
p. 223; Koch syn. p. 347; Ledeb. îl. ross.2 p. 347; Rehb. ic. germ. 21
tab. 185 fig. I; Schlechtd. e! Lang. fl. v. deutsch. 27 fig. 2543. Cha-
rophyllum nemorosum M. Bieb. îl. t. c. L p. 232 (1508); Hoftm. umbell.
p. 4 et p. 210. — Y, lunie, lulie. Dumbrave in regiunea câmpiilor.
Comana; Mânăstirea Paserea.

92. Specii anuale.

4. A. Cerefolium Iloffi. umnbel.| p.4.1 ; DC. prodr.4p.293; Koch
syn. p, 347; Rchb. ic. germ. 21 tab. 1857 flg. I. IL. III; Sehlechtd. et
Lang. fl. v. deutsch. vol. 27 tab. 2545. Scandiz Cerefolium L. spec.
p. 365 Cherophallum sativum Lam. îl. fr. 3 p. 438. Cerefolium Sativum
Bess. prim. fl. galiz. | p. 218. — Vulg. Asmăţui. Hasmaţuchi. Tur-
burea. — (0) Maiu, lunie. Prin păduri pe coste petrose sau uscate şi în
cultură pentru uzul alimentar. Severin; Craiova; Bucureşti ; Comana;
Mizil; Vaslui ; laşi; Botoşiani.

5. A. trichosperma Schult. syst. veget. 6 p. 525 (1820)-non
Pers. cujus stirps ad Torilis genus pertinet; Koch syn. p. 347; Ledeb.
fl. ross. 2 p. 948. A. Cerefolium f. trichosperma DC. prodr. 4 p. 2924.;
Rehb. ic. germ. 21 tab. 187 tig. IV. 12. Cerefolium trichospermum Bess.
enum. p. 44. — Vulg. Asmățui-selbatic, veninos. — (-) Maiu, lunie.
Păduri, dubrave. Comana ; Mânăstirea Paserea ; Birlad; Vaslui; laşi.

46. CHZROPHYLLUM 1/10. umbel. Ip. 33

1. Specii anuale sau bisanuale.

1. Ch. temulum |. spec. p. 370; Jacq. fl. austr. tab. 63; DC.
prodr. 4p.226; Koch syn. 348; Rehb. ic. germ. 21 tab. 175; Schlechtd.
Lang. fl. v. deutsch. 27 fig. 2548. Myrrhis temula Gsertn. fruct. 1 p. 23
(1788); Spreng. umbel. prodr. p. 29 (1813). — G Iunie, Iulie. Locuri
umbrose, prin păduri în regiunea montană şi a câmpiilor. Valea MO-
năstirei Bistriţa ; Văleni în Grădina Mirzea (Anthriscus silvestris (Grec.
enum. p. 28 - non Hoffm.; CH. temulum Grec. in Br. prodr. p. 238);
Mogoşoea ; Comana.

2. Ch. bulbosum [.. spec. p. 270; Jacq. fl. austr. tab. 63: DC.
prodr. 4p.9225; Koch syn. 548; Rehb. ic. germ. 21 tab. 176; Sehleehtd.
Lang. fl. v. deutsch. 27 fig. 2551. Myrrhis bulbosa Spreng. in Î. et
Sehult. syst. 6 p. 513. — Vulg. Baraboi. Barlaboi. — 3 lunie, Iulie.
Tuferişe, crânguri, dumbrave. Valea-Mare, Câmpulung; Stolnici ;
Netoţi; Comana; Tirgu-Ocna ; in Suceava prin valea Barnarului.

UMBELLIFER.E 261

9, Specii perenice.

3. Ch. Villarsii Koch syn. ed. 1 p. 517 (1539); hehb. icon.
germ. 21 tab. 179. CH. Pirsutum Vill. dauph. 2 p. 644 (1757)- non L. CH.
Cicutaria Rehb. germ. exc. p. 445-non Vill. -—— 4, lunie, lulie. Păduri
in regiunea subalpină inferioră şi in cea alpestră: în Muscel la Știl-
peni (Ch. hirsutum Grec. in Br. prodr. 230-non L..) şi la Conţeşti pe la
Valea-Rincăciovului; Predeal; Comarnic; Văleni.

4. Ch. hirsutum |. spec. p.371; Koch syn. p. 349; Rehb. ic.
germ. 21 tab. 180; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 27 fig. 2854. Ch.
palustre Lam. eneyel. meth. L p. 683 (1753). Ch. Cicutaria Vill. dauph. 2
p. 644 (1757). Myrrhis Iirsuta Spreng. umbel. prodr. 25. Anthriscus
Cicutaria DC. prodr. 4 p. 293. — |, lunie, lulie. Prin văile umbrose
subalpine pe lingă riuleţe. Palteanu între Plaşa şi Zănoaga în Argeşi;
Buceci pe la Sinaia în valea Peleşiulvi sus şi pe Costila; Predeal;
Ceahlău; Rar&u pe la Sehit.

Specimenele nostre din localitatea Bucecilor şi a Predealului se
potrivesc perfect cu cele din platoul central al Franciei de la P. Billiet
ce au denumirea de CH. Cicutaria VIll. şi care după Koch, heichen-
bach, Nymann şi alţii este chiar Ch. hirsutum L.

5. Ch. aureum |. spec.p. 370-non mant.; DC. prodr. 4p. 226;
Koch syn. p. 348; Rehb. icon. germ. umbell. tab. 177. Ch. maculatum
Willd. enum. suppl. p. 15 (18313). — 4. lunie, lulie. Prin văile alpine
şi subalpine umbrose. Gaura-Fetei ; Buceci.

6. Ch. aromaticum [,. spec. p. 371; Jacq. fl. austr. t. 150;
DC. prodr. 4 p. 227; Koch syn. 349; Rehb. icon. germ. 21 tab. 181;
Schlectd. et Lang. 27 fig. 2850. — , Iulie, August. Locuri umbrose,
păduri: Valea Cernei pe la Curceoea; Stănişioara la poalele munt. Co-
ziea ; Gurtea-de-Argeşi, Corbeni ; Tirgovişte; Sinaia, Predeal; Schitu-
Hangu subt Ceahlău; Broşteni pe Neagra şi pe Barnaru.

47. PHYSOCAULOS Tausch. bot. zeit. an. 1537 vol. Î p. 342.

1. Ph. nodosus Tausch.|.c. Koch syn. 348; Rchb. ic. germ.2l
tab. 174. Sehlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 27 p.350 fig. 2847. Sean-
div nodosa L. spec. p. 369. Choerophyllum nodosum Lam. dit. 1 p.655.
Torilis macrocarpa laertn. fruct 1. p. 53 tab. 25. — (0) Maiu, lunie.
Prin pădurişi pe coste de munţi, dărâmeturi petrose : Vereiorova;
Severin pe ruinele romane în grădina publică; Dobrogea la Mânăstirea
Cocoşi, Măcin pe muntele Sulue, Greci pe 'Puţuiatu.

262 CONSPECTUL SISTEMATIC

Trib. XII. SMYRNEE Koch. Fructul înflat dar lateraliccşte cam
comprimat sau contractat; mericarpele cu câte 5 coste variabile în
proeminenţa lor, fără coste secundare.

48. ECHINOPHORA /. gen. n. 320.

1. E. Sibthorpiana (Guss. suppl. p. 69; Boiss. Îl. or. 2p.919.
E. tenuifolia var. Sibthopiana (riseb. spicil. rum. | p. 379 (1843).
[i.tenuifolia Sibth. îl. grec. tab. 266; M. Bieb (1. t. c. Il p. 199; Ledeb.
H. ross. 2 p. 356- non L. — d, Iunie, Iulie. Câmpuri aprice, pe lingă
drumuri şi pe lingă grâne: Dobrogea de la Gargalic spre Periclie ; Bai-
ramdede.

49. PRANGOS L:nd!. journ. soc. lond. 1525 n. 37.

1. P. carinata Uriseb. in litt. ad Janka 1572. A. de Degen in
k 6lonlenyom. termeszet-tudoman. kăzlâny t. 36 potfiizet. p. S et exsie.!
P. ferulacea Auct. hung. plur.-non Lindl nec L. sub Laserpitio. Cu-
chrys ferulacea Janka adat. magyar. delk. flora, in kăzl. XII kătet 1574
p. 165. — O Maiu, lunie. Stânci aride pe costele munţilor între Ver-
ciorova şi Gura-Văei la Porţile-de-ter.

„Caule înalt, angulos, oposito sau verticilato-ramos, foile glabre,
ample, avend periteriea ovală şi divisată în lacinii lineare setacee în
mod supradescomposit, foile inferiore lung peţiolate, cele superiore
sesile; umbela cu 3- 12 rade, foliolele involucrale şi cele involucelale
lanceolate şi cuspidate; fructul ovat, îndoit de lung de cât piedicelul
stu, verde-alburiu avend fiecare lature a câte 5 coste, costele carinate
şi purpurii“ (sec. Degen loc. cit.).

Caule ca de | m. foile inferiore avend diamentrul lungitud.
de 50 em laciniile de 12-25 "n de lungi, fructul de 15-25" lungime.

Se deosebeşte de P. ferulacra Lindl. prin laciniile foilor sale cu
mult mai lungi şi prin costele mericarpelor fiind ânguste si carine-
forme. De P. stenoptera Boiss. et Buhse diteră prin fructul seu ce,
precum s'a dis, nu este aripat, prin valeculele sale nesulcate şi prin
pedicelele sale mai lungi.

50. CONIUM /. gen. n. 409.

1. C. maculatum |. spec. p. 349; DC. prodr. 4 p. 249; Koch
syn. 351; Rehb. ie. germ. 21 tab. 191; Schlechtd. et Lang. îl.v.
deutsch. 27 fig. 2559. Cicuta maculata Lam. fl. fr. 3 p. 104. — Vulg.
Bucinişi. Cucută, Dudae. — 3 lulie, August. Locuri inculte, păragini,
garduri, locuri dosnice. Cerneţi; Craiova, Simnic; Nimnie; Bucureşti,
(Grec. enum. p. 29); Focşani ete. Specie vulgară, comună.

UMBELLIFERA, ARALIACEE, CORNACEAE 265

51. PLEUROSPERMUM //0/m. umbell, praej. p. LA.

1. P. austriacum Iloffm. umbell. p. IX (1514); DC. prodr. +
p. 244; Koch syn. p.351; Rchb. ic. germ. 21 tab. 192; Scehlechtd. et
Lang. Îl. v. deutsch. 27 fig. 2860. Ligusticum austriacum L. spec. p. 56;
Jacq. fl. austr. tab. 151; All. fl. pedem. tab. 43. — Y. lulie, August.
Locuri umbrose prin văile munţiior. Dimboviciora; Sinaia pe valea
Peleşiului (Grec. enum. 1550 p. 29), la Urlătoarea (Knecht.)! şi în
Valea-Albă.

52. PHYSOSPERMUM (usson soc. med. paris. 1782,
?. Ph. aquilegifolium Koch umbell.p. 154 (1524); DC. prodr. 4%
p. 246; Rehb. icon. germ. vol. 21 tab. 197; Boiss. fl. orient. 2 p. 923;
Neilreich diagn. p. 60. Danaa aquilegifolia ALL. (1. pedem. n. 1592
tab.63!(1755). Ligusticum aquilegifolium W'ild'spec. l'p. 1495 (1797).—
d, Iunie. Păduri pre munţii de la Ruşiava aprope de frontiera nostră
(miss. Degen).

53. CORIANDRUM /70/. umbell. p. 158.

1. C. sativum |. spec. p. 367; Sturm deutsch. h. 3; DU,
prodr. 4 p. 250; Koch syn. p. 353; Rehb. icon. germ. 21 tab. 202;
Boiss. fl. orient. 2p. 920. — Vulg. Coriandru. Chimen. — (O) Lunie, lulie.
În cultură pentru uzul condimentar; accidental spontaneu. Specie vul-
garizată. — Piteşti; Bucureşti.

XLVII. ARALIACGEA Juss. diet. 2 p. 346.
1. HEDERA Swar4ș fl. ind. occ. p. 318.

1. H. Helix L.spec.p. 292; DC. prodr.4 p. 261; Koch syn.355;
Boiss. fl. orient. 2 p. 1090; Sehlechtd. et Lang. deutsch. 23 fig. 2905.—
Vulg. Edera, Hedevă. — îλ Octobre. Prin păduri, urcătore pe arbori
bătrâni; pe stânci, ziduri vechi. Tismana; Călimăneşti în Ostrov; Pi-
teşti la Vala-Mare; Titu ; Ciocăneşti,sCrivina (Grec. enum. p. 29);
Sinaia; Bucureşti; în Dobrogea pe la Niculiţel, Cocoşi.

XLVIII. CORNACEA DC. prodr. 4 p. 271.
1. CORNUS /. seu. n. 140.

1. C. sanguinea |. spec. p. 171; Sturm deutsch. h. 52; DC.
prodr. 4 p. 279; Koch syn. p. 354. Sehleehtd. Lang. deutsch. 26
fig. 2704, — Vulg. Sânger. -— î» Maiu, lunie. Păduri în regiunea dea-

264 CONSPECTUL SISTEMATIC

lurilor şi a câmpiilor, frecuent. Cerneţi; Craiova, Aninosa; Călimă-
neşti, Coziea ; Câmpulung ; Câmpina; Mogoşoea, Bucureşti (Grec, enum.
p. 29); Monăslirea Neamţu (Chan. exsic.!); laşi.

2. C. mas [,. spec.p. 171; Sturm deutsch. h. 52; DC.prodr. 4
p. 273; Koch syn. 354; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2705. —
Vulg. Corn. — î Martie. Păduri în regiunea dealurilor şi a câmpiilor.
Severin, Cerneţi ; Craiova pe la Trei-Fontâni; Călimăneşti, Coziea;
Câmpulung; Câmpina; Titu, Ghergani; Ciocăneşti, Mogoşoea, Bucu-
veşti; Sloboziea; Beceni; Viile: de la Deocheţi în Putna; Neamţu
(Grec. enum. p. 29).

CLASA III
DICOTILEDONE GAMOPETALE INFEROVARII. |

XLIX. RUBIACEA Juss. gen. p. 196.
1. SHERARDIA /. gen. n. 120.

I. S. arvensis [.. spec. p. 149; DC. prodr. 4 p. 551; hehb. ic.
germ. 17 tab. 132 fig. 1; Boiss. fl. orient. 3 p. 19; Sehlechtd. et Lang.
deutsch. 23 fig. 2869 optime. — (2) Maiu-lulie. Prin locuri cu ierbă
şi pe lingă semănături. Şimian, Hinova, Severin, Schela-Cladovei;
Broşteni; Ponoare; Bucureşti; Predeal; Bisca.

f. gracillior. Caulii mai subţirei şi mai flascidi, foile superiore mai
ângusticele. Locuri cu ierbă pe lingă Monăstirea Bistriţa.

2. ASPERULA /. gen. n. 12.

Secţ. 1. Tubul corolei forte lung: corolătubulosă infundibuliformă.

Anuale.

1. A. arvensis |. spec. p. 150; DC. prodr. %p. 551; Rehb.ic.
germ. 17 tab. 196 fig. 2; Boiss. fl. orient. 3 p. 50; Schlechtd. et Lang.
deutsch. 28 fig. 2870. — (0) Maiu, lunie. Prin icrbă: Bucureşti (a rare
locuri); Craiova pe dealurile Bucoveţului; Monăstirea Neamţu (Chan.
exsic.)

Perenice.

2. A. taurina |. spec. p. 150; DC. prodr. 4 p. 552; Hehb.ic.
germ. 17 tab. 127 fig. 1; Boiss. fl. or. vol. 3 p. 41; Schlechtd. et Lane.
deutsch. 25 fig. 2871. — d, Maiu, lunie. Păduri umbrose în regiunea

RUBIACE A: 965

subalpină, a dealurilor şi a câmpiilor. Vinjuleţ, Hogova (Grec. enum.
p. 30); Craiova; Tismana ; Călimăneşti, Stănişioara ; Câmpulung, Con-
țeşti; Mogoşoea, bucurești; Ciocăneşti ; Pascrea; Comana; Buzău la
pădurea Crângul.

3. A. capitata Lil. in lit. ad Schult. oester. fl. Ip. 312 (1514);
Rehb. ic. germ. 17 tab. 131 fig.2; A. Aliomii Baumg. enum. transs.
p. 50 (18316). A. hezapylla Rochel rar. ban. p. 25 solum nomen et
Auct. transs. olim-non All. — d, Iulie, August. Stânci alpine. re-
benaţu-Mare (Degen); Negoiu; Buceci (Br. Knecht.)! Piatra-Mare.

4. A. tinctoria |. spec. p. 150; DC. prodr. 4 p. 552; Hehb.
ic. germ. 17 tab. 129 fig.1; Boiss. fl. orient. vol. 5p.44 Sehlechtd. et
Lang. deutsch. 28 fig. 2872. — Y, lunie, lulie. Livedi pe dealuri
argilo-calcare. Beceni (Grec. enum. p. 30).

5. A. ciliata lhochel rar. ban. fig. 22 (1523); Heutt. enum. ban.
p. 56; Rehb. icon. germ. vol. 17 tab. 129 fig. IV; Neilr. diagn. p. 60.—
I. lunie, alie. Stânci calcare abrupte, precipiţiuri. În valea 'Tesnei
la Gaura-Fetei, multă ; Monăstirea Tismana pe la Peşterea Pahonie.

6. A. montana Kilt.ap. Willd.enum. hort. berol. 1 p. 151 (1509);
DC. prodr. 4 p. 555 sed male descripta. — Y, lunie. Tuferişe, mără-
cinişiuri la locuri aprice. Verciorova; Tecuci; Babadagh, lenisala.

Portul seu exterior seamănă bine cu A. cnanchica forma altis-
simă ; însă, in fond, se deosebeşte de acestă specie prin corola sa mult
mai tubulosă, tubul de 2 ori mai lung de cât limbul, cum există şi la
A. longiflora W. et Kit., însă exteriorul corolei sale are coldrea persi-
cină şi este punctat cu menunțele asperităţi papilare; din contra,
A. longiflora are corola netedă, de coloare carmină şi prin lăintru gălbenie.

7. A. cynanchica |. spec. p. 151; Koch syn. p. 358; Ledeb. Il.
ross. 2 p. 398; Boiss. fl. orient. 2 p. 40; Schlechtd. et Lang. Îl. v.
deutsch. 28 fig. 2873 optime. — d, lunie, lulie. Livedi, locuri cu
ierbă, câmpuri; din regiunea subalpină inferioră pină în regiunea câm-
piilor. Severin , Schela-Cladovei; Craiova; Călimăneşti ; Stolnici ; Bu-
şteni, Sinaia; Crivina, Buftea (Grec. enum. p. 30); Chitila, Bucureşti;
Comana; Pătirlagele, Beceni; Feteşti; Rosnov; Piatra, Bisericani;
Botoşiani, Agafton; Fălticeni în livedile despre pădurea Huşilor (A.
tenella Heutt. ap. Boiss. diagn.)

Perenică. Rizomă lignescentă multicaulă ; cauli difuzi adscen-
denţi ramoşi, ramurile erecto-patule, tetragone glabre ; foile câte patru,

266 CONSPECTUL SISTEMATIC

lineare, glabre, marginea uşior scabră, intlorescența paniculă corim-
boidă, florile in cime dichaze cam congeste, bracteele şi bracteolele
ângust-lanceolate mucronate ; corola tubuloso -infundibuliformă, are
tubul cam egal cu lungimea limbului, colorea sa persicină ; fructul are
mericarpele negriciose; exteriorul corolei şi al mericarpelor menunţel
şi sparsiu granulato-scabre. — Variază:

a. supina. — A.supina M. Bieb. fl.t.e. p. 101 (1808). A. eynanchica
var. subalpina Sehur. enum. transs. p. 277 (1866). — Statura scundă,
10—15*», meritalele inferidre şi medii scurte că le întrec foile, acestea
sunt lineare oblungi acuminate, glabre sau cu puţini peri, florile la
virful ramificaţiilor sunt cam congeste;

£. vulgaris. Caulii difusi, ca de 20—35*" nu mult ramificaţi, ra-
murile lungi drepte sau cam grisontal-intinse, meritalele medii şi su-
periore lungi şi întrec bine lungimea foilor; florile întru câtva mai
desfăşiurate. Aici aparţine şi forma gracilă disă A. tenella Heuff. ap.
Boiss. diagn. sec. A. de Degen exsic! |

. altissima. Caulii difusi, robuşti, ca de 50—60“" înălţime, forte
ramoşi, au meritalele cu mult mai lungi de cât foile, adesea uşior şi
alternativ arcuate ; florile numerose constituese o paniculă încăreată
şi de o amplore remarcabilă.

8. A. graveolens NM. Bieb. sec. Bess. in Schult. mant. ad syst.
veg. 3 p. 376 (1829); Ledeb. fl. ross.2 p.399; Boiss. fl. orient.3 p.41;
Velen. fl. bulg. p.328. A. rumelica Boiss. diagn. ser. 2 p. 113 (1856). —
I. Iulie, August. Câmpuri la locuri aprice inculte, petrişiuri cu ierbă.
Curtea-de-Argeşi; Stolnici; Vultureanca; Sloboziea, Odăile, Giurgiu;
în Dobrogea pe la Copadin, Bairamdede, Constanţa, Caracoium, Gar-
galic.

Perenică. Rizomă lignescentă multicaulă; caulii adscendenţi, 50
pină la 60“ înălţime, drepţi, subțiri, rigidiusculi, cilindracei, forte
rămoşi, ramurile patule tetragonice, glabre; foile câte patru, filiforme
setacee glabre, cu mult mai scurte de cât meritala la respectivă ; florile
în paniculă laxă ; corola, comparativ cu a precedentelor, mai scurtă,
tubulato-campanulacee, tubul aproximativ egal cu limbul, de colore
persicină ; mericarpele negriciose fin şi sparsiu granulato-scabre şi cu
mult mai mici de cum sunt ale speciei următore.

3. A. setulosa Boiss. diagn. plant. orient. ser. II], 10 p. 61 et
62 (1545); Arp. ă Degen in litt. ann. 1897 Martie. A. pontica (rece.
olim in herb. pl. roman.

Perenică. Rădăcina lignosă multieaulă; caulii în partea inferidră

RUBIACEZE 261

lignescenţi, prostraţi, dilusi, rigidi, rămoşi, lelragonici, grosciori, glabri
şi fragili; foile câte patru, tote mult mai scurte de cât internodul res-
pectiv, cele inferiore forte diminuate, ângust-eliptice, celelalte lineare,
grosciore, neegale (două oposite cam pe jumetate mai mici ca cele lalte
două oposite), nervura mediană forte pronunţată, marginile adesea re-
volute scabride sau glabriuscule şi la virf mueronate, cele bracteante
în numer de patru: două lungicele ovato-lanceolate mucronate, două
scurticele lineari-setacee; florile în fascicule terminale întoemind o
largă paniculă divaricată ; corola de un roz intens, pe fața sa externă
şi pe vinişiore papiloso-seabră, lobii oblung-laneeolaţi, mutici, tubul
infundibuliform cam scurt; mericarpele măricele (indoit de mari de
cum sunt cele dela A. eynanchica), cam lunguete, oacheşi sau negri-
ciose acoperite cu papile lungi aculeiforme dense.

Corola 5" lungă, tubul avend 3 şi lobii 2". Mericarpele de
7» lung. pe 2" diam. grosime (A. de Degen in est. bot. zeit. ann.
1397 No. 6).

Hab. În dunele maritime lîngă Constanţa de la Tăbăcărie spre
Mamaca. — Y, lunie- Septembre.

Specimenele nostre au fost confruntate şi determinate, acum de
curind, de amicul şi confratele Dr. Arp. de Degen care a avut in ve-
dere exemplarele originale de A. /iftoralis Sibth. et Sm. culese de den-
sul pe lingă Constantinopol la Comany, locul clasic, şi pe acelea de
A. setulosa Boiss. din dunele maritime de la gura Nistrului, loculclasic,
culese de Lang şi Szovits (herb. ruthen. cent. IL No. 108) şi pe care
le a aflat in colecţiea Richter Lajos din Budapesta. Opiniea că A. se-
tulosa este o varietate de A. littoralis este dată de Boissier (ved. Flora
orient. vol. 3 p. 40), dar nejustă, de oarece există mare diferenţă între
aceste două forme caracteristice ce trebuesc să fie considerate curat
specii distincte, de şi din aceeaşi grupă.

Secţ. II. Tubul corolei cu mult scurt, egalând numa 15 parte
din lungimea corolei care ast-fel este campanuliformă.

Corola roz-palidă.

10. A. galioides M. Bic). (1. t. c. 1p. 101 (1808); DC. prodr.4
p. 585; Ledeb. fl. ross. vol. 2 p. 399; Hchb. icon. germ. 17 tab. 128
f. 1; Boiss. fl. orient. 3 p. 44; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 28
fig. 2875. — A. glauea Bess. enum. p. 7 (1822). Galium glaucum Li.
spec. 155. — 4, Iulie, August. Margini şi prin păduri, tuferişe, poeni,
câmpuri. Vereiorova, Severin; Craiova; Stolnici; Alexandriea; Vul-
tureanea; Comana; Bucureşti, Chitila; Ploeşti, Buda, Băicoi; Slobo-

Lie)
i)
oa)

CONSPECTUL SISTEMATIC

ziea, Doiceşti (in lalom.); laşi; Botoşiani; comuna Munteni în Vaslui;
Tusla, Mangalia.

f. tyraica DC. prodr. 4% p. 585; Ledeb. fl. ross. 2 p. 400 A. t-
raica Bess. enum. p. 21 (1822). — Dobrogea : Constanţa, 'Tusla.

11. A. odorata |. spec. p. 150; Ledeb. I.c.p. 400; Rehb. ic.
germ. 17 tab. 127 ; Boiss. fl. orient. 2 p. 43; Sehlechtd. etLang. fl. v.
deutsch. 28 fig. 2574, optime. — Vulg. Muma-pădurei. Vinariță. —
Y, Aprilie, lunie. Păduri, dumbrave. Coziea ; Conteşti, Valea-Popei;
Câmpulung ; Pajerea; Buşteni, Sinaia (Grec. enum. p. 30); Predeal;
Mogoşoea; Comana; Buzău: Focşiani; Neamţu.

12. A. Aparine M. bicb. fl. t. c. lp. 102 (1508); Sehott. ap.
Bess. fl. galiz. 1 p. 114(1809); DC. prodr. 4 p. 585; Rehb. ic. germ. 17
tab. 1285 fig. 2; Boiss. fl. orient. 3 p. 45; Schlechtendal et Lang.
deutsch. 28 fig. 2576. Galium uliginosum Pall. ind. taur. -non L.
G. rivale Griseb.spicil 2 p. 156. — Y, lunie, lulie. Mlăştini turfose, stufuri
de bălți, rovine. Corbeni în Argeşi; valea Cociocului la Perişi; valea
Colentinei la Chitila, Herestrău; Câlniştea la Comana ; Scheiu la Câmpu-
lung ; Sinaia (Knecht); Broşteni pe Neagra către brinzăria regală.

Corola gălbenie sau galbenă.

13. A. debilis |edeb. ind. hort. dorp. suppl. p. 2 (1824); ejus
fl. ross. 2 p. 401. — Cauli lungi flascido-debili proptindu-se pe corpii
vecini, dealungul lor forte ramificaţi, ramurile divaricate, relativ
scurte ; foile verticilate câte 6, în părţile superiore câte 4, cele cau-
linare cam pretutindenea reflexe, cele rameale patule, tote linear-
lanceolate, uninerviate, glabre sau puţin perose, marginea lor, ner-
vura, aăgulii caulinari şi pedunculele retros aculeato-scabre, faţele
lor nai mult sau mai puţin peros-hispide; florile la extremitatea
ramurilor, privite dealungul caulelui intocmesc o lungă racemă de
cime dichaze laterale ; corola campanulacee albă sau cam gălbenioră ;
anterele galbene; fructele glabre, granulose. — d. lulie, August. Pe
iingă garduri, mărăcini, buruieni. În viile de la Cotnari; Roman la
Cotu-lui-Bran; laşi; Beceni (Galium oc holeucum (rece. enum, p. 50
-non Wolf. nec Rochel).

Prin portul seu aduce oarecum cu A. Aparine, dar se apropie
cu mult de cea urmetore.

14. A. humifusa bPess. cat. hort. cremen. suppl. 5 p. 4 an. 1811;
Ledeb. fl. ross. 2 p. 401; Boiss. fl. orient. 3 p. 44 excl. synon. Galium
humifusum M. Pieb. fl. t. e. Lp. 104 (1808). Tulpina multicaulă; eaulii

RUBIACE 4 269

aşternuţi pe pământ, ramoşi; ramurile distante, lungi şi divaricate
iarăşi prostrate ; foile verticilate, câte 8 în părțile infer. câte 6 în cele
super. lineare, mucronate, reflexe; ele şi axele caulinare fără aspe-
rităţi aculeato-scabre, dar cu abondentă îmbrăcaminte viloso-hispidă ;
Morile sunt aşedate pe cauli ŞI pe ramurile lor cum la precedenta, au
corola mai gălbenie; fructele oacheşi, glabre. — Y, lunie, August. La
locuri aprice şi cu icrbă menuntă, —— Variază;:

7. confarta C. Koch. in linnăa vol. 17 p. 32 (1857); Ledeb. fl.
ross. 2 p. 402. Ramurile prelungi, rămurelele forte scurte purtând
grupe de flori în dichaze capituliforme şi proxime; planta viloso-his-
pidă. — Bucureşti, Măreuţa, Fundeni (Galium ochroleueaumi Grec. enum.
p 50-non alior.); Comana ; Brăila, Lacul-Sărat; Constanţa ; "Tulcea.

£. diffusa C. Koch. in linnzea vol. 17 p. 32 (1857); Ledeb. 1. c.
Ramurile prelungi subțirele, rămurelele cam distante, divaricate mult
subramiticate; planta puţin viloso-hispidă. — Cotnari pe coste; Ber-
lad ; laşi ; Lipovăţ in Vaslui; Bucureşti la Plumbuita, Herestrău; Foc-
şiani; Brăila.

„3. GALIUM Scop. JI. carn. ed, 2 vol, [ pP. 94

Sect. I. Foile uninerviate.; florile hermafrodite.

Ş 1. Perenice.

1. Pedunculele şi chiar cele fructifere sunt drepte; caulii elabri
sau peroşi, însă fără ghimpuşiori retrorsi pe muchiile lor.

4. Florile galbene sau roşiore.

1. G. verum [,. spec. p. 155; DC. prodr. 4 p. 603; Rehb. ie.
germ..17 tab. 136 fig. 2; Boiss. fl. orient. 3p. 62; Sehlechtd. et Lang.
deutsch. 28 fig. 2893. — Vulg. Drăgaică. Sânzenie. Sâmziene.— Ş, lunie,
Iulie. Livedi, crânguri, margini de păduri, drumuri. Cerneţi; Craiova;
Stolnici; Câmpulung; Buftea, Bucureşti; Comana ; Văleni; Buceni;
Focşiani; Golăşei, Galaţi; Bacău, Ungureni; Piatra; laşi; Botoşiani,
Agafton; Vaslui ; în Sucâva la Fălticeni Sasca, Mălin, Broşteni.

DupE autori, acestă specie presenteză oarecare varietăţi. Forma
nostră este leiocarpă, trachifilă, adică are fructele forte glabre, foile
scabride, adesea axele cauline pubescente cel puțin în părţile supe-
ridre; florile galbene, uneori ochroleuce.

2. 6. Marisense Simk. enum. transs. p. 251 (1886) solum
nomen. G. flavescens Borb. magyar. tud. kozI. XI p 266 (1574)- non
Wierzb. in Heuff. en banat, p. 58 (1858). G. oehroleucum Kit. in Schult.
cester. flor. p. 305 (1514)-non Wolf. in Sehweig. et Korte fI. erlang.

Grecescu D, Dr, — C. 1324, 20

920 CONSPECTUL SISTEMATIC

pe 36 (1311). G. asparagifolium A. Kern. wster. bot. zeit. an. 1570- non
Boiss. diagn. ser. 2 fase. 6 pag. 91 (1859). — d, lunie, Iulie. 'Tuferişe
pe costele munţilor calcari aprici. Vereiorova ; Tismana; în Dobrogea
la lenisala sub Castelul-(renovez.

3. G. purpureum |. spec. p. 156; DC. prodr. 4 p. 603; Boiss.
fl. orient. 3 p. 63; Sehlechtd. et Lang. deutsch. 28 fig. 2894 optime. —
d, lunie, lulie. Stânci muntose, pe sub tuferişe. Verciorova; valea
Țesnei la Gaura-Fctei; Monastirea Tismana; Riu-Vadului.

b. Florile albe.

* Caulii erecţi sau adscendenţi; florile în paniculă piramidală
amplă; plante înalte.

4. G. ochroleucum Wolln. ap. Schweigg. et koerte fl. erlang. |
p. 36 (1311) et auct. recent. G. vero-Mollugo Waller. in Seheid. pl.
hybr. p. 6% (1825); DC. prodr. 4 p. 603. G. Mollugo var. ochroleuca
Auet. nonnull.— (|, lunie, Iulie. Câmpuri. Buftea; Comana.

5. G. elatum |huill. (|. paris. p. 76 (1790); Gren. (ode. Îl. fr.2
p. 22. G. Mollugo L. spec. p. 155 ex parte; Boiss, îl. orient. 3 p. 55 et
Auct. plur. — Vulg. Drăgaică. Sâmziene. Sânzcinie. — Y, Maiu - Au-
gust. Câmpuri, crânguri, margini de păduri şi pe la drumuri; în re-
giunea dealurilor şi a câmpiilor. Vereiorova, Severin, dealu Stirmina;
Călimaneşti. Stănişioara; Curtea-de-Argeşi; Câmpulung; Ciocăneşti,
Chitila, Bucureşti (G. Molugo Grec. enum. p. 30); Azuga; Văleni;
Bisca-Rusil:i; Feteşti; Piatra, Osloveni; Birlad; Vaslui, Sehitu-Ra-
faila; în Dobrogea pe la Bairamdede, etc.

6. pubescens Schrad. spicil. fl. lipp.p. 16 (1794); Heuff. enum.
ban. p. 88 sub G. Mollugo m; — Braun cest. bot. zeit. 1892 p. 132. —
Vereiorova, Stirmina; Netoţi în Teleorman; Comana; Sloboziea la
pădurea Moşi-Toma în Ialomiţa; în Dobrogea la Măcin, pe malurile
Mărei-Negre la Constanţa sub vii (forma procumbens).

6. G. erectum [luds. fl. angl. p. 65 (1762); Gren. (iodr. fl. îr. 2
p. 23; Rchb. icon. germ. 17 tab. 137 fig. 2; Br - . fl. orient. 3 p. 54.
G. lucidum Koch syn. p. 366 exclus. synon.; Schlechtd. el Lang.
fl. v. deutsch. 28 fig. 2899-non All. G Mollugo L. spec. p. 155 ex p. —
d. lunie- August. In regiunea montană: Vereiorova; Polovraci; valea
Monastirei Bistriţa ; valea Oltului de la Coziea în sus; Dimbovicioara;
Predeal, Sinaia; Piatra ; Monăstirea Neamţu (Chania exsic.); Fălti-
ceni; Broşteni în Suceava.

f. petraeum. — (i. petruum Schur enum. transs. p. 284. Cauli ea

RUBIACEA 271

de 20—30“" inălţ. erecţi stricţi, tetragonici glabri puţin ramificaţi în
partea superioră, meritalele forte lungi întrec cu mult foile ce au ca
1* lung. şi 1—2 m lăţ. plane ; florile numerose în paniculă. Stânci,
ripe muntose. Munţii din valea Oltului; Buceci; Rarău.

|. ramosissimum. G. petreum a. ramosissimum Schur |. c. p. 285.
G. Bielzii Schur herb. transs. — Tulpina sufrutescentă ramâsă multi-
caulă, eaulii forte ramoşi, ramurile pauciflore; foile scurte, filiform-
ânguste cuspidate, egalez in mare parte meritalele ce asemenea sunt
scurte, ceea ce dau plantei un aspect încărcat de foi. —— Stânei la lo-
curi cam umede. Valea Monastirei Bistriţa, valea Oltului la Sipote pe
Narot şi Forfeca; Dimbovicioara; în Buceci frecuent.

7. G. Schultesii Vest. in flora ann. 1821 part. 2 p. 530; A Kern.
ester. bot. zeit. ann. 1876 p. 113, 115; Sagorski et Sehn. carp. centr. 2
p. 206 et Auct. transs. recent. G. silvaticum Sehult. obs. bot. (1509);
Paumeg. en. transs. 1 p. S4 et Auct. hung. banat. transs. olim; Grec,
enum. p. 30; Br. prodr. p. 250-non L. — 4. lunie- August. Păduri
in regiunea montană subalpină şi alpestră. Dealurile Cerneţului, Dum-
bravița ; valea Tesnei; Lainici; Olăneşti; valea Oltului de la Coziea
în sus şi pe la Stănişioara; Curtea-de-Argeşi ; Dimbovicioara, Pajerea ;
Predeal; Buşteni şi în tot coprinsul Bucecilor; Possada; Dealu-Mare;
Bisca, Beceni; Bacău, Slănie; Piatra pe la Pădurea-Balaurului, în
Suceava pe la Fălticeni, Mălin, Broşteni.

Variază prin înfăţişarea sa: a, Foile eliptice obtuse mucronate,
panicula efusă amplă, ceea ce seamănă mult cu G. silvaticum L. şi Sar
confunda cu acesta dacă pedicelele florale în epoca floraţiei ar fi nu-
tante (aplecate); — f. Foile oblung-lancecolate acute mucronate, panicula
efusă, totul semănând cu G. aristatum L. — 7. Statura mediocră; foile
cu mult mai ângust-lanceolate acule mucronate şi nodurile mult mai
distante comparativ cu precedentele, panicula mediocră, ramificaţiile
stricte erecte : an G. transsilvanicum Schur en. transs. p. 283?

8. G. pseudoaristatum Schur enum. transs. p. 289 (1866);
Simk. magyar. năvenit. lap. VIII (1884) p. 192; ejus. enum. transs.
p. 285; A. de Degen exsie! G. aristatum var. sealun Griseb. spieil.
rumel. 2 p. 157 (1844)? — G. papillosum Heuft. in Flora ann. 1857
vol. 2 p. 563, descriptum; ejus. enum. ban. p. 88-non Lap. G. Heujţeli
Borb. ij. jelensâg. a mag. tud. akad. math. es term. kozlem. XII
(1575) p. 88. G. asperuliflorum Borb. magyar. orvosok es termesz,.
XXIII p. 70 (1886); ejus termesz. fiizet. vol. XVI part. |. 1893 edit,
separata p. 49 et exsic.! Blocki ast. bot, zeit. 1886 p. 929, Gl. tur=

979 CONSPECTUL SISTEMATIC

cicum Velen. 1. bulg. p. 231 (1891). — . lunie - August. Prin
locuri petrose, stânci calcare, dealuri înalte, prin făget şi tuferişiuri.
Baea-de-Aramă în Valea-tiăinei; Drăgăşiani pe culmea Dealu-Oltului
şi Măgura.

9. G. Kitaibelianum Sclull. in mant. syst. veget. 2 p. 163
(1827). G. mitidum Willd. in Rehb. germ. exe. | p. 209 (1830). G. ea-
pillipes Rehb. icon. germ. 17 tab. 139 fig. 3 (1855); Griseb. iter. hung.
p. 352; Sehur enum. transs. p. 282. — , lulie, August. Păduri în
regiunea montană petrosă. Valea Jiului la Lainici; Olăneşti, valea
Oltului de la Căfimăneşti în sus penă la Câneni, pe muntele Coziea
și la Stănişioara.

10. G. dacicum houy in bullet.soc. bot. de france 1890 fasc. 4
p. 163. — Scundă, 15-20" perenică, negriciosă prin uscare, forte
ramosă, cauli şi ramuri subțiri difus-intinşi intrieaţi, tetragonico-obtuşi,
întocmind o paniculă laxă din cime triflore, având pedicelele capilare
erecto-ascendente (nu întinse nici divaricate) ca de 2-5 ori mai lungi
ca mericarpele ce sunt netede; florile albe, lobii corolei mici lanceolaţi
submutici sau forte scurt mucronaţi; foile lungi, forte ângust-lineare
sau subulate (2-3 lung.pe 1—11/9 Jăţ.), verticilate a câte 2—6,
nervura mediană pe faţa dorsală mult proeminentă, foile superiore a
câte 2 sau a câte una şi bracteală. — d. lunie, lulie.

Hab. Petrişiuri, năsipuri pe costele micilor munţi: Călimăneşti
lingă marele stabiliment balnear.

Diferă de G. Kitaibelianum Schultes, cu care se găseşte în veci-
nătate, prin axele sale caulinare scunde subţiri, torte ramose chiar
de la bază, decumbente şi intricato-glomerate; prin pedicelele sale flo-
rale drepte adscendente, nedivaricate şi prin foile sale caulinare mult
mai ânguste. — Ne pare mai mult un fel de G. Aitaibelianum.

** Caulii de talie micutică subţirei decumbenţi, purtând o mică
paniculă la virf.

41. G. sudeticum lausch in Flora ann. 1535 p. 347; Simk.
enum. transs. p. 284. G. silvestre e. latifolium Rchb. ic. germ. vol. 17
tab. 142 fig. 4 după chiar exemplarele lui Kotsehy trămise din Car-
paţii transsilvanici ai Rodnei. G. silvestre f. carpaticum Pore. phanerog.
naseud. p. 137 (1881). G. pusilum et G. pumilum Auct. transs.- non
L. nec. Lam. — Y. lunie, lulie. Terâm argilo-schistos, stânci, petrişi
la locuri cu ierbă în regiunea alpină şi subalpină. Buceci pe Babele
(G. silvestre "i. carpatiam Br. prodr. p. 251 et exsie.!), pe Caraimanu

>
bi |
Q2

RUBIACE/E

(Knecht. leg.) şi Costila ; la Buşteni pe prunţişiul Prahovei; la Predeal
pe Clăbucetu-Taurului.

12. G. silvestre Poll. palat. | p. 151 (1776); Koch syn.p. 367;
Rehb. icon. germ. vol. 17 tab. 142 fig. 3; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 33;
Gremli fl. analyt. suisse p. 271 excepto var. b. etc. G. anisoph/llum
Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 205 sec. deseriptione-non Vill. a că-
ruiea specie, prin sicaţie, devine negriciosă, pe când planta nostră
stă tot verde. — |. lulie. În regiunea montană. Predeal, Buceci ; Cea-
hlău (Knecht. leg.); Bucureşti.

a. glabrum Koch |. €.- exclus. synon. Lamarekii Thuillerii et Vil-
larsii; Rchb. 1. c. G. montanum Vill. dauph. 2 p. 317 bis (1787);

3. hirtum Koch. |. €.; Rehb. icon. germ. vol. 17 tab. 142 fig. 5.
G. alpestre Roem. et Sch. syst. veget. 3 p. 255; DC. prodr. 4 p. 594
varietas piloso-subhirtellum. G. Bocconi DC. prodr. 4 p. 59%- non AI.
Stufos şi glomerat are caulii ca de 10-15 “" înălţime, adscendenţi su-
berecţi destul de rigidi, ei şi foile în partea de jos a plantei sunt cu
peri ce le dau aspectul hirt.

Nota. — În Enumeraţiea nâstră p. 30 (1880) am trecut subt nu-
mele de Galium tenuifolium DC. o specie găsită la Beceni pe colinele
de lingă casele Șt. Perieţeanu-Buz&u. Acestă plantă, forte mică de ta-
lie şi subțirică, 7-S *" înălţime, formând mici companii dense, dar gă-
sită neinflorită, intră in cercul de faţă pe cât ni se pare; constatăm
însă că nu represintă pe adevăratul G. fenufolium DC. fl. fr. n. 3365;
rămâne a fi cules din nou şi ulterior studiat.

2. Pedunculele şi pedicelele drepte, muchiile caulilor şi margi-
nea foilor cu ghimpuşiori retrorsi mai mult sau mai puţin distanţi.

13. G. uliginosum |. spec. p. 153; Koch syn.p. 363; DC.
prodr. 4 p. 597; Rehb.icon. germ. vol. 17tab. 142 fig. 2; Gren. Godr.
fl. fr. 2 p. 40; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 28857. — Plantă ce nu
se înegreşte în herbariu prin sicaţie. — 4. Maiu-lulie. Locuri ude,
şianțuri, gropi cu apă. Predeal; Osloveni.

14. G. maximum Moris stirp. sard. ed. | p. 55 (1527); DC.
prodr. 4 p. 596; A. Kern. schedes n. 2220 G. elongatum (Gren. Godr. îl.
fr. 2 p. 40 (1850)-non Presl deliciae prag. p. 119 (1829). G. palustre
var. elongatum Behb. deutseh. fl. vol. 17 p. 109 et icon. germ. tab. 144
fig. 3. G. palustre 2. majus Schur enum. transs. p. 280 (1866). —
Se înegreşte prin sicaţie. — €, Maiu-lulie. Prin locuri băltose, şian-
țuri, gropi cu apă, rovine prin păduri. Turnu-Măgurele prin lunca Ol-

274 CONSPECTUL SISTEMATIC

lului; lunca Neajlovului la Morteni, Vultureanca; Titu, Ghergani;
Ciocăneşti, Bultea; Bucureşti, Herestrău ; Comana prin lunea Câlniş-
lei; Perişi, Crivina; Predeal; Pătârlagele; lunea Siretului pe la Agiud,
Bacău.

f. humilior. De talie scundicică, caulii subţiri adscendent-erecţi ;
foile, comparativ cu forma genuină, pe jumetate ca întindere. — Pe-
rişi, Cocioc.

15. G. palustre L. spec. p. 153; Gren. Godr. îl. fr. 2 p. 39;
Rehb, deutsch. fl. vol. 17 p. 109 eticon. tab. 144 fig. 1 optime; Boiss.
fl. orient. 3 p. 59. — Se înegreşte prin sicaţie. — 4. Maiu- lulie. Locuri
ude, băltose, mlăştinose sau rovinose. Corbeni în Argeşi; Ghergani,
Ciocăneşti (rece. enum. p. 30); Buftea, Perişi (G. uliginosum Grec.
enum. p. 30-non Merat nec. L.); Comana la Padina-lui- Vasile; Cer-
nica, Paserea ; la Azuga subt Clăbucetu-Baiului (Knecht.); în Suceava
pe Stănişioara la deal de Iesle, pe Borca şi la Broşteni pe Neagra.

Ş. 2. Anuale.

Florile speciilor din acestă grupă sunt axilare sau in paniculă laxă;
muchiile caulilor şi marginea foilor cu ghimpuşiori retrorsi.

16. G. Aparine L. spec. p. 157; Koch syn. p. 362; Gren. Godr.
(1. fr. 2 p. 43; Rehb. icon. germ. vol. 17 tab. 146 fig. 1; Scehlechtd.
Lang. deutsch. 28 fig. 2886. — Vulg. Lipici. Lipiciosă. — O) lunie- Au-
gust. Prin crânguri, dumbrave, mărăcinişi, pe lingă garduri rustice ;
specie vulgară (Grec. enum. p. 30).Comana prin dumbrave, Bucureşti,
Herestrău. Băneasa ; Pasărea; Botoşiani, Agafton; Fălticeni, Mălin,
Broşteni.

6. Vaillantii Koch syn. p. 363. — G. Vaillantii DC. îl. fr. 4 p. 263
(1305). G. infestum W. et Kit. rar. hung. tab. 202 (1812). —(0) lunie.
Prin tuterişele pădurilor tăiate la Predeal pe Susaiu.

17. G. divaricatum Lam. encyel. meth. 2 p. 580 (1786); DC.
prodr. 4 p. 607; Gren. Godr. fl. fr. 2p. 41; Rehb. icon. germ. 17
lab. 145 fig. 2; Boiss. fl. orient. 3 p. 72. — (0) lunie, lulie. Locuri us-
cate dar cu ierbă şi pintre Crataegus în Mehedinţi la Ponoare lingă
podul de stânci.

18. G. tenuissimum M. bieb. fl. t. c. l p. 104 (18085); DC.
prodr. 4 p. 607; Ledeb. fl. ross. 2 p. 418; Boiss. îl. orient. 3 p. 73.—
(2) Maiu-lulie. Pe costele petrose ale munţilor şi pe subt tuferişe la
Verciorova.

RUBIACE£E 27

VOT

Secţ. II. Foile trinerviate.
|. Poligame ; florile exclusiv axilare; pedunculele după deflo-
ie devin arcuat-curbate şi aplecate subt foi (Cruciata Seop.; Va-

antia |.)

19. G. Cruciata Scop. îl. carn. | p. 100 (1772); DC. prodr. 4
p. 606; Rechb. icon. germ. 17 tab. 154 fig. 1; Sehlechtendal Lang.
deutsch. 28 flg. 2879. Valantia Cruciatu IL. spec. p. 1491. — 9. Apri-
lie-lunie. Prin livedi, ograde de pomi, crânguri, margini de păduri,
drumuri; specie forte comună. Severin; Baea-de-Aramă; Tirgujiul;
Craiova; Rimnie; Argeşi; Câmpulung, Valea-Muierei, Pajerea; Co-
mana ; Bucureşti, Ciocăneşti, Perişi; Predeal, Buşteni, Sinaia; Paserea;
Văleni; Buzău; Neamţu (Chan. exsic); laşi; Botoşiani, Agafton; prin
Suceava frecuentă.

20. G. vernum Scop. fl. carn. | p. 99 tab. 2 (1772); DC.
prodr. 4 p. 605; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 16 var. 4; Boiss. fl. orient. 3
p. 50; Sehlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2880. Galium Bauhini Roem.
et Sch. syst. veg. 3 p. 218 (1818). Valantia glabra L. spec. p. 1491
(1764). V. glabra b. ramosa Rochel rar. ban. fig. 23 (1928).— 3, lu-
nie- August. Livedi, poeni, tuferişiuri în regiunea montană. Plaiul Os-
liea pe Scărişioara şi Bulzu; Muntele Coziea şi Ghiţu în Argeşi; Bu-
ceci în părţile de jos, Predeal; Câmpina, Şotrile; Ceahlău (Knecht.
leg.) ; Mânăstirea Neamţu (Chan. exsie.).

&. a/pinum Simk. enum. transs. p. 279 (1886). Valantia alpina
Schur verh. d. siebenb. ver. ann. 1852 p. 86; enum.transs.p. 288 des-
cripta. Galium vernum f. rotundifolium Heutt. enum. ban. p. 37 (1858).—
Păsciuni, stânci cu icrbă, în regiunea alpină. Plaiul Osliea pe Godeanu ;
Negoiu şi Ghiţu; Buceci; Predeal; pe Rarău.

Diferă “le forma specifică numa prin foile sale inferiore orbicu=
lare şi cele superidre subrotundo-eliptice.

> G. Cruciata-vernum alpimum. Are tot portul şi caracterele de
Galium vernum alpinum, întru ce priveşte forma, dimensiile şi nudi-
tatea caulilor şi foilor; însă, la mare parte din verticiliurile florale,
pedunculele cimelor sunt bracleate. Livedile subalpine de la Predeal
pe poalele Clăbucetului între G. Oruciata şi G. vernum alpinum.

21. G. retrorsum DC. prod. 4p. 605 (1830); Sag. et Sehn.
carp. centr. 2 p. 204. G. pedemontanum Auct. plerisque omn.- non
AN. — Valantia pedemontana W. Kit. rar. hung. tab. 33 (1800)- non
Bell. — 0) Aprilie-lulie. Prin livedi şi dumbrave. Simian, Hinova;
Costeşti, Baea-de-Aramă; ( loşani, Buza-Plaiului; Tirgujiul, Bum-

DN
bă |
GI

CONSPECTUL SISTEMATIC

beşti ; loneşti, Morteni în Dimboviţa; Comana; Ciocăneşti, Mogoşoea;
Pastrea.

Diferenţa principală între G. retrovsum DC. şi G. pedemontanum
AIL., după de Candolle, constă în aceea că, caulii la cel d'ântâiu, deo-
sebit de perii ce *i acopere, au muchiile retrors-aculeate; pe când la
cel d'al-doilea caulii sunt numa pe&roşi.

2. Hermatrodite; inflorescența paniculă largă de cime dichaze;
pedunculele florifere şi fructifere drepte şi erecte.

22. G. rotundifolium |. spec. p. 156; DC.prodr. 4 p. 599 sub
Trichogalia; Koch syn. ed. 3 p. 28%; Rehb. icon. germ 17 tab. 144
fig. 4; Boiss. fl. orient. 3 p. 49; Sehlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2890.—
d. lunie, lulie. Locuri umbrâse în regiunea montană. Cloşani pe Cul-
mea Cernei şi pe la Păltinei prin făget; valea Mânăstirei Tismana;
Bistriţa.

23. G. valantoides M. Bicb. fl. t. c. 1 p. 102 (1808); DC.
prodr. 4 p. 599; Ledeb. fl. ross. 2 p. 411; Boiss. fl. orient 3 p. 49;
Simk. enum. galior. transs. in magyar. novenit. lap. VIII ann. 1884
p. 123. G. Bailloni Br. anal. soc. acad. rom. ser, 2 vol. 2 an. 1881
p. B38tab. 2 (1). Asperula rubioides Schur enum. transs. p. 276 (1866)
sed plantă ad gen. Galium pertinet. — d, Iulie, August. Păduri, stânci
umbrose cam umede, văi montane umbrose. Valea Monăstirel Bis-
trița; Olăneşti; valea Oltului de lu Coziea în sus pină la Brezoiu, la
Stănişioara prin valea şi pădurea despre „Icoana“ ; valea Oltului pe
stâncile de la Albiea-Călineştilor.

24. G. rubioides [.. spec. p. 152; DC. prodr. 4 p. 599; Koch
syn. p. 364%; Rehb. icon. germ. vol. 17 tab. 135; Boiss. fl. orient. 3
p. 48; Schlechtd. Lang. deutseh. 28 fig. 28992. — A, lunie- August.
Livedi la locuri deschise, crânguri, rărişiuri de lăstari ; specie comună
(Grec. enum. p. 30.): Tirgovişte; loneşti, Morteni, Vultureanca; Ale-
xandriea; Comana; Titu, Ghergani; Ciocăneşti, Chitila, Bucureşti ;
Sloboziea în Ialomiţa; Beceni; Piatra; Vaslui; laşi; în Dobrogea pe
la Isaccea, Tulcea, Babadagh.

25. G. boreale |. spec. p. 156; Koch syn. p. 364% except. va-
riet.; DC. prodr. 4 p. 600 var. ; Boiss. fl. orient. 3 p. 48. — Y, lulie.
Petrişi mănunt pe lingă cale subt mal de deal: în Suceave pe Suha-
Mare pe la cătuna Vălenii-Stănişioarei.

Specimenele nostre au caulul erect, strict, tetragonic, la virf
uşior paniculat, pedicelele fructifere patente erecte ; foile câte 4 de fie-

RUBIACEFE, CAPRIFOLIACE 4

>
-I
a

care verlicil, linear- lanceolate, 3-nerve, glabre, numa pe margini sca-
bride ; fructele hispide, acoperite cu mulţi peri denşi albicioşi avend
verlul uşior r&scurbat (uncinat).

4. RUBIA 1. gen. n. 127.

|. R. tinctorum [.. spec. p. 155: DC. prodr. 4 p. 989, Eehb.
icon. germ. 17 tab. 133 fig. 1; Boiss. fl. orient. 3 p. 17; Schlechtă.
Lang. deutsch. 28 f. 29867. — Vulg. Broci. Roibă. Rodea. Rumenea. Pa-
țachină. — Ă, lulie-Septembre. Pe dealuri, pe lingă vii. Piatra; Cotnari;
in unelocuri cultivată pentru arta boiangeriei: Bucureşti (Grec. enum,.
ann. 1580 p. 30).

5. CRUCIANELLA /. gen. n. 126.

1. C. oxyloba Janka adat. a magyar. d6lk. akad. XII kăt. (1574)
p. 162; Velen. fl. bule. p. 238. 0 angustifolia Auct. banat. hung. ex
p.-non L. —()s. 3. Iunie. Pe locuri petrose, pe costele munţilor prin
mici tuferişiuri, Verciorova, Gura-Văei. (A. Degen)!

L. CAPRIFOLIACE A Juss. gen. p. 1l0ex p.

Trib. I. SAMBUCINEX Ach. Rich. Corola rolacee regulală; locu-
lele ovarice uniovulate; stilurile separate au stigma sesilă.

1. ADOXA /. cen. n. sor.

1. A. moschatellina |. spec. p. 527; DC. prodr. 4 p. 251 et
252; Rehb. icon. germ. 17 tab. 121 fig. |, II; Gren. Godr. fl. îr.2p.6;
Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2906. — d. Martie, Aprilie. Păduri,
dumbrave, codri în regiunea montană inferioră, a dealurilor şi a câm-
piei. Olăneşti, Rimnie; Câmpulung, Coaţeşti; Sinaia, Comarnic; Mo-
goşoea; Buzău la pădurea Crângul; Bacău.

2. SAMBUCUS Tournej. inst. tab. 376

1. S. Ebulus [.. spec. p. 385; DC. prodr. 4 p. 322; Rehb. icon.
germ. 12 fig. 1434; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 6; Schleehtd. Lang. deutsch. 25
fig. 2907. — Vulg. Boj. Boz. Bozie. — d. lunie- August. Locuri in-
culte ruderale, drumuri, căi, g ane; specie forte vulgară cam prin tote
părţile prin țeră (Grec. enum. p. 29).

2. S. nigra. spec. 385; DC. prodr.4p. 329; Rehb. icon. germ 12.
fig. 1455; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 7; Schleehtd. Lang. deutsch. 98
fig. 2908, — Vulg, Soc. — î» Iunie, lulie, Păduri prin părţile de jos,

278 CONSPECTUL SISTEMATIC

prin zăvoiuri, lunci, comune rurale şi urbane, frecuent (Grec. enum.
p. 929); specie vulgară. Tirgujiul, Tismana ; Curtea-de-Argeşi, Corbeni ;
Găeşti lunca Argeşiului; Titu, Ghergani, Comana; Bucureşti; laşi.

3. S. racemosa |. spec. p. 336; DC. prodr. 4 p. 393; Rehb.
icon. germ. 12 fig. 1437; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2909. —
Vulg. Soc-roşiu. Soc-de-munte.— to lunie, lulie. Păduri în regiunea mon-
lană subalpină. Predeal; Sinaia ; Agapiea pe la Sichla, Neamţu (Chan.
exsic. Grec. enum. p. 29); Ceahlău; Broşteni pe Bistriţa şi Neagra.

3. VIBURNUM 1. seu. n. 370.

1. V. Lantana |. spec. p. 354; DC. prodr. 4 p. 326; Rehb.
icon. germ. 17 tab. 120 fig. 1; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 f. 2911. —
Vulg. Dirmoc. Dîrmocsin. — tb lunie. Păduri, tuferişiuri, crânguri.
Cerneţi, "Tismana ; Comarnic; Câmpina, Slănic; Bacău; laşi.

2. V. Opulus L. spec. p. 554; DC. prodr. 4 p. 325; Sturm
deutsch. h. 27; Rehb. icon. germ. 17 tab. 120; Sehlechtd. Lang.
deutsch. 28 fig. 2912. — Vulg. Călin. — bb lunie. Păduri în regiunea
submontană, a dealurilor şi a câmpiilor; specie vulgară (Grec. enum.
p. 30). Cerneţi; Craiova; Curtea-de-Argeşi; Câmpulung; Predeal; Câm-
pina; Ciocăneşti, Bucureşti, Panteleimon; Comana: Piatra; Neamţu
(Chan. exsic.); Fălticeni, Mălin.

Trib. IL. CAPRIFOLIEE Ach. Rich. Corola tubulosă infundibuli-
formă neregulată; loculele ovarice pluriovulate, stilurile întrunite, o
stigmă trilobată.

4. LONICERA /. gen. n. 233.

Ş 1. Flori axilare geminate; la fructificaţie limbul caliciului se
scutură şi boaba este necoronată; cauli erecţi.

1. L. Xylosteum |. spec. p. 245; DC. prodr. 4p. 335; Rehb.
icon. germ. 17 tab. 123; Sehlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2917.— Vulg.
Caprifoi. — tb Maiu, lunie. Păduri în regiunea dealurilor. Valea
Tesnei; Dimbovicioara; Comarnic; Buceci la Urlătoare şi în Valea-
Albă; valea Parnarului.

3. leiophy/la Simk. enum. transs. p. 276, L. lesophu/lla A. Kern.
wst. bot. zeit. 1870. p. 329. — Păduri montane subalpine. Buceci,
Sinaia (Knecht. leg.) -— Diferă de L, Xylosteum L. prin ramurile, pe-
tiolurile şi pedunculele sale glabre, prin peţiolurile sale mai lungi şi
prin suprafaţa foilor sale fin punctate.

CAPRIFOLIACEF, DIPSACELE

82)
=
co

2. L. nigra |. spec. p. 247; DC. prodr. 4 p. 335; Rehb. icon.
germ. 17tab. [23tig.3; Sehleehtd. Lang. deutsch.28 lig. 2918. — b A-
prilie, Maiu. Păduri în regiunea montană subalpină. Pe eracu-Bulzu-
lui pe subt stânci; pe Galbina; la Predeal pe Susaiu şi Clăbucetu-Tau-
rului; Buceci la Uslătoarea (Knecht.)! pe Barnarelu (vulg. Caprafoi).

3. L. tatarica [. spec. p. 247; DC. prodr. 4p. 325; Behb.
icon. germ. 17 tab. 193 f. 4. — b Maiu, lunie. De origine asiatică,
naturalizată şi propagată prin cultură; pentru parcuri şi grădini. (Grec.
enum. p. 30) forte vularizată.

Ş 2. Flori terminale capituliforme ; limbul ealiciului persistent,
boaba coronată ; caulii scandenţi sau volubili.

4. L. Caprifolium |. spec. p. 246; DC. prodr. 4+p. 331; Behb.
icon. germ. 17 tab. 122; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2913. —
Vulg. Caprifoi. — 1 Maiu, lunie. Introdusă şi propagată prin cultură;
ornamentală, grădini, parcuri. Bucureşti. (Grec. enum. p. 20).

5. L. implexa Ait.hort. kew. Ip. 131 (1789); DC. prodr. 4p 331;
Rehb. icon. germ. 17 tab. 122; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 29 14.—
î Maiu, Iunie. Introdusă şi propagată prin cultură; ornamentală, gră-
dini, parcuri.

6. L. Periclymenum |. spec. p. 247; DC. prodr. 4p.52l;
Rehb. icon. germ. 17 tab. 121; Sehlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2916.
Fericlymenum vulgare Mill. dict. n. 6. Caprifolium. silvaticum Lam. Îl.
Îr. 3 p. 365, — fo lunie- August. Introdusă şi propagată prin cultură ;
ornamentată.

LI. DIPSACEAE DC. fl. fr. 4p. 991.
1. DIPSACUS T7ournef. inst. tab. 263.

1. D. Fullonum 7. |. spec.p. 140 (1762). D. silvestris Lluds.
fl. angl. p. 49 (1762); Mill. gard. dict. n.1 (1768); Koch syn. p. 374%;
Rehb. icon. germ. 12fig. 1397; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 9944. —
Vulg. Scăiete. Seaiu-voinicului. Varga-ciobanului. — . 3 Iulie, August.
Câmpuri, locuri de luncă, drumuri, garduri rustice. Specie vulgară.
Severin; Baea-de-Aramă; Tismana: Tirgujiul ; Craiova; Curtea-de-
Argeşi, Corbeni; Câmpulung ; Titu; (ihergani, Bucureşti (D. silvestris
Grec. enum. p. 31); Comara; Câmpina; Tecuci; Neamţu; Broşteni,
Mălin, Fălticeni, Botoşiani ; lasi; Dobrogea.

£. sativus L. spec. p. 140 et 1677 (1762). D. Pullonum Mill.diet.

280 CONSPECTUL SISTEMATIC

n, | (1765); kochsyn. p. 375; Rehb. icon. germ. 12 fig. 1395 et auct.
plur. — Foile involucrale linear-lanceolate, scurte, orizontal în-
linse sau cam deflexe; bracteele scurte, egalând corola, răscurbat-
detlexe.

Ni se spune că odinioară planta acesta se cultiva pe la Ghergani
şi Titu pentru cilţi şi fuiore fabricei de postav a Băleanului. Probabil
că era var. f întrebuințată în acea cultură astădi abandonată.

2. D. laciniatus [.. spec. p. 141; Koch syn.p. 375; Rehb. icon.
gerin. 12 f. 1394; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2945. — Y, lulie,
August. Specie vulgară; prin locuri ca şi precedenta. (loşani, Padeşi;
Severin; valea Motrului la Broşteni; Tismana; Tirgujiul; Curtea-de-
Argeşi; Corbeni; Câmpulung ; Ciocăneşti, Băneasa, Herestrău, Bucu-
reşti (Grec. enum. p. 31); Comana; Câmpina; Bacău; Neamţu; Suceava.

3. D. pilosus [. spec. p. 141; Koch syn. p. 375; Rchb. icon.
germ. 12 fig. 1593; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2946. — 3 Iulie,
August. Păduri, tuferişiuri, zăvoiuri. Cloşani în valea Cernei; Tismana;
Lainici; Polovraci; Olăneşti, Călimăneşti, Rimnie; Crivina în zăvoiul
Prahovei ; Tulcea, Babadagh, Ciucarova.

2. CEPHALARIA Sc/rad. cat. n. get. 1614.

|. C. tra -ssilvanica Schrad. loc. cit.; DC. prodr. 4 p. 647;
Koch syn. p. 375; Schleehtd, Lang. deutsch. 28 fig. 2947. Scabiosa
transsilvanica L. spec. p. 141 (1762). Suceisa transsilvanica Spreng.
syst. veg. 1 p. 578; Rehb. icon. germ. 12 fig. 1387.— (0) Lulie, August.
Câmpuri, locuri inculte, drumuri, grâne, mirişti. Severin; Craiova;
Rimnic,, Călimăneşti ; Titu; Ciocăneşti, Bucureşti; Comana; Lehliu;
Feteşti; Buzău; Focşiani; Birlad; Cerna-Voda, Murfatlar, Constanţa.

2. C. radiata Griseb. et Sch. iter hung. p. 351 (1552) descripta;
Schur enum transs. p. 295. Suceisa radiata Schur inedit. S$. Fusiana
Heuff. mser. ex Fron. fl. schăssb. p. 38 (1858). — YI, lulie, August.
Tuferişiuri, mărăcinişiuri pe dealuri submontane. Câmpina pe laturea
despre Doftana; rară.

3. C. corniculata la-m. et Schult. syst. 3 p. 49 (1318); Griseb.
et Sch, iter hung. p. 351. C. centauroides Coult. dips. p. 25 tab. 1 (1823)
var. fi et 7; DC. prodr. 4 p. 648. C. centauroides f. hirsuta Neilr. diagn.
p. 65. Secabiosa corniculata W. et Kit. rar. hung. | tab. 13 (1800).
Ș. uralensis Host. îl. austr. 1 p. 188 (1926). Suceisa uralensis Rehb. ic.
ferm, excurs. p. 196. Ș. centauroides Rehb. icon. germ. 12 fig. 1390. —

DIPSACEAE 281

I. lulie, August. Stâncile abrupte de conglomerat, in societate cu Gy-
psophila glomerata Pall. între Gura-Văei şi Schela-Cladovei; Galaţi pe
promontoriul de la Bărboşi.

4. C. lzvigata Schrad. ind. h. gactt. 1514; Griseb. iter. hung.
p. 252. C. centauroides Coult. dips. p, 25 (1823) var. z. communis; DC.
prodr. 4 p. 648. C. centauroides n. levigata Neilr. diagn. p. 63. Seq-
biosa laevigata W. et Kit. rar. hung. 3 tab. 230 (1812). Suceisa uralensis
Rehb. icon. germ. 12 fig. 1391. — 4, Iulie, August. Stânci montane,
locuri petrose useate. Valea Țesnei la Gaura-Fetei; dealurile la Golu-
Drincei; Segarcea în Doljiu.

3. EKNAUTIA (ou. dips. p. 28.
(Sect. Trichera Schrad.)

1. K. arvensis Coult. dips. p. 29 (1823); DC. prodr. 4 p. 651
var. 2; Koch syn. p. 376; Rehb. icon. germ. 12 fig. 1353; Sehlechtd.
Lang. deutsch. 28 fig. 2945. Seabiosa arvensis L. spec. p. 143. Tricheru
arvensis Sehrad. cat. h. gott. 1514. — Vulg. — Muşeatu-dracului. —
4. Iunie, luhe. Livedi, finaţe, poeni, tufenişiuri. Severin, Cerneţi,
Hinova; Caracăl; Coziea, Stănişioara; Curtea-de-Argeşi; Tirgovişte ;
Rucăr, Sturzeni; Predeal, Buşteni; Băicoiu; Bucureşti; Birlad; laşi;
Monăstirea Neamţu (Chan. exsic.); Fălticeni.

f. campestris Koch syn. p. 577. Seabiosa campestris Bess. enum.
p.7 (1822); Rehb. icon. germ. 12 fig. 1355. — Simian, Hinova; Filiaşi ;
Stolnici; "Tecuci, "Țigănești. — Diferă de forma legitimă prin capitulele
sale foră flori radiante.

“. rosea Baumg. enum. transs. | p. 75 (1516); Simk. enum.
transs. p. 294. K. integrifolia Schur enum. transs. p. 295 (1866)- non
L. sub Scabiosa. HK. arvensis f. integrifolia Heutt. enum. banat. p. 91.
Seabiosa hitaibelii Schult. obs. p. 15 et 19 (1509). —— Câmpuri, mără-
cinişiuri, crânguri. Baea-de-Aramă; Tirgujiul, Bumbeşti; Curtea-de-
Argeşi; Pucioasa; Sinaia; Buşteni; Câmpina, Slănic; Băneasa în Vlaşea;
Buzeu, Bisca; Agapiea (HK. silvatica Urec. enum. p. 3l-non Duby);
Bacău; Piatra pe Cernegura.

2. K. atrorubens Janka ap. br. prodr. p. 257 (1533). Trichera
arvensis var. purpurea Ul. Hoftm. exsie. 1563! Anautia hybrida Urec.
enum. 1880 p. 3L-non Coult. — d. lunie, Iulie. Livedi, crânguri, mar-
gini de păduri, locuri deschise în regiunea câmpeană. Caracăl; Cacova,
Vultureanca; Băneasa, Comana; Ciocăneşti, Perişi, Buftea ; Băneasa,
Bucureşti ; Buda, Băicoi ; "Tulcea,

DD
(9 ei
DD

CONSPECTUL SISTEMATIC

f. integrifolia. Are tote caracterele speciei A. apvensis var. ș însă
florile sunt de un purpuriu-inchis întoema ca cele de la A. macedonica
de care, însă, diferă prin capitulele sale cu flori radiante. — Specie
de ornamentaţie, însă neglesă.

3. K. silvatica lDuby bol. gall. 1 p. 257 (1528); DC. prodr. 4
p. 651; Koch syn. p. 376; Boiss. fl. orient. 3 p. 129; Rehb. icon.
germ. 12 fig. 1350; Sehlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2942. K. dipsaci-
folia Heuft. in flora ann. 1556, | p. 5%. Scabiosa silvatica L. spec. p. 142
(1762). 5. dipsacifolia Host fl. austr. 1 p. 191 (1527); Rehb. icon.
germ. 12 fig. 13592. — Y, Iulie, August. Păduri subalpine quasi alpine.
Predeal la Piatra-Mare; Broşteni, Dealu-Ursului, Rarcu.

£. lancifolia Heutt. en. ban. p. 91 (1558). N. transsiloanica Sehur
enum. transs. p. 296 (1566)-ex p. — Muntele Ghiţu în Argeşi;

. atropurpurea. Diteră de precedenta numa prin florile sale de
un purpuriu-înehis, în loc de lilacine. — Ciocăneşti; Crivina; Dealu-
Mare p'intre viile despre Bucov.

4. K. Drymealleuff.in floraann. 1556,lp. 53; ejus enum. banat.
p. 91; Neilr. diagn. p. 64. Scabiosa punnonica Jaeq. enum, p. 22 (1762).
Seabiosa ciliata Rehb. icon. germ. î2 fig. 1351 - non Spreng. — d. lunie,
Iulie, Păduri pe dealuri muntose. Verciorova; Cerneţi pe dealurile
lorgutovei şi Dumbrăviţei; Baea-de-Aramă în Valea-Găinei.

5. K. longifolia kochsyn.ed.2p. 376 (1843); Ledeb. fl. ross. 2
p. 451; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 23 fig. 29041. A. siloatica f. lon-
gifolia Duby in DC. prodr. 4 p. 651. Seabiosa longifolia W. et Kit. rar.
hung. 1 tab. 5 (1799); Rchb. icon. germ. 19 îig. 1349. — d, Iulie,
August. Livedi, poeni, păduri, în regiunea montană subalpină, şi al-
pestră. Munţii Cloganilor pe cracu Osliei şi al Bulzului în valea Cernei ;
muntele Coziea; Negoiu; Buceci; Azuga, Predeal; Ceahlău ; Hartu.

4. SUCCISA VW. et Koch deutsch. 1 p. 743.

1. S. pratensis Maench meth. p. 459 (1794); Koch syn. p. 377;
Rehb. icon. germ. 12 fig. 1385; Schlechtd. Lang. deutseh. 28 fig. 2949.
Seabiosa suceisa L. spec. p. 1492; DC. prodr. 4 p. 660. — Y. August.
Septembre. Livedi subalpine şi alpestre. Curtea-de-Argeşi; Câmpu-
lung, Rucăr, Valea-Muierei, Pajerea; Predeal; Sinaia (Grec. enum.
p. 31); Agapiea; Neamţu (Chan. exsic.)

f. altissima Schur enum. transs. p. 297 (1366) pro spec. — Li-
vedi subalpine, Buceci; Predeal.

DIPSACEE 283

5. SCABIOSA Awm. et Schult. syst. 3 p. 2.

Ş 1. Tubul involucrului percurs pe delungul stu de $ sulcuri
paralele profunde ce merg de la bază pină subt coronă ; corona scurtă.

1. Florile lilacine sau purpurine.

1. S. lucida VIll. dauph. 2 p. 293 (17857); DC. prodr. 4 p. 658;
Koch syn. p. 379; Rehb. icon. germ. 12 tab. 695 excepto fig. 1382.
$. stricta W. et Kit. rar. hung. tab. 135 (1804). 5. norica Vest. bot.
zeit. ann. 1805 n. 3. — Vulg. Muşcatu-dracului. — Y, lulie, August.
Livedi, poeni, plaiuri în regiunea alpină şi subalpină. Negoiu; Ghiţu;
Buceci; Piatra-Mare, Susaiu, Predeal; Plaiu-Cumpătu, Plaiu-Gagului
la Posada. — Variază:

o. subalpina: Genuina. S. lucida ap. Sehlechtd. Lang. deutsch. 28
fig. 2953 et Auct. pleris. — Caulescentă, adesea trece de 30" înăl-
țime; caulii port o păreche ramuri cu mult mai sus de rădăcină
şi în acestă întindere există 3—5 noduri foliate aproximate, noduri ce
nu emit ramuri, sau că emit uneori âncă o păreche de ramuri; ramurile
scapiforme sau, uneori, subramificate: tote cun port strict;

f. alpicola Schur enum. transs. p. 300; S. norica Rehb. icon. germ.
12 fig. 1382. — Scundicică, adesea acaulă, tulpina emitend 1-2 sca-
puri simple ca de 10—15*" înălţime, sau portă un caul scurt cun nod
foliat forte aprope de tulpină. Forma acesta există mai ales pe plaiu-
rile alpine. Buceci, Piatra-Mare şi Cumpătu.

2. S. Columbaria |. spec. p. 143; Koch. syn. p. 378; Ledeb.
fl. ross. 2p. 457; Boiss. fl. orient. 3p. 131; Scehleehtd. Lang. deutsch. 28
fig. 2959. Asterocephalus Columbarius Rehb. icon. germ. 12 fig. 1375.
Seabiosa banatica W. et Kit. rar. hung. tab. 12 (1799); Heuft. enum. ban.
p. 92; Neilr. diagn. p. 6%. Asterocephalus banaticus Rehb. |. c. fig. 1353.-—
I, lunie- August. Stânei, precipiţiuri stâncose în văi umbrose umede.
Verciorova în valea Slătinicului; valea 'Țesnei; Mânăstirea Bistriţa ;
valea Oltului la Coziea, muntele Coziea; Dimbovicioara; în Suceava
pe Bistriţa la gura Barnarului; Dealu-Ursului, Rarcu.

Principalele diferenţe între aceste două specii consist mai cu
seamă în portul! corpului lor; insă, uneori se găsesc individe de un
port sau înfăţişare aşia că este torte diticil de a le relega cu precisiune
la anume care din aceste două specii. Putem ad&oga şi particularitatea
că, la noi, cea d'intâiu ocupă regiunea montană înaltă, de ordinar
alpină; cea de a doua ocupă regiunea montană inferioră. — Între
S. Columbaria L. şi 5. banatica W. et hit. n'am putut constata dite-
rențe specilice esenţiale.

284 CONSPECTUL SISTEMATIC

2. Florile gălbenii (ochloleuce).

3. S. ochroleuca |. spec. p. 146; DC. prodr. 4 p. 6585; Koch
syn. p. 378; Sehlechtd. Lang. deutsch. 283 fig. 2951. 5. Columbaria Și.
pol morpha Baumg. enum. transs. | p. 142 (18316). 5. Columbaria fi.
ochroleuca Ledeb. [l. ross. 2 p. 457. Asterocephalus ochroleucus Rehb.
icon. germ. 12 [ig. 1379. — Vulg. Sipică. — Y, lunie- August. Livedi,
poeni, locuri deschise; în regiunea montană subalpină şi alpestră pină
în totă regiunea câmpiilor. Verciorova, Severin; Baea-de- Aramă;
Cloşani; Tismana; Craiova; Drăgăşiani, Himnic; Călimăneşti, Stăni-
şioara ; Curtea-de-Argeşi, Corbeni ; Câmpulung ; Tirgovişte; Stolnici;
Ionești, Cacova, Vultureanca ; Comana; Bucureşti, Chitila, Ciocăneşti ;
Periși; Predeal, Azuga, Sinaia; Buzău; Feteşti; Focşiani; Vaslui.

f. flavescens. Uriseb. et Sch. iter. hung. p. 350(1852) S. flavescens
Ș. tenuifolia Baumg. |. c.-non Hoth. nec. Willd. $. Scopoli Griseb. et
Seh. it. hung. p. 350-non Link. — Pinele foilor caulinare în mare
parte intregi, lineare ; capitulele globose mai măricele, aristele cali-
ciului roşcate sau palescente. — Adesea în societate cu congenera sa,
însă în regiunea câmpiilor.

Ş 2. Tubul involuerului în jumetatea inferioră neted, rotundat,
peros; în jumetatea sa superioră este suleat pină subt coronă; co-
rona forte amplă.

4. S. ucranica |. spec. p. 144; DC. prodr. 4 p. 655; Koch syn.
p. 580; Ledeb. fl. ross. 2 p. 454; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1371. —
3 lulie, August. Locuri tari, aspre, petrişluri cu icrbă, năsipuri, prin
vii. Severin, Hinova, Stirmina ; Golu-Drincei; Craiova, Segarcea ; Mă-
cin, "Tulcea, Babadagh, lenisala ; Constanţa, Tuzla.

LII. VALERIANACEE Lindl. nat. syst. 265.
1. VALERIANA / gen. n. 44.

Ş 1. Tote foile pinatipartite.

1. V. officinalis |. spec. p.45; Koch syn.369; Ledeb. fl. ross.2
p. 455; Boiss. fl. orient. 3 p. 59. —- Vulg. Odolean. — d. Maiu- lulie.
Locuri de luncă, locuri umede, tuferişe, margini de păduri tot pe la
locuri umede. Specie vulgară. — Variază:

a. major. Koch syn.p. 369 (1843). V. officinalis Sturm h. 9; Rehb.
ie. germ. 12 f. 1432. et auet.pl. V. procurrens Wallr. in linn. vol. 14
(1544) p. 540. Caul înalt, foliolele foilor inferiore și medii tote den-
tate. — Valea Ţesnei; Câmpulung; Piteşti ; Ciocăneşti, Chitila; Heres-

VALERIANACEAE 285

trău, Bucureşti (Grec. enum. p. 30); Comana în lunca Câlniştei ; Bră-
neşti, Paserea ; Bacău, Piatra; Monăstirea Neamţu (Chan. exsic.!)
Fălticeni, Măliu ; laşi.

6. co/lina Wallr. in linn. vol. 14 p. 537 (1840). V. officinalis B.
minor Koch syn. ed. 2 p. 369; Ledeb. fl. ross. 2 p. 438. V. officinalis
Schlechtd. et Lang. deutsch. 28 f. 2922. V. angustifolia 'Tauseh ap.
Host. fl. austr. 1 p. 36 (1827) - non Cavan. icon. 4 tab. 353 (1797). —
Caul adesea mai gracil, tote foliolele lineare, ânguste, întregi, uneori
numa unele ale foilor de lingă rădăcină puţin dentate. Prin păduri sau
tuferişe. Piteşti prin zăvoiul Argeşiului ; Ciocăneşti ; Comana ; pe lingă
Focşiani ; subt Ceahlău (Knecht.); laşi; Botoşiani pe la pădurea
Filipescu.

2. V. sambucifolia Mikan in Pohl. fl. bohem. 1 p. 41 (1810);
DC. prodr. 4 p. 641; Koch syn.p.369; Rehb. ic. germ. 12 fig. 1431.—
Y. Iulie, August. Păduri în regiunea montană. Tismana ; valea Oltu-
lui pe la Coziea ; Dimbovicioara ; Bucecei în valea Caraimanului (Knecht.
mis.), în Buşteni la Valea-Babelor şi la Sinaia (V. officinalis Grec.
enum. p. 30-non L.); în Suceava la Broşteni in cheile Barnarului şi
în valea Barnarelului sus la Podu-Popei.

Ş 2. Foile radicale întregi, cele caulinare 2-3 sau pinatipartite.

3. V. dioica [. spec. 44; DC. prodr. 4 p.637; Koch syn. p. 270;
Sturm deutsch. h. 9; Rehb. icon. germ. 12 f. 1428. Sehlechtendal et
Lang. deutsch. 285 f. 2924. — Vulg. Odolean. — Y. Maiu, lunie. Prin
livedi şi locuri umede. Mânăstirea Neamţu (Chan. exsic.!)

4. V. tripteris L. spec. p. 45; DC. prodr. 4 p. 636; Sturm
deutsch, h. 44; koch synon. p. 370; Rehb. icon. germ. 12 fig. 1494;
Sehlechtd. et Lang. deutsch. 28 f. 2926. — Y, lunie- August. Păduri
în regiunea subalpină. Buceci în totă întinderea şi poalele sale (Grec.
enum, p. 31); Predeal; Dimbovicioara.

5. V. bijuga Simk. koezlem. XV 1878p. 558 et in enum. transs.
pe 289 pro var. Valerian tripteris. V. tripteris f. heterophylla Baumg,
en. | p. 57 (1816)-non Lois. — V. transsilvaniea Schur herb. transs.
V. sisymbriifolia et V. cardaminis Schur en. transs.p. 290 (13866)-non
Dest. nec M. Bieb. V. dacica Pore. magyar. nâv. lap. IX p. 197
(1885). — I. Iulie, August. Locuri umede prin codri subalpini pe la
la 1700 m. alt. Buceci pe la Sinaia (Knecht.), Buşteni, Valea-Albă;
xeahlău. |

Grecescu D. Dr. — C, 1324. 21

936 CONSPECTUL SISTEMATIC

Ş 3. Tole foile intregi, indivise, numa marginea uşior dentată.

6. V. simplicifolia lkabath ex Uechtr. brandenb. ver. VI p. 110;
Neilr. diagn. p. 62. V. dioica f. simplicifolia hehb. iconogr. | f. 120
et icon. germ. 12 f. 1429; Schur en. transs. p. 259. — d, lunie, Iulie.
Locuri turfacee prin vălcele subalpine. Predeal pe poalele Clăbucetu-
Tăurului, frecuent; Buceci la Urlătoarea. — Foile radicale ovate sau
eliptico-rotunde, obtuse, peţiolate, cele caulinare medii eliptice, cele
superiore mici, linear-ânguste neregulat dentate.

î. oblongifolia. Foile radicale oblung-eliptice rotundate, cele cau-
linare medii, oblung-obovate sesile neregulat dentate spre bază. —
Cu precedenta, prin aceleaşi locuri.

7. V. montana |. spec. p. 45; DC. prodr. 4 p. 635; Koch syn.
p. 370; Rehb. ic. germ. 12 f. 14923; Sehlechtd. et Lang. deutsch. 28
f. 2997. — Y, Iunie, lulie. Păduri, codri, în regiunea montană sub-
alpină. Valea 'Tesnei; muntele Coziea sub Stănişioara pe la Icoana;
Dimbovicioara; Buceci pe la Sinaia (Grec. enum. p. 31); în valea Ca-
raimanului (Knecht.), la Urlătoarea şi la Sehitu-lalomiţa; valea Bar-
narului, a Barnarelului şi la Rareu în Suceava.

2. VALERIANELLA /o//. palat. 1 p. 20.

Ş 1. Loculele sterile confluente sau forte alăturate: deei, fructul
matur 2-3 locular.

1. Locula fertilă avend înflătură ghebosă dorsală parenchimică
pericarpică.

* Fruetu bilocular avend loculele sterile confluente.

1. V. olitoria Poll. palat. | p. 30 (1776); Maeneh meth. p. 493;
DC. prodr. 4 p. 625; Gren. odr. fl. fr. 2 p. 58; Rehb. ic. germ. 12
f. 1398; Sehlechtd. et Lang. deutsch. 28 f. 2934. Valeriana Locusta
a. olitoria L. spec. p. 47. — Fedia olitoria Vahl enum. vol. 2 p. 19
(1806). — Vulg. Petic. Salata-mielului.-— (-) Aprilie - lunie. Locuri u-
mede cu i6rbă, prin ogore, pomării, pe la drumuri. Vereiorova, Cer-
neţi; Simian, Hinova ; Craiova; Caracăl; T.-Măgurele, Salciea ; Rimnic;
Slatina, Strihareţu; Ciocăneşti, Chitila, Bucureşti, Paserea ; Comana ;
Berlad; laşi: Neamţu.

=: Fruectu trilocular, loculele sterile nefiind confluente.

2. V. turgida DC. prodr. 4 p. 626; Ledeb. fl. ross. 2 p. 499;
Boiss. fl. or.3 p 107. Fedia turgida Stev. mem. soc. natur. de Mose. V.
(1314) p. 245. — ) Aprilie, Maiu. Pe la poalele munţilor prin locuri
cu ierbă, tuferişe : Verciorova la Porţile-de-Fer (Simk., Degen).

VALERIANACE E, SYNANTHERE A 287

2. Locula lertilă fără înflătură gehebosă dorsală: fructu matur
trilocular.

* Faţa anterioră a fructului plană.

3. V. Auricula D(. îl. ir. suppl. p. 492 (1815); ejus prodr. 4
p. 627; Gren. oder. fl. fr. 2 p. 59; Rehb.ie. germ. 12f. 1400; Schlechtd.
et Lang. deutsch. 25 f. 2939. Valeriana Locusta 3. dentata L. spec.
p. 48. Fediaolitoria Gertn. fruct. 2 p. 36 tab. 86 (1791) - non Poll. 1. e. —
() lunie, lulie. Prin porumbişti, mirişti vechi părăsite. Şimian spre
Hinova.

** Faţa anterioră a fructului cu scobitură scafoidă.

4. V. carinata Lois. not. p. 149 (1810); DC. prodr. 4 p. 629;
Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 59; Rehb. ic. germ. 12. 1399; Schlechtd. et
Lang. deutsch. 28 £. 2935. — (0 Aprilie, Maiu. Câmpuri pe lingă lo-
curi de cultură. Rosnov, Piatra ; laşi.

Ş 2. Loculele sterile distante; fructul trilocular, faţa sa anterioră
plană, locula fertilă fără înflătură dorsală ghebosă, cele două sterile
sunt filiforme, arcuate, descriind o poteovă pe faţa anterioră, .

5. V. Morisonii DC. prodr. 4 p. 627 (1830); Ledeb. fl. ross. 2
p. 431; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 63; Sehlechtd. et Lang. deutsch. 28
(lg. 2958. V. dentata Koch syn. p. 373 var. £; Rehb. icon. germ. 12
lig. 1403. Valeriana mizta L. spec. p. 48 ap. Soyer-Willemet. Fedia
Morisonii Spreng. pug. | p. 4 (1813). F. dascarpa Stev. mem. se. nat.
Mosc. 5 p. 347 (1814); Bess. enum. p. 4 n. 43. — (-) Aprilie, Maiu.
Câmpuri prin ierbă şi pe lingă holde: Craiova: Perişi, Chitila, Mo-
goşoea, Herestrău, Bucureşti; Comana.

6. V. eriocarpa Desv. jorn. bot. 2p. 3i4tab. 11 £2 (1509);
DC. prodr. 4 p. 626; Ledeb. fl. ross. 2 p. 431; Gren. Godr. fl. fr. 2
p. 64; Rchb. icon. germ. 12 f. 1406 optime. Fedia eriocarpa Roc, et
Seh. syst. veget. 1 p. 364; Stev. 1. e. p. 349. (-) Aprilie, Maiu. Locuri
inculte prin ierbă, pe lingă arături vechi abandonate. Feteşti; Măcin;
Tulcea.

LIII. SYNANTHEREA C. Rich.
(în Marthe cat. hort. bot. 1801 p. 85).
I. TUBULIFLORE DC.
Calatidele au tote florile tubulâse, adică /loseule, sau cele din
centru totdeuna tubulose ; flosculele 4-5 dentate sau lobate, regulate
sau neregulate.

9RS CONSPECTUL SISTEMATIC

Ord. |. Corymbiferae Juss. gen. pl. 177.

Florile din centrul calatidelor sunt floscule hermatrodite, regulate;
cele de la circonferenţă sunt unisexuate, femele sau neutre (sterile),
adesea neregulate avend corola liguliformă: semifloscule; în acest din
urmă caz calatida este radiatifloră. Stilul florilor hermafrodite are
stigma cilindrică foră îmflătură articulară şi foră inel peros la bază.

Trib. I. EUPATORIOIDEE Less. Calatidele discoide, avend numa
floscule. Stigma bifidă, cracii lungi de egală grosime sau elaviformi,
către virf puberulo-papiloşi.

1. Eupatoriex DC. Tote florile ealatidei hermafrodite.

1. EUPATORIUM 7Jvurn. inst. p. 455 î. 259.

4. E. cannabinum |. spec. p. 1173; DC. prodr. 5 p. 180, Rehb.
icon. germ. 16t. 1. Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 fig. 2955. — E, Iu-
lie, August. Locuri umede, lunci, zăvoiuri, păduri. Verciorova în valea
Cerovăţului şi a Pahnei; Severin; Baea-de-Aramă ; valea Cernei în
(loşiani; Tismana; Lainici; valea Oltului pe la Călimăneşti, Coziea,
Brezoiu; Curtea-de-Argeşi, Corbeni ; Câmpulung, Bughea ; Titu, Gher-
gani (Grec. enum. p. 31); Slănic, Tirgu-Oena; Agapiea; Mânăstirea
Neamţu (Chan. exsic.!); Broşteni pe Bistriţa, pe Neagra şi pe Bar-
narele ; laşi.

2. ADENOSTYLES (ass. dict. 1 Suppl. p. 59.

1. A. Kerneri Sim. en. transs. p. 297 (15836). A. alpina Baumg,
en. transs. 5 p. 55 prop. et Auct. transs.-non Cacalia alpina var a.
[. spec. p. 1170 nee A. alpina Blutt et Fing. A. albifrons Baumg. |. e.
et Auct. transs.- non Lin. f. nec Rehb. Cacalia Alliarie A. Kern. cest.
bot. zeit. XXI p. 12-non Gonan illusr. p. 75 (1773). — Vulg. Ciucuraşi.
Bosacă. Florea-Ciumei. — Y, lulie, August. Păduri, locuri umbrose în
regiunea montană subalpină. Muntele Jepu în Argeşi; Buceci la Si-
naia, în Valea-Babelor şi în Valea-Albă; valea Bornarelului spre
Podu-Popei.

2. A. orientalis boiss. fl. orient. 3p. 155 (1555). A. leuco-
phuylla var. hybrida (Qriseb. spicil. 2 p. 155-non VII. A. leucopha/lla
DC. prod. 7 p. 271 quoad plantam olympicam -non Rehb. ic. germ, 16
t. 3, nec DC. prodr. 5 p. 204. — d, Iulie, August. Păduri, locuri um-
brose în regiunea subalpină. Buceci la Valea-Babelor şi la Valea-
Albă. Determinat după exemplarul din Piatra-lui-Crai, laturea din
Transilvania, de la L. Simkovici.

SYNANTHERE E 289

2. Tussilaginea. Cass. Florile calatidelor parte hermatrodite,
parte unisexuate : poligame sau oarecum dioice.

3. HOMOGYINE (ass. duct. sc. nat. 21 p. 412.

1. H. alpina Cass. |. c. DC. prodr. 5 p. 205. Rehb. ic. germ. 16
t. 11; Sehlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2959. Tussilago alpina L. spec.
p. 1170; Sturm. deutsch. fl. h. 21. — Vulg. Rotungidre. — d. Maiu,
lunie. Locuri turfacee sau umbrose prin păduri şi vălcele alpine şi sub-
alpine. Godeanu; Negoiu; Păpuşea; Predeal pe poalele Clăbucetu-Tau-
rului; Buceci la Buşteni, Sinaia, la Schitu Ialomiţei şi pe Furnica;
valea Caraimanului (Knecht. mis.); valea Barnarelului la capu riului.

4. TUSSILAGO 7Jvurn. inst. p. 487 t. 275.

1. T. Farfara [L. spec. p. 1214; Sturm deutsch. fl. h.2; DC.
prodr. d p. 208; Rchb. ic. germ. 16 t. 13; Schlechtd. et Lang.
deutsch. 29 f. 2961. — Vulg. Podbal. Podbeal. — d, Martie, Aprilie. Pe
coste, maluri rupte schistose sau argilo-glareose în regiunea subalpină
şi montană infericră; plantă vulgară (Grec. enum. p. 31). Baea-de-
Aramă, Cloşani; Tismana ; Tirgujiul; Bumbeşti, Lainici; Călimăneşti,
Coziea ; Himnie, Olăneşti; Câmpulung, Conţeşti ; Sinaia; Văleni; Bacău;
Piatra; Mânăstirea Neamţu (Chan. exsic.!); Broşteni pe Bistriţă ; laşi
la Răpedea ; Botoşiani.

5. PETASITES Town. inst. p. 4531 t. 255,

1. P. officinalis Monh meth. p. 563 (1794); Koch syn.p. 353 ;
Schlechtd. et Lang. deutseh. 29 f. 2962. P. vulgaris Dest. fl. all. 2
p. 270 (1798); DC. prodr. 5 p. 206; Rchb. ic. germ. 16 t. 10. — Tussi-
lago Petasites 1. spec. p. 1215; Sturm. deutsch. fl. h. 2 (flor. herma-
phrod.). T. hybrida L. spec. p. 1914 (îl. foemin.) — Vulg. Brustur, Brus-
tur-dulce. Căptălan. Căptălaci. Rhădăcina-Ciumei. Sudorea-laptelui. Cu-
curuzi. — d, Martie, Aprilie. Vălcele umbrose umede pe lingă apşiore,
în regiunea montană subalpină şi alpestră. Conţeşti, Câmpulung ; Pre-
deal; Buceci; Mânăstirea Neamţu (Grec. enum. p. 31; Chan. exsic!) ;
Comăneşti; Piatra pe Cernegura; Broşteni pe Neagra, pe Barnaru ;
Rareu; pe Borca, forte comună.

2. P. albus Gurin. fruct. 2p. 406 (1791); DC. prodr. d p. 207;
Koch syn. p. 384%; Rehb. ic. germ. vol. 16 t. 8; Sehlechtd. et Lang.
deutsch. 29 f. 2963. Tussilago alba L. spec. p. 1214; Sturm deutsch.
fl. h. 21: flores hermaphrodites. T. ramosa Hoppe taschenb. p.35 (1803);
Sturm deutsch, fl. h. 21, 11: flores taemineiş. — 4, Aprilie, Maiu. Prin

290 CONSPECTUL SISTEMATIC

locuri umbrose în văi subalpine. Buceci pe la Sinaia (Grec. enum.
p. 31); Buşteni, Azuga; Valea-Dimbovicioarei.

f. Kablikianus. P. Kablikianus 'Tausch ap. hehb. deutsch. fl. 16
p. 4% n. 5 etic. germ. 16 tab. 9. Foile ovate şi cam acute la virf, cor-
date la bază, larg şi neregulat dentate, dinţi cam cartilaginei, paginea
lor inferioră tomentos-aranedsă ; foliole periclinului acute ; cracii stig-
matici la florile hermafrodite lungueţi şi lanceolaţi. După Reichenbach,
este un bastard din Petasites officinalis prin toile sale şi din P. albus
prin florile sale. — Buceci pe laturile Costilei.

3. P. niveus Baumg. en. transs. 2 p. 91 (1816); Cass. dict. sc.
nat. 39 p. 202; DC. prodr. 5 p. 207; Koch syn. p. 384, Rehb. icon.
germ. 16 t. 7; Sehlechtd. et Lang. deutsch. 29 î. 2964. — Tussilago
wivea Hoppe in Sturm deutsch. h. 21 t. 12: flores hermaphr. 7. pa-
radoza Retz. in Sturm deutsch. fl. h. 21 t. 13: flores fosmineis. —
4, Aprilie, Maiu. Locuri umbrose prin văile munţilor. Mânăstirea
Neamţu (Chan. exsic.; Grec. enum. p. 31. P. albus Br. prodr. p. 262
-non (G:ertn.)

Trib. II. ASTEROIDEZ Less. Calatidele, mai la tote speciile, radia-
tiflore. Stigma florilor hermafrodite bifidă, cracii lungi lineari de egală
grosime pină în virf şi m&nunţel puberulaţi, la exterior cam plani.

5. Asterinew Nees ab Esenb. Anterele necaudate; recepta-
culul nepaleat.
a. Acheniile foră pappus.

6. BELLIS /. gen. n. 902.

1. B. perennis |. spec. p. 1248; DC. prodr. 5 p. 304; Koch
syn. 567 ; Rehb. icon. germ. 16 t.27 f. 6; Schlechtd. et Lang. deutseh. 29
f. 2978. — Vulg. Bănuţi. Bănuţele. Butculiţe. Părăluţe. — d, lunie, lulie.
Prin locuri cuierbă, livedi, ograde de pomi şi în horticultură. Ponoare,
Baea-de-Aramă, Culmea-Cernei, poalele Osliei în Mehedinţi, forte fre-
cuentă ; Nămăeşti; Bucureşti (Grec. enum. p. 32); Sinaia (Knecht,),
Predeal în valea Hoşnovei şi pe la Schit; laşi din grădini; M6nă-
stirea Neamţu (Chan. exic.)

b. Acheniile cu pappus.

7. LINOSYRIS 100. juist. p. 225.

1. L. vulgaris (ass. ex Less. syn. p. 195 (1532); DC. prodr. 5
p. 352; Koch syn. p. 38%; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2966.

SYNANTHEREE 291

Clrysocoma Linosyris L. spec. p. 1175. Galatella Linosyris hehb. fil.
icon. germ. 16 t. 19 f£. 1. — Y, Iulie, August. Câmpuri, coste, prin
poeni sau lufişi la locuri aprice: Golu-Drincei; Craiova, Cireea; Cara-
căl; Piteşti la Valea-Popei; Ciocăneşti (Grec. enum. p. 52); Comana;
Constanţa.

2. L. villosa DC. prodr. 5 p. 352; Ledeb. fl. ross. 2 p.49;
Boiss. fl. orient. 3 p. 162. Chrysocoma villosa L. spec. p. 1175. Gala-
tella villosa Rehb. icon. germ. 16 t. 19 f. 2. — d, August, Septembre.
Locuri şi rupturi de coste argilo-glarose: laşi la Oroneanu; Bărboşi;
in Dobrogea la Ciucarova şi pe la Constanţa frecuent.

8. ASTER /. gen. n. 954.

Ş 1. Caulii şi foile părose sau seabre peste tot sau numa pe muchii.

1. A. alpinus [.. spec. p. 1226; DC. prodr.5 p. 227; Koch syn.
p. 385; Rehb. icon. germ. vol. 16 tab. 14 fig. 3; Sehlechtd. Lang.
deutsch. vol. 29 fig. 2967. — Vulg. Ochiul-Boului. — d, lulie, Au-
gust. Păsciuni şi stânci în regiunea alpină. Buceci pe Jipi (Knecht.
leg.), pe Caraimanu şi Costila; în Mehedinţi pe munţii Camenei (Degen
miss.) ; în Suceava pe hartu.

2. A. Amellus [.. spec. p. 1226; D(. prodr. 5 p. 231; Koch.
syn. p. 385; Rehb. icon. germ. vol. 16 tab. 15 fig. 1; Sehleshtd. Lang.
deutsch. vol. 29 f. 2968. A. tinetorius Wallr. in linn. ann. 1840 p. 641. —
Vulg. Ochiul- Boului. Rugşcă-venătă. Steliţă. — Ă. August, Septembre.
Câmpuri prin crânguleţe, mărăcinişiuri, tuferişe şi pe coste. Golu-
Drincei; Săgarcea, Craiova; Călimăneşti, Coziea; Câmpulung ; Cio-
căneşti (Grec. enum. p. 22); Comana; Odobeşti, Vrancea; Tecuci;
laşi; Botoşiani, Agafton. Între acestea se găseşte adesea şi va-
rietatea :

3. Bessarabicus DC. prodr. 5 p. 251. A. Bessarabicus Bemh. ap.
Rehb. germ. excurs. p. 246. A. Amellus f. major Ledeb. îl. ross 2
p. 476.— Se deosebeşte mai ales prin foile sale oblungi obovate acute
intregi şi cele caulinare cu înfăţişare arcuată, tote scabre şi puţin
nervose; apoi prin corimba sa adesea composită cu capitule mari,
amplu radiate.

3. A. salignus Willd. spec. 3 p. 2040 (1800); DC. prodr. 5
p. 239; Koch syn. p. 386.— d, Lulie, August. Locuri mlăştinose. Prin
lunca Dimboviţei lingă Bucureşti la Chiajna; pe Zeletinu la Podu=
Turcului.

292 CONSPECTUL SISTEMATIC

Ş 2. Caulii şi foile peste tot glabre.

4. A. Tripolium |. spec. p. 1226; Koch syn.p. 555; Rehb.
icon. germ. 16 t. 16; Sehlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2969. Tripolium
vulyare Nees ab Esenb. gen. et spec. aster. p. 152 (1818); DC. prodr. 5
p. 253. Aster palustris Lam. îl. fr. 2 p. 143; şi când tote foile sunt forte
ângust-lanceolate sau lineare este A. pannonicus Jacq. h. vind. 1 p. 3
t. 3. — 3 Ausust, Septembre. Bălţi sau mlăştini, prin locuri sărate,
Câmpina pe pruntul Doftanei la vale de Telega; Mizil (Knecht. m.) ;
Buztu; Lacul-Sărat; bălțile d'intre Tirgu-Frumos spre Cotnari şi în
cele despre laşi; apoi în Dobrogea: Tulcea ; Caracoium, Mamaea şi
TŢichir-Ghiol pe lingă lacul Tuzla-Ghiol.

9. GALATELLA Cass. duct. sc. nat. 18 p. 36.

1. G. punctata Cass. |. c. p. 57. Boiss. fl. orient. 3 p. 160.
(. punctata a. grandiflora Ledeb. îl. ross. 2 p. 478. G. punctata "i. în-
sculpta DC. prodr. 5 p. 255. G. insculpta Nees. aster. p. 161 (1518);
Rehb. ic. germ. 16 t. 18 f. 2. Aster punctatus W. et Kit. rar. hung. 2
t. 109 (1802). — I. August, Septembre. Tuferişiuri m&nunte la locuri
aprice pe coste. Comana; "Tecuci; laşi; Cotnari; Constanţa.

£. dracunculoides Lallem. in Ledeb. fl. ross. 2 p. 479 var. e.
Aster dracunculoides Lam. eneyel. mâth. I p. 303 (1783). Galatella
dracunculoides a. radiata: DC. prodr. 5 p. 256. Foile linear-ânguste
cu mult mai lungi de cum în forma genuină, accentuat trinervice ; ca-
pitulele numerose, măricele radiatiflore. Pe dealurile de la Cotnari.
Planta nâstră nu diferă de cea din Rusiea intru nimic.

10. ERIGERON 1. gen. n. 93: (excl. spec.)

$ 1. Caulii ramoşi, pleio-oligocefali.

1. Paniculă vastă de capitule micutele.

|. E. canadense |. spec.p. 1211; DC. prodr. 5 p. 259; Ledeb.
fl. ross. 2 p. 487; Rehb. ic. germ. 16 tab. 26 fig. 1; Sehlechtd. Lang.
deutsch. 29 f. 29792. — Vulg. Bătrânişi. Şoricel. Coda-vacei. Spirincea.
Steluţă. — QC) Iulie, August. Locuri cultivate şi necultivate, pirloge,
dărâmături, pe lingă şi pe ziduri vechi, păragini; forte comună şi fre-
cuentă in totă ţera mai ales în regiunea câmpiilor (Grec. enum. p. 31).
Călimăneşti, Rimnie ; Câmpulung; Titu, Ghergani, Ciocăneşti ; Crivina,
Ploeşti; Bucureşti; Comana; Focşiani, Odobeşti ete.

9. Corimbă terminală de capitule mari.

a. Florile radiante egalez nivelul celor centrale.

2. E. acre |. spec. p. 1211; DC. prodr. 5 p. 290; Koch syn.

SYNANTHERE £ 293

p. 585; Ledeb. 1]. ross. 2 p. 488; Rehb. ic. germ. 16 tab. 96 f 2;
Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 fig. 2973. B. serotinus Weihe ap. Koch.
|. €.; Ledeb. ]. c. var. ş. — Vulg. Ochiu-boului de câmpuri. Steluţe. —
d. lulie, August. Prin locuri cu ierbă şi pe rupturi de coste schisto-
argilose, in regiunea subalpină a dealurilor şi a câmpiilor; vulgară.
Rimnic, Călimăneşti, Coziea ; Ghiţu ; Bughea, Câmpulnng ; Bușteni,
Sinaia; Câmpina, Telega, Brebu; Ciocăneşti, Chitila, Bucureşti; Co-
mana; Monăst. Neamţu (Chan. exsic.); Broşteni pe Neagra şi pe Ra-
rău; Dobrogea : Isaccea, Cocoşi.

3. E. racemosus Baumg en. transs. 3 p. 119 (1816). E. po-
dolicus Bess. en. p. 37 (1822). E. acre f. podolicus Ledeb. fl. ross. 2
p.459. E. pseudoacris Schur en. transs. p. 308 (1866).— Caule înălticel,
adesea ramos, anguloso-suleat, de un roşiu purpuriu, puţin păros sau
glabru, la virf racemos; foile apropiate sau cam distante, puţin hir-
sute sau glabre şi doar pe margine peros-ciliate, cele radicale oblungo-
spatulate şi lung atenuate în pețiol, ca de 5-9 lung. pe Lemn lăţime,
cele caulinare micşiorându-se şi ângustându-se, ca de 4-5" lung.
de 4-5 Jăţ,, din ce în ce sesile; ramurile racemei mono-tricetale
constituind grupă corimboidă ; florile radiante egalez sau abia întrec
nivelul celor centrale, purpurine sau albide.— Sunt exemplare ce, prin
forma şi glabricitatea caulilor şi a foilor, nu prezentez o deosebire vă-
dită de acelea din nordul Europei ce au denumirea de E drebachensis
Mill. — 3, lulie, August. In regiunea subalpină pînă în cea alpină
chiar. Buceci la Poeana-Stânei (Knecht.miss.), în Valea-Babelor, Poea-
na- Țapului, şi la Buşteni; Slănicu din Prahova; Broşteni pe Neagra.

Y. macrophyllus. Caule înălticel, simplu, verde palid, m le şi mult
peros, uşior sulcat; foile apropiate, moi şi de un verde-palid, îmbră-
cate cu un păr mâle alburiu, obluug-spatulate, cele infer. şi radicale
atenuate în pețiol, tote mai lungi dar şi mai late de cum sunt în for-
mele precedente. — Livedi în părţile de sus subalpine. Sinaia pe la
Poeana-Stânei (E. carpaticum Grec. enum.p. 32 - non (riseb.)

b. Florile radiante întrec cu mult nivelul celor centrale.

* Pedunculele şi bracteele periclinice hirsute neglandulare.

4. E. alpinus L. spec. p. 1211; Sturm deutsch. fl. h. 28. 12;
Koch syn. p. 389; Rehb. ic. germ. 16 t. 23 fig. 1, 2, optime; Sag. et
Schn. carp. centr. 2 p. 221 pro diagnosem. — Caule mono-oligocefal
hirsut; foile lanceolato-sputulate hirsute şi cele infer. atenuate în pe-
țiol ; capitulele măricele au foile involucrale verdi cam ecvilonge, tote
erecte, hirsute; ligulele florilor radiante îndoit mai lungi de cât flos-

294 CONSPECTUL SISTEMATIC

culele discului. — d, lulie, August. Stânci în regiunea alpină. Buceci
pe Costila şi Caraimanu în Valea-Albă ; Ceahlău la "Toaca (Br. miss.)

£. glabratus. - Î:. glabratus Hoppe et Hornch. pl. exsic.; Bluf. et
Fing. comp. germ. 2 p. 364 (1825); Koch syn. p. 389; Rehb. ic. germ. 16
tab. 23 £. 3. — E. alpinus var. 6. DC. prodr.5 p. 291. — Buceci pe
Babele.

7. e/atior Schur enum. transs. p. 309 (1866). — Cauli la bază ces-
pitoşi sau subeespitosi, ca de 25 - 30“ înălţ. robusticei, de un verde
palid, hirsuţi sau glabrescenţi, la vif 2 - 5 cefali; foile cu mult mai
mari în dimensiile lor de cât la formele precedente ale acestei specie,
egalând oarecum pe acelea de la E. carpaticum, tote hirsute precum
i pedunculele şi foile involuerale periclinice ce sunt lipsite de peri-
iori glandulari. — În regiunea alpină. Buceci în Valea-Albă pe Costila
pe la 1800" alt.

Ş
5
Ş
5

** Pedunculele şi bracteele periclinice foră peri, dar puberulent-
glandulifere.

5. E. carpaticum (riscb. et Sch. iter hung. p. 336 (1852); Sag.
et Schn, centr. carp..2 p. 220. FE. atticum Wahlenb. fl. carp. pr.-non
Vill. £. Villarsii Rehb. ic. germ. 16 t. 24% f. 2-non Bell. E. Vilarsi
var. transsilvanicum Schur en. transs. p. 309 (1866). — Y, Iulie, Au-
gust. In regiunea alpină. Buccei la Schitu-lalomiţa (Knecht. miss.),
Poeana-Stânei la Sinaia.

Ş 2. Caulii simpli monocefali.

6. E. uniflorum |. spec. p. 1212; Sturm deutsch, fl. h. 55;
Koch syn. 239; Ledeb. fl. ross. 2 p. 490; Rehb. ic. germ. 16 î. 23 £.4.
[i alpinus var. “ţ DC. prodr. 5 p. 291. — d, lulie, August. Pe virfurile
alpine. Buceci pe Babele (Br. miss. an. 1852), pe Caraimanu şi la
Omul (E. nanus Schur en transs. p. 309)!

7. E. neglectum A. Kerner in ber.d. naturw. med. vereins in
Insbruk, II p. 71 (1572) et sched. austr. hung. n. 2541 Sag. et Schn.
centr. carp. 2 p. 220.— Puțin sau abia diferent de cel precedent, având
cauli mai erecţi şi mai rigidi, foile parend mai cărnose şi mai glabre de
şi pe margine sunt p&ros-ciliate. — , Iulie, August. Cu cel precedent
pe virfurile Caraimanului (Knecht.) şi identic cu specimenele din Piatra-
lui-Crai de la L. Simkovici.

1]. SOLIDAGO /. gen. n. 953.
1. S. Virga Aurea |. spec. p. 1235; Sturm d. fl. h. 9; DC.

SYNANTHEREA 295

prodr. 5 p. 558; Koch syn. p. 389; Rehb. ic. germ. vol. 16 tab. 20. —
4. Iulie, August. Specie comună şi care, la noi, presenteză următorele
varietăţi:

a. vulgaris DC. prodr. 5 p. 335; Koch |. e. Rehb. 1. c. fig. 1.
Inaltă. Caulii la virf de ordinar ramoşi şi pubescenţi, foile inferiore
eliptice serate, cele superidre lanceolate întregi; pedicelele ca ŞI ramu:
rile pubescente; paniculă de calatide piramidală amplă. — Câmpuri,
pirloge, poeni, crânguleţe, în regiunea câmpiei şi a dealurilor (Grec.
enum. p. 51). Severin, Cerneţi; Comana; Bucureşti, Chitila; Crivina,
Ploeşti; Bisca, Beceni; Mânast. Neamţu (Chan. exsic. !); Fălticeni, Mălin.

£. Jatifolia Koch syn. p. 390; Rehb. 1. e. fig. II.— Mai puţin înaltă.
Cauli la bază roşietici şi glabri, la virf puţin rămoşi; foile caulinice
tote ovate serate sau intregi, ramurile şi pedunculele puţin pubescente,
pedicelele la virf garnite cu bractee; panicula redusă. In regiunea
munţilor inferiori pe locuri slineose. — Monastirea Tismana; valea
Monastirei Bistriţa; Coziea , Stănişioara; Corbeni; Dimbovicioara ;
L6ota; Buceci; Predeal; Iaşi.

(1. alpestris DC. prodr. 5 p. 338; Koch syn. p. 390; Rehb. 1. c.
fig. III; S. alpestris W. et Kit. rar. hung. vol. 3 tab. 208 (1812). — Se
deosebeşte de varietatea £ prin taliea sa scundă, prin foile sale mai
ânguste, lanceolate sau eliptico-lanceolate glabre, calatidele în racemă,
avend capitulele mai măricele. — Stânci în regiunea subalpină. Bu-
ceci în Valea-Albă pe Costila; în Suceava pe Borca la isvorul de
borvis, Broşteni pe Neagra şi pe Barnaru.

d. angustifolia Koch syn. p. 390; S. Virga Aurea f. ericetorum
DC. sec. deseriptione. Înălticică, cauli la bază curbato-adseendenţi,
roşietici, sulcato-angulaţi ; ei, ramurile şi pedunculele glabre; foile tote
forte ângust-lanceolate, undulate, expresiv serate, cele superiore mai
mult sau mai puţin întregi, tote glabre lucide; capitulele micutele în
raceme axilare scurticele. — Stinci pe costa munţilor în Valea-Ol-
tului, de la Coziea în sus şi în valea Jiului la Lainici.

E S$. canadensis L. spec. p. 1933; DC. prodr. 5 p. 330. — În
homan pe la Dragomirești. De origine americană, introdusă pentru
grădini; dar la noi rară.

4. Inuleaw Cass. Anterele caudate. Receptaculul nepaleat.
Pappus ptros.
12. PULICARIA Gaern. fruct. 2 p. 461 t. 173.

1, P. vulgaris Gărin. l. c. DC. prodr. 5 p. 478; Koch syn.

296 CONSPECTUL SISTEMATIC

p. 395; Rchb. ic. germ. 16 t. 42. Schl. et Lang. deutsch. 29 [. 2992.
Inula Pulicaria. |. spec. p. 1938. — Vulg. Puricariţă. Purieică. —
(O) lulie, August. Locuri de luncă, matea riurilor şi a torentelor; vul-
gară (Grec. enum. p. 34%). Craiova; Rimnic, Călimăneşti; Curtea-de-
Argeşi; Bucureşti, Băneasa; Comana; Bisea; Balta-albă; Neamţu
(Chan. exsic.!); Constanţa pe lingă lacul 'Tuzla-Ghiol.

2. P. dysentericaGurtn. |. c. DC. prodr. 5 p. 479; Koch. syn.
p.395; Rchb.ic. germ. vol. 16 tab. 42; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29
f. 2993. Inula dysenteriea L. spec, p. 1237. — Vulg. Punga-Babei.
Tătiişi. — A, Lulie, August. Locuri inculte, câmpuri, drumuri, garduri,
prundişiuri ; vulgară (Grec. enum. p. 3%). Verciorova, Severin; Pimnie,
Olăneşti, Călimăneşti; Brăneşti, Titu, Ghergani; Bucureşti; Comana ;
Buztu; Piatra; Fălticeni.

13. INULA 1. gen. n. gsbex. p.

Ş 1. Acheniile glabre.

1. 1. germanica |. spec. p. 1939; DC. prodr. 5 p. 467; Koch
syn. p. 392; Rehb. icon. germ. vol. 16 t. 40f. 1; Ledeb, fl. ross, 2
p. 505; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2984. — Vulg. Cioroiu. —
Y. Iulie - Septembre. Fenaţe, tuterişiuri, pe câmpuri şi coste de dea-
lui, Cerneţi, Oreviţa, Vînji; Comana; "Tecuci, Măgureni, Hanu-An-
tachi; Măcin, Tulcea; Alibeichioi, Constanţa.

2. |. hybrida Baumeg. en. transs. 3 p. 132 (1816); Koch. syn.
p. 393; Rchb. 1. c. tab. 33 f. 1; Ledeb. fl. ross. 2 p. 505. J. spireifolia
£. hybrida DC. prodr. 5 p. 467. — Vulg. Cioroiu. — 4, lulie, August.
Pe coste aprice. Segarcea din Doljiu pre dealu viilor; polele muntelui
Consulu (Cineli) la Alibeichioi în Dobrogea.

3. 1. ensifolia [,. spec. p. 1940; Sturm. deutsch. îl. h. 34; Koch
syn. p. 393; Rchb. icon. germ. 16 tab. 37 f. 3; Schlechtd. et Lang.
deutsch. 29 f. 2985. — Y. lulie August. Locuri aprice pe coste, schis-
turi şi stânci calcare. Polovraci; Segarcea; Câmpulung; Possada;
Văleni; Comana; Botoşiani; Isaccea spre Cocoşi şi Niculiţel; Baba-
dagh spre lenisala.

4. 4. salicina L. spec. p. 1938; DC. prodr. 5 p. 466; Boiss. îl.
orient. 3 p. 187; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 £. 2956. — I, Iulie,
August. 'Tuferişe pe coste. Curtea-de-Argeşi; "Topoloveni, Leordeni;
Brătăşiani in Teleorman; Comana: Buda, Băicoi; laşi; Broşteni pe
Picioru-Văcăriei.

SYNANTHERE AR 297

5. 1. aspera boi. in Lam. encycl. suppl. 3 p. 15% (1813);
Velen. fl. bulg. p. 280. 1. saeina f. latifolia DC. prodr. 5 p. 466 (1336)..
1. cordata Boiss. diagn. | ser. 4-a fasc. 3 (1544). L. sguarrosa Baumg.
mant. p. 76 (1546); Griseb. it. hung. 337 (1852) -non L. nec. Koch; 7. co-
riacea Schur sert. n. 1510 (1553). 7. Pseudo-Bubonium Schur enum.
transs. p. 313 (1566). — Vulg. Cioroi. — Y, Iulie, August. Câmpuri,
livedi, tuferişiuri. Netoţi; Giurgiu, Comana; Ciocăneşti, Chitila, Bu-
cureşti ; Birlad ; laşi; în Dobrogea pe la Măcin, Tulcea, Zibil, Bubadag.

6. |. hispida Simk. enum. transs. p. 305 (1886). 7. Bubonium
var. hispida Sehur enum. transs. p. 314 (1866), sed non 7. Bubonium
Jacq. — Xx 1. salicino-hirta;, XX Inula aspero-hirta.

Caulul şi foile hispide hirte, perii au baza bulbosă. Foile coriace
expresiv reticulato-venose, luciose, oblung-lanceolate acute, marginile
denticulate şi scabre, la bază sesile cordato-amplexicaule. Corimbă
mono-oligocetală ; capitulele mari cu flori galben-aurii, pedunculate,
pedunculele lungicele; foliolele periclinului pă&rose, perii mai abun-
denţi şi aspri pe margine şi pe nervura dorsală, tote egalez periclinul
şi sunt lanceolate, superpuse, nereflexe, cele externe mai late şi foliacee,
cele interne mai ânguste au baza glabră şi indurată iar jumetatea lor
superioră este oblung-lanceolată, foliacee, hispidă, ciliolată şi nere-
flexă. Ligulele indoit mai lungi de cât perielinul. Acheniile glabre. —
Prin locuri uscate, aspre, prin livedi şi mărăcinişiuri. Băneasa distr.
Vlaşea de la gară spre pădure. — Y, lunie, lulie.

Prin forma foilor, luciul şi venositatea lor, prin corimba şi forma
foliolelor interne ale periclinului — de şi neflexe -— ţine mai mult de
1. saleina L. Prin intensitatea venosităţei foilor şi presenţa unor puncte
tuberose aspre pe unele foi ţine de 7. aspera Poir. Insă, prin indu-
mentul şi felul perilor ce acoper caulul, foile şi periclinul, prin forma
foliolelor externe ale periclinului şi prin faptul că tote foliolele peri-
clinului ajung la acelaşi nivel, se vede cât ţine şi de 7. Jirta L.

7. 4. hirta L. spec. p. 1239; DC. prodr. 5 p. 466; Ledeb. fl,
ross. 2 p. 503; Rehb. icon. germ. vol. 16 tab. 36; Boiss. fl. orient. 2
p. 188; Sehlechtd. Lang. deutsch. 29 fig. 2988. — Livedi, câmpuri,
tuferişe, pe dealuri (Grec. enum. p. 34%). Cerneţi; Craiova; Vultu-
reanca; Piteşti, Valea-Mare; Comana; Bucureşti; Ciocăneşti, Perişi;
Ploeșşti, Buda, Băicoi

Ş 2. Acheniile hirsute sau pubescente.
8. |. Britanica [. spec. p. 1227; DC. prodr. 5 p. 467; Ledeb,

298 CONSPECTUL SISTEMATIC

(1. ross. 2 p. 506; Hchb. ic. germ. 16 tab. 35; Sehlechtendal et Lang.
deutsch. 29 f. 2991. — Y. lulie, August. Livedi, in locuri de luncă,
pe la drumuri, garduri ; vulgară (Grec. enum. p. 34). Severin; Craiova;
Rimnie, Călimăneşti; Stolnici; Câmpulung; Titu, Ghergani, Ciocă-
neşti; Crivina, Perişi; Chitila, Bucureşti; Comana; Buzeu, Beceni ;
Piatra, Neamţu; laşi.

9. 1. Oculus-Christi L. spec. p. 1237; DC. prodr. 5 p. 465;
Ledeb. fl. ross. 2 p. 502; Rehb. ic. germ. 16 tab. 33 f. 2; Sehlechti.
et Lang. deutsch. 29 f. 2990. 1. campestris Bess. enum. p. 108. —
d. lulie, August. Câmpuri şi coste aprice sterile. Galaţi, Bărboşi ; Do-
brogea pe la Greci, Măcin, Babadagh; Mangalia; Copadin.

10. 1. Conyza DC. prodr. 5 p. 464 (1836); Ledeb. fl. ross. 2
p. 501; Koch. syn. 394; Rehb. ic. germ. 16 tab. 32 f. 2; Sehleehtd. et
Lang. deutseh. 29 f. 2989. Conza squarrosa L. spec. p. 1205. Inula
squarrosa auct. nonull.-non LL. — «3 Iulie, August. Coste aprice
sterile sau petrose. Verciorova, Gura-Văei; Lainici; Coziea la Masa-
lui-Traian; Dealu-Oltului la Drăgăşiani; Valea-Cacova la Topoloveni;
Galaţi; laşi.

16. |. bifrons |. spec.p.1936: DC. prodr.5 p. 465; Rchb. icon.
germ. 16 tab. 82 f. 1 1. glabra Bess. cat. hort. crem. 1816. Conza
alata Baumg. en. transs. p. 102 (1816). — . lulie, August. Locuri cu
ierbă pe coste aprice. Comana.

14. CORVISARTIA /uby bot. gal. p. 267.

1. C. Helenium Merat nouv. fl. paris. p. 523 (1812); Dubyl.
e. Rehb. ic. germ. 16 t. 30. — Inula Helenium L. spec. p. 1236; DC.
prodr. 5 p. 463; Sehlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2985. — Vulg.
Ierbă-Mare. Oman. — d. lalie, August. Prin lunci, locuri umede, şian-
puri sau gropi pe lingă căi; vulgară (Grec. enum. p. 33). Rogova, Vinji;
Craiova: Puciosa, Tirgovişte; Titu, Ghergani; Ciocăneşti, Crivina, Chi-
la: Bucureşti; Comana; Câmpina: Vaslui; laşi; Fălticeni pe lingă
iazul Ciolsacilor: în lunca Moldovei despre Mălin.

5. Buphthalmes DC. Anterele caudate. Recept. paleat.
Pappus coroniform.

15. TELECKIA Baumg. en. transs. 3 p. 149

1. T. speciosa Paumeg. |. c. p. 150 (1816); Koch syn. p. 391;
Reh. ie. germ. 16 t. 46; Schlechtd. et Lang. deutseh. 29 f. 2982. Bup-

SYNANTHERE E 990

!ualmum speciosum Sehreb. ic. min. cogn. | p. Îl (1766). Buphthalmum
cordifoliumW. et Kit. rar hung. tab. 113 (1502). Teiechia cordifolia
DC. prodr. 5 p; 455. — Vulg. Brustan. Clocociov. Lăptucu-diei. Lăpuşi-
de-die. Ochiu-boului. Y. lulie, August. Păduri în regiunea subalpină şi
alpestră a dealurilor. Valea "Pesnei; Cloşani; Tismana ; Lainici ; Ho-
rezu, Bistriţa; Olăneşti, Coziea, Hiu-Vadului; Corbeni prin Valea-
Turburea; Hucăr, Pajerea; Sinaia (Grec. enum. p. 35) şi în tot co-
prinsul Bucecilor; Azuga, Predeal; Slănic, Văsăeşti in Bacău, în Su-
ceava prin lunca Moldovei despre Mălin; pe Borea, pe Bistriţa, Neagra,
Barnarele şi pe Rercu frecuentă.

Trib. III. SENECIOIDEE Less. Calatidele radiatiflore sau discoide.
Stigma florilor hermafrodite bifidă, cracii lineari cu virful truncat şi
cu peri pensuliformi, adesea şi cu o prelungire apendiciformă îngustă
cu mici asperităţi ce porneşte din pensula perosă.

6. «naphaliesa DC. Anterele caudate. Pappus nul sau păros
ce se scutură de timpuriu.

16. FILAGO 1. 7]. suec. ed. 2 p. 302.

1. F. germanica |. spec.p. 1511; Sturmd. fl. h. 12; DC. prodr.6
p. 247 (excepto. variet.); Koch syn. p. 397 exclus. var. f; Gren. Godr. Îl.
Ir. 2 p, 191; Sehlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3052. Gnaphalium ger-
manicum Willd. spec. 3 p. 1894. Gifola vulgaris Cass. in bull. philom.
ann. 1819 p. 143. G. germanica Rehb. fil. icon. germ. 16 t. 54 fig. | et IL.
Tomentul care imbracă caulii şi foile dacă este alb: P. canescens Jord.
obs. pl. franc. fragm. 3 p. 201 tab. 7 fig. A; sau, de este gălbeniu:
F. lutesceus Jord. |. c. fig. B. Acestă din urmă formă n'am întâlnit'o
âncă la noi. — Vulg. Cenugie. Piricică. Lânăriţă. Mucedială. Mucedea.—
(-) Iulie, August. Locuri aprice sterile: Severin; Cloşiani, Baea-de-
Aramă; Horezu; Căciulata, Coziea; Focşiani; Agapiea, Varalie (Grec
enum. p. 34%); Dobrogea spre 'Tusla, Mangaliea.

f. apiculata. De statură micutică, peste-tot lanuginosă; caule sim-
plu subţire mono-bi-tricefal, glomerulele aproximate; foliolele peri-
clinice interne cu mult mai lung acuminate, subulate, cu virful roşietie
şi cam curbat. — Locuri glaredse aprice : Câmpina, costele despre gară.

2. F. arvensis |. spec. p. 1312; Sturm deutsch. fl. h. 38; DC.
prodr. 6 p. 248 excel. var. 2 et; Koch syn. 398; Gren. Godr. fl. îr.2
p. 199; Sehlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3055.83 Gnaphalium arcense
Willd. 1. e. p. 1897. Oglifa arvensis Cass. l.e. Rehb. icon. germ. 16t. 55
t. II. — Vulg. Plocoşele, — () lulie, August, Locuri aprice uscate, pe

300 CONSPECTUL SISTEMATIC

la drumuri, pe câmpuri şi pe dealuri. Vâreiorova, Severin; Hinova şi pe
Stirmină; Craiova pe la Trei-Fontâni ($. Stet.); Netoţi şi Garagău;
Tirgovişte; Câmpulung; Comana; Ciocăneşti, Perişi; Chitila, Bucureşti;
Brebu, Câmpina; Buzău, Bisca; Tirgu-Ocna ; Vaslui, Rafaila; Paşcani;
Agapia, Varatice (Grec. enum. p. 34); Broşteni.

3. F. minima Fries. nov. ed. 1514 p. 99; Koch syn. p. 39%;
Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 193; Scehlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3054.
F. montana DC. prodr. 6 p. 248 var. *; Sturm deutsch. fl. h. 38. Gna-
phalium minimum Smith fl. brit. p.873. G. montanum Huds. fl. angl.
p. 562. Oglifa minima Rehb. fil. icon. germ. 16 tab. 55 f. 1.—Q) Iulie,
August. Coste aprice calcare, petrişi întărit, diluviu. Balta, Turtaba,
Ponoare în Mehedinţi; Câmpina pe laturea despre Doftana către
Vila-Ştirbei,

17. MICROPUS 1. gen. n. 996.

1. M. erectus [. spec. p. 1313; DC. prodr. 5 p. 460; Rehb.
ie. germ. 16 tab. 52 t. 1; Ledeb. fl. ross. 2 p. 500; Boiss. fl. orient. 3
p. 241. (-) lulie - Septembre. Locuri arenose, petrişi arenos. Dobrogea
pe lingă şoscua dintre Caracoium şi Gargalicul-bulgar.

18. GNAPHALIUM “Don. mem. wern. soc. 5 p. 503.

1. G. silvaticum L. spec. p. 1200; DC. prodr. 6 p. 2392 var. a;
Koch syn. p. 399; Rehb. ie. germ. 16 t. 58 f. 1; Sehlechtd. et Lang.
deutsch. 29 f. 3056. Gnaphalium rectum Smith. engl. bot. tab. 194. —
Y. lulie, August. Tuferişe, poeni, în regiunea montană inferioră.
Cloşiani la Buza-Plaiului; 'Tirgujiul, Bumbeşti ; Olăneşti; Călimăneşti.
Stănişioara; Rimnie, Gurăndea; Leota; Buceci; Bisca; Varatie, Aga-
piea (Grec. enum. p. 34); pe Rar&u şi Pietrile-Doamnei.

2. G. norvegicum («unner fl. norv. 1 p. 105 (1766); Sturm d.
fl. h. 38; Koch syn. p. 399; Rehb. icon. germ. 16 t.58f.2 Schl.et
Lang. deutsch. 29 f. 3057. G. silvaticum var f. fuscatum Wahlenb. Îl.
lapp. n. 803 (1512); DC. prodr. 6 p. 232. — 9. August. Stânei alpine:
Buceci pe laturea septentrională a Costilei în Valea-Cerbului; rară.

3. G. uliginosum [. spec. p. 1200; DC. prodr. 6 p. 230; Koch
syn. p. 400; Rehb. ic. germ. 16 tab. 57 f. 2 Schl. et Lang. deutsch. 29
f. 3061. G. ramosum Lam. fl. fr. 2 p. 65. — Iulie, August. Locuri
apătose sau prundişiuri pe marginea riuleţelor. Valea Motrului la
Broşteni; Cloşiani la Buza Plaiului; Bălceşti, pe Olteț (Sab. Stet.);

SYNANTHERE ZE 01

Horezu subt monăstire; Călimăneşti, Coziea, Brezoiu ; Bughea, Câm-
pulung ; Corbeni; Bisca; Agapiea spre Varatic şi Neamţu (Grec en.
p. 34%); Broşteni; Fălticeni.

4. G. supinum |. syst. nat. ed. XIL 3 p. 324 (1768); Koch
syn. p. 399; Rehb. ic. germ. 16 t. 61 f.2; Schl. et Lang. deutsch. 29
[. 5059. Gr. pusilum KHenke reisengeb. p. 95 (1791). Omalotheca su-
pina. DC. prodr. 6 p. 245. — Y, lulie, August. Stânci pe virlurile
alpine. Tutila, (Godeanu; Buceci la Omu și pe Caraimanu (Knecht.)

19. LEONTOPODIUM A. Br. comp. 1817 p. 123.

4. L. alpinum (ass. dict. sc. natur. 25 p.474 (1821); DC. prodr. 6
p. 275; Rehb. ic. germ. 16 tab. 56 fig. 2. Gnaphalium Leontopodium
Scop. fl. earn. 2 p. 150 (1772); Jaeq. fl. austr. tab. 56; Sturm deutsch.
heft. 35; Koch syn. p. 400; Schlechtd. Lang. deutsch. vol. 29 fig. 5062.
Filago Leontopodium L. spec. p. 1312. — Vulg. Albumeală. Flocoşele.
Plovea-reginei. — I, Lulie, August. Pe virfuri alpine, rare ori şi pe stânci
deschise în regiunea subalpină pe la 1650 m. In Argeşi pe Negoiu şi
pe Moldoveanu; Buceci (Grec. enum. p. 34); Ceahlău (Knecht) ; Su-
ceava pe Hartu şi pe Tarniţe.

20. ANTENNARIA Gori. fruct. 2 p. 410.

1. A. dioica Grtn. |. c. tab. 167(1791); DC. prodr. 6p. 269;
Iehb.ie.germ. 16 tab.60 î. 2et 5. Gnaphalium dioicum |. spec. p. 1199;
Sturm deutsch. h. 35 ; koch syn. p. 400; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29
[. 3063. — Vulg. Parpian. Talpa-miâţei. — <, lulie, August. Poeni, li-
vedi subalpine pină in regiunea alpină (Grec. enum. p. 34). Plaiul
Osliea la Riuşeţu; Galbina; Stănişioara pe Cozia; muntele Ştiubeanu,
Marginea şi Ghiţu în Argeşi; Nămăeşti, Dimbovicioara, Pajerea ;
Strunga ; Predeal, Sinaia; Piatra pe Cozla; Mânăstirea Neamţu
(Chan. exic.!); Rar&u.

21. HELICHRYSUM DC. prodr. 6 p. 169.

1. H. arenarium D(.. (1. fr. 4p.130(1505); prodr. 6 p. 154; Koch
syn. p. 401; Gr. Godr. fl. fr. 2 p. 155. Gnaphalium arenarium L. spec.
p. 1195; Sturm deutsch. h. 38; Rehb. ic. germ. tab. 59.—Vulg. Simi-
nic. Siminoc. — Y, lulie, August. Dealuri, coste aprice, subsol năsipos.
Cerneţi, Hinova, Rogova; Vinji; Craiova ; Tirgujiul; dealu Cătămaşi
lingă Zerneşti în Covurlui; "Tecuci, Țigănești; Păşeani (Grec. enum.
p. 54); în Dobrogea pe la Măcin, Isaccea spre Niculiţel şi (iocoşi,
Tulcea, Babadagh.

9
19

Grecescu D. Dr. — C. 1324.

302 OONSPECTUL SISTEMATIC

$ H. orientale 'lournet. inst. p. 453; erin. lruct.2 p. 404, a rare
locuri în horticultură subt numele de /mmortelă-galbenă (Grec. enum.
p. 45).

22. CARPESIUM /. con. n. 48.

1. C. cernuum |. spec. p. 1205; DC. prodr. 6 p. 281; Koch
syn. p. 297; Rehb. icon. germ. vol. 16 tab. 92 fig. 3; Sehlechtd. et
Lang. deutseh. 29 £. 3051. — (2) lulie, August. Păduri, locuri um-
brose cam umede. Comana (Vulg. Carecte;).

7. Helianthe: Cass. Anterele necaudate, negriciose. Pappus
nul, aristat sau coroniform. Receptaculul paleat.

23. SIEGESBECKIA /. ho. clif. p. 442.

1. S. orientalis [.. spec. p. 1269; Willd. spec. 3 p. 2219; DC.
prodr. 5 p. 495; Ledeb. fl. ross. vol. 2 p. 515. — (Ds. 7 Tulie, Au-
eust. Locuri ruderale sterile. In Vâlcea ($. iberiea Ul. Holf. excurs.
an. 1864 ex Br. prodr. introd. p. LXV et exsic.!-non Willd.), pela Că-

1

limăneşti (Knecht. exsic.!); Câmpina pe lingă garduri de mărăcini.

24. BIDENS 1. sen. n. 9.

1. B. tripartita LL. spec. p. 1165; DC. prodr. 5 p. 594; Koch
svn. p. 396; Behb. icon. germ. vol. 16 tab. 50 fig. 1; Sehleehtd. Lang.
deutsch. fl. vol. 29 f. 2995. — Vulg. Ierbă-roşie. — (-) lulie, August.
Prin locuri umede, mlăştinose, pe lingă isvore şi periuri rovinose, şian-
țuri. Craiova spre Podeni şi Balta-Verde; Predeal pe Hoşnova; Cri-
vina; Bucureşti, Herestrău ; Comana; Bacău; Slănic; Broşteni pe
Neagra la brînzăriea-regală ; Podu-Turcului prin lunea Zeletinului.

2. B. cernua Willd. spec. pl. 3 p. 1716 (1800); DC. prodr. 5
p. 59%; Koch. syn. p. 396. — Vulg. Cirligioară. Ierbă-roşie. — (O Lulie,
August. Prin locuri mlăştinose adesea josnice, pe la isvore şi pe lingă
periuri rovinose. Alexandriea; Mărăcineni, Câmpulung; Găeşti; Pre-
deal pe Roşnova; Sinaia; Crivina (B. cernua Grec. enumn. p. 33); Bu-
cureşti; Comana; în Dobrogea pe la Caracoium, Constanţa, Murta-
tar ete. — Variază:

u. discoidea DC. prodr. d p. 59%. B. cernua LI. spec. p. 1165;
Rehb. icon. germ. vol. 16 tab. 50 fig. 2. — Calatidele discoide aplecate.
Este forma cea mai comună. De aceasta aparţine B. orientalis Velen.
(1. bulg. p. 250 avend portul mai amplu şi mai robust.

&. radiata DC. op. cit. Coreopsis Bidens L. spec. p. 1281; Sturm

SYNANTHERE A 505

deutsch. fl. heft n. 1. -— Calatidele radiate; uneori sunt specimene
având totdeodată şi calatide discoide;

“. minima DU. op. cit. p. 595. B. minima L. spec. p. 1165. — Ca-
latidele mici, discoide, erecte; caulii simpli micutei, subţiri. La Predeal
prin valea hoşnovei.

25. HELIANTHUS 1. gen. n. 970.

1. H. annuus |. spec. p. 1276; DC. prodr.5 p.555; Koch syn.
p. 397; Rehb. icon. germ. 16 t. 49f. 1; Sehlechtd. et Lang. deutsch. 29
f. 2997. — Vulg. Florea-Sorelui. Sora-Sorelui. — (0) lulie, August. În
cultură, forte mult utilizată în Româniea în regiunea inferioră.

2. H. tuberosus [,. spec. p. 1277; DC. prodr. 5 p. 590; Koch
]. e. Rehb. icon. germ. 16 t. 49 f. 2; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29
f. 29985. — Vulg. Brojhe. Napi-porceşti. Napi-turceşti. Picioarcă. —
d. Iulie, August. Naturalizat şi întreținut prin cultură în multe locuri
pe la țeră pentru uzul economic.

e Tagetes patula L.; Tagetes erecta |. spec. p.1165,vulg. (răițe.
Ocheşele. Buruieni domneşti. Ferfen. Vesdoge. — (-) lulie-Septembre;

e Ca//iopsis bicolor hcehb. mag. t. 70 syn. (.. tinctoria DC. prodr. 5
p. 568. Vulg. Lipscăndice. — (-) lulie- Septembre ;

9 Dah/ia variabi/is Dest. DC. prodr. 5 p. 494. — Dalie. Gherghini.—
4, Totă vara;

9 Zinnia elegans Jacq. icon. rar. d tab. 559. Vulg. Zinie. — (-)
Tote în horticultură, vulgarizate în tolă ţera prin comune urbane şi
rurale pentru podobă.

3. Anthemide ae DC. Anterele necaudate, galbene. Acheniile
cu papus coroniform.

A. Antemidee discoide homogame sau heterogame, receptacu-
lul nepaleoiat.

26. ARTEMISIA /. gen. n. 045.

Ş 1. Absinthium 'Lournet. Receptaculul vilos. Calatidele hetero-
game, florile de la cireonferenţă femele.

1. A. Absinthium |. spec. p. 1165; DC. prodr. 6 p. 125; Koch
syn. 401; Rehb. ic. germ. 16 t. 138 fig. 1; Schlecht. et Lang. deutsch. 29
f. 3001. Absinthium vulgare Lam. fl. fe. 2p. 45. — Vulg. Pelin. Pelin-
alb. Pelinu adevărat. — Y, luiie, August. Locuri ruderale, drumuri,
câmpuri; forte comună (Grec. enum. p. 32). Severin; Craiova; Tirgu-
jiul; Rimnie; Possada; Bucureşti; Comana; Buzău, Bisea; Bacău;

304 CONSPECTUL SISTEMATIC

Piatra; Monăstirea şi Tirgu-Neamţu (Chan. exsic.!); Fălticeni, Mălin
Broşteni; Birlad; Vaslui; laşi, etc.

£. grandiflora bess. abs. n. 19 var. s; DC. prodr. 6 p. 125 sec.
descript. Calatidele mai mari, cam distante şi pedicelele ceva mai
lungi; foile mai puţin albici6se. Drumuri pe dealurile despre Schitu!-
Rafaila în Vaslui.

Ş. 2. Abrotanum "Tournef. Receptaculul glabru. Calatidele hete-
rogame; florile de la circonterenţă femele, cele interne hermafrodite
şi tote fertile.

2. A. Abrotanum |. spec. p. 1155; DC. prodr. 6 p. 1085; Koch
syn. p. 404; Rehb. icon. germ. 16 t. 134 f. 2; Schlechtendal et Lang.
deutsch. 29 f. 3006. — Vulgarizată prin grădini de oraşe şi pe la ţară
sub numele de Lemnu-Domnului. Lemnusşi. -— 9, August. Bucureşti,
Câmpina; Monăstirea Neamţu.

3. A. pontica |, spec. p. 1157; DC. prodr.6 p. 109; Koch syn.
p. 404; Rehb. ic. germ. 16 t. 150 £. 3; Sehleehtd. et Lang. deutsch. 29
[. 3007. — Vulg. Pelin. — Y, lulie, August. Locuri inculte sterile sau cam
sărate. Drăgăşiani; Crivina; Bucureşti; Comana ; Beceni (Gr. en. p. 33).

4. A. austriaca Jacq. in Murr. syst. p. 744 (1774); Jacq. fl.
austr. | t. 100; DC. prodr. 6 p. 119 except. var. f,%, 5; Koch syn.
p. 404; Schlechtd. et Lang. 29 f. 3008. — Vulg. Pelin. — 4. August,
Septembre. Câmpuri şi locuri aprice, sterile (Grec. enum. p. 22). Bu-
curesti; Buzău, Beceni, Bisca; Brăila; Focşiani; Dobrogea. De alt-
minterea, forte comună în totă țera în regiunea câmpiilor şi a ste-
pelor nostre.

5. A. vulgaris [. spec. p. 1188; DC. prodr.6 p. 112 var.y;
Koch syn. p. 406. A. vulgaris communis Ledeb. fl. ross. 2 p. 586;
Rehb. ie. germ. 16 t. 147 f. 1; Schlechtd. et Lang. deuteh. 29 f. 3011.—
Vulg. Pelinariță. Pelim-negru. — d. August, Septembre. Locuri inculte
şi ruderale, drumuri, pe lingă păduri, câmpuri (Grec. enum. p. 33).
Străhaea, Broşteni; Himnie; Găeşti; Câmpulnng; Vulcana; Crivina,
Ciocăneşti, Bucureşti; Vaslui, Hafaila ; Bacău; Neamţu (Chan.
exsic.); Mălin, Fălticeni; laşi.

f. sericeo-tomentulosa. Caulii, ramurile şi taţa superioră a foilor
arachnoideu-tomentulose, tomentul albicios. — Pucureşti, Cotroceni
spre Hoșşiu.

'. latiloba Ledeb. fl. ross. p. 5Ș7 sec. descriptione. Foile pe de-
subt mai puţin dens-lomentose şi mai puţin dissecte, laciniile lăticele

SYNANTHERE E 305

intregi sau cam întregi, virful lor rotundat sau subrotundat. — Pe
lingă păduri la Comana.

6. A. eriantha en. viagg. in Abruzz. p. 91 (15530). A. Doum-
gartenii Bess. abrot. n. 59 (1832). A. spicata fi. eriantha DC. prodr. 6
p. 118. A. Vilarsii (ren. Godr. fl. fr. 2 p. 130 (1850). A. spicata Ro-
chel rar. banat. tab. 54+-non Jaeq. Absintihum petrosum et A. spicatum
Baumg. en. transs. 3 p. 90(1516)-non aliorum.— W. lulie, August.
Stânci în regiunea alpină. Godeanu; Păpuşea; Buceci; Ceahlău (Knecht.)

7. A. annua |. spec. p. 4187; DC. prodr. 6 p. 119; Ledeb. f[.
ross. 2 p. 592. — Vulg. Peliniţă. Năfurică. — (=) lulie - Septembre. Lo-
curi ruderale, ziduri, derâmături, garduri, trotuare puţin frecuentate,
în regiunea câmpenă ; forte frecuentă în Olteniea şi Munteniea (Grec.
enum. p. 32), mai cu seamă în Bucureşti şi prin pregiurimile sale ; pela
Comana; apoi in Moldova pe la Piatra, Broşteni, Fălticeni, laşi.

Ş 3. Dracunculus Bess. Receptaculul glabru. Calatidele hetero-
game ; florile de la circonferență femele, cele interne hermafrodite şi
parţial fertile.

8. A. arenaria D(. prodr. vol. 6 p. 94 (1537); Ledeb. Îl.
ross. 2 p. 561; Boiss. fl. orient. 3 p. 362. A. pauciflora M. ă Bieb. îl.
t. 2 p. 290 (1808) excl. synon.-non Stechmann. A. sabulosa Willd. sec.
Ledeb. ]. €. — 4. August, Septembre. Prin dunele maritime ale ţer-
milor mărei Negre la Constanţa subt vii, asemenea de la Tăbăcărie
spre Mamaea: A. sa/soloides Br. veget. dobr.-non Willd. (!) Specie rară.

9. A. campestris [. spec. p. 1155; DC.prodr. 6 p. 96 exclus.
var. £; Koch syn. p. 405 var. ş; Sehlechtd. et Lang. deutsch. fl. 29
f. 3009. A. lednicensis Rochel in Rehb. germ. exc. p. 220 sub n. 1362
et deutsch. fl. vol. 16 p. S4 n. 20. Affinis A. înodora M. Bieb. fl. t. c€.2
p. 295 (18308) rar. z Steveniana DC. prodr. 6 p. 96; Blocki exsic.!
plantă € Galizia et Podolia-sed non A. inodora Willd. — A. insipida
et A. collina Sehur enum, transs. p. 322 (1386). — Vulg. Pelin-nemi-
rositor. — d, August, Septembre. Locuri năsipose sau argilo-glareose
in părţile de jos pe la Călimăneşti, Rimnie; Crivina (Grec. enum. p. 32
et in Br. prodr. p. 276).

3. sericea Fries. novit. ed. ann. 15283 p. 266; Koch syn. p. 405;
Schur enum. transs. p. 3292. --Pe stânci la locuri cu năsip sau argilă
glareosă. Valea Oltului de la Coziea în sus pe Naroţu şi Forfeca; pe
inălţimele Siretului la Barboşi, multă. —— Acestă varietate, prin portul
şi înfăţişarea sa, semănă mult cu A, inodova Bieb. 1]. t. e. 2 p.295 var. f.

300 CONSPECTUL SISTEMATIC

incana DUC. prodr. 6 p. 96 (!); însă la planta nostră laciniile foilor cau-
linare şi radicale sunt cu mult mai lungi dar lineare, involucrul calati-
delor aprope cu totul glabru şi calatidele unilateral-nutant dispuse.

10. A. scoparia W. etlsit. rar. hung. t. 65(1801); DC. prode. 6
p. 99; Koch syn. p. 405; Hehb. ic. germ. 16 tab. 146; Schlechtd. et
Lang. deutsch. 29 f. 3010. — Vulg. Pelin-de-mături, Pelin-de-pureci. —
() August, Septembre. Câmpuri mai ales pe la petrişiuri sau locuri
năsipose, locuri ruderale urbane şi rurale (Grec. enum. p. 33). Broş-
leni pe Motru: Craiova; Rimnic, Călimăneşti pînă spre Riu-Vadului ;
Câmpina ; Crivina, Buftea, Bucureşti: Comana: Feteşti: Brăila, Galaţi.

11. A. Dracunculus [. spec p. 1139; DC. prodr. 6 p. 97 var.
a: Koch. syn. p. 406: Rehb. ic. germ. 16 tab. 150: Schlechtd. et Lang.
deutsch. 29 f. 3012. Oligosporius condimentarius Cass. bull. phil.
ann. 1317. — Vulg. Tarhon. Tarahon. — 1) Iunie, lulie. Naturalizată
și mult cultivată în totă ţera pentru uzul culinar (Grec. euum. p. 32).

Ş 4. Seriphidium Bess. Receptaculul glabru ; calatidele homogam e

12. A. Santonicum [.. spec. pl. p. S45 edit. 1753 exslus. syn.
Lobelii; Fritsch in A. Kern. sehed. spec. n. 2264. A. salina Willd.
spec. pl. 3 p. 1834 (1804). A. maritima £. patens Neilr. flora von
nieder-oesterr. p. 353 (1859). A. maritima *. salina Koch syn. p. 406.—
d, August, Septembre. Locuri sărate în regiunea şesurilor meridio-
nale. Comana în lunea Cilniştei pe lingă calea ferată şi spre Grădiştea;
Brăila, Lacul-Sărat; Beceni (A. nutans Grec. enum. p. 33); pe Ilngă
lacurile sărate dintre 'Tirgul-Frumos şi Cotnari în Moldova; în Do-
brogea forte frecuentă între Cerna-Vodă şi Megidie, între "Tuzla, Con-
stanța, Mamaea, Caracoium şi Gargalic.

î. monogyna Wolff in A. Kern. sched. spec. n. 2265 (1893); Ledeb.
(1. ross. 2p. 573 ex p. exclus. synon. A. monogyna 'W. et Kit. rar.
hung. 1 p. 77 tab. 175 (1502). A. maritima var. erecta Neilr. loc. cit.—
Tot prin asemenea locuri şi, împreună cu forma lineană, în aceleaşi
localităţi citate.

27. TANACETUM 1. ser. n. 044.

1. T. vulgare |. spec. p. 1145; DC. prodr.6p. 128; Koch syn.
p. 407 ; Sehlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3014. — Vulg. Vetricea.
PFerecea. Buriană-de-cens-rău. — Y, Iulie, August. Pe lingă drumuri şi
garduri, pe câmpuri şi pe la locuri ineulte, lunei, pruntişiuri; plantă
forte comună prin totă ţera (Grec, enum. p. 33). Craiova, Rubăneşti ;

SYNANTHERE E 307

Rimnic, Călimăneşti; Titu, Ghergani; Crivina, Dultea ; Bucureşti ; Co-
mana; Brebu, Câmpina; Odobeşti: Neamţu; Botoşiani, Agalton; în
Suceava pe la Dolhasca, Fălticeni şi la Broşteni.

f. crispum DC. |. e. Foile cu mult mai incisate şi crispate.—Vul-
lureanca ; Piatra; prin grădini rurale.

2. T. boreale fisch. in D(. prodr.6 p. 128; Ledeb. Îl. ross. 2
p. 602 ex descriptione et ex loco natale ap. Gucbhard în Br. prodr.
prăfat. p. XXV et XL.— I, Iulie, August. Prin stufurile dintre Du-
năre şi Brateşi la Galaţi spre Reni pe la poduri, cu Senecio auratus în
consorţiu.

Întradevăr, planta acesta de la prima vedere se deosebeşte de
T. vulgare prin segmentele şi laciniile foilor, fiind lanceolate şi profund
serate, seraturele cu mult prelungi şi acuminate, capitulele dispuse în
largă paniculă corimboidă forte laxă şi par mai măricele; acheniile
fără pappus sau având o coronulă puţin apreţiabilă. — Specie rară
pentru flora nostră.

B. Antemidee discoide homogame sau heterogame; receptaculul
paleolat.

28. SANTOLINA /. gen. n. 042.

1. S. Chamze-Cyparisus |. spec. p. 1179; Willd. spec.pl. 5
p. 1797 ; DC. prodr. 6. p. 35 var. &; Koch syn. p. 407. Achillea Cha-
mce- Cyparisus hehb. fil. ; Sehlechtd. Lang. deutsch. vol. 29 fig. 3050. —
Popul. Lemnu- Maicei- Domnului. Poala- Maicei- Domnului. — bb lulie.
August. Prin grădini rurale şi urbane, (Grec. enum. p. 33) introdusă
şi vulgarizată pentru simbolul şi aroma sa.

C. Antemidee radiiflore, receptaculul paleolat.
29. ACHILLEA /. en. n. 646.

Ş 1. Ptarmica 'Tournet. Calatidele cu vre-o 10 flori radiate; ligu-
lele albe şi cât involucrul de lungi.

1. A. Schurii Schultz-Bip. asster. bot. zeit. ann. 1556 p. 200. Ptar-
mica tenuifolia Sehur enum. transs. 327 (1566). Anthemis alpina Baumg.
enum. transs. 3 p. 45 et Auct. transs. plur. - non L. A. tenuifolia Schur.
verh. d. siebenb. ver. ann. 1551 p. 17letann. 1559p. 154; Sehott analcc.
bot. p. 6; Griseb. et Sch. it. hung. 1852 p. 509. -- d, lulie, August.
Pe stânci în regiunea alpină. Negoiu; Păpuşea; Buceci la Schitul
lalomiţa (Br.)! la Poeana-Stânei, pe Babele, pe Costila, frecuentă:
Ceahlău ; Pietrile-Domnei.

508 CONSPECTUL SISTEMATIC

2. A. Ptarmica |. spec. p. 1266; Koch syn. p. 407; Bchb.ic.
germ. 16 tab. 125 £. 1; Sehlechtd. et Lang. fl. v. deutsch.29f. 3016.
Ptarmiea vulgaris DC. prodr. 6 p. 25 exclus. variet.; Ledeb. fl. ross. 2
p. 529. — Vulg. /erbă-de-strănutat. — d, lulie, August. Mici tuterişe pe
coste. Craiova pe la staţiea Cârcea; Focşiani.

3. A. cartilaginea Ledeb. ex Bess. in litt. ann. 1531. A. Ptar-
mica Auct. nonull. - non L. Ptarmica cartilaginea Ledeb. Îl. ross. 2p. 530.
P. vulgaris DU prodr. 6 p. 23 var. î; Rheb. ic. germ. 16 tab. 123 f.3
sub Achillea. Vulg. Potoţele-albe. Strănutătore. — Y. lulie, August. 'Tu-
ferişe mici pe dealuri la locuri cam umede. laşi pe la Socola.

4. A. lingulata W. et Kit. rar. hung. tab. 2 (1799); Willd.
spec. 3 p. 2190 (1500); Baumg. enum. transs. 3 p. 129; Rehb. icon.
germ. 66 tab. 124. Ptarmica lingulata DC. prodr. 6 p. 24. —Y, lunie,
lulie. Livedi pe coste petrose uscate. Schitul-Predeal.

Ş 2. Millefolium 'Tourn. Calatidele a câte 5 flori ligulate radiale ;
ligulele pe jumătate mai scurte de cât involuerul; foile pinatilobate
sau pinatipartite, segmentele incise, sectate sau pinatipartite.

* Ligulele roze, albe sau albiciose.

5. A. tanacetifolia All. flor. pedem. | p. 183 (1755); DC.
prodr. 6 p. 25; Rehb. icon. germ. vol. 16 tab, 136. A. magna Roch.
rar. banat. tab. 32 fig. 68 et 69 -non alior. A. tanacetifolia f. purpurea
Koch syn. p. 411. — Vulg. Coda-şoricelului. — Y, lulie, August. Livedi
montane şi prin văi montane. În Suceava pe Bida, pe Rarău şi în cheile
(strimtorile) Barnarului, frecuentă.

6. A. distans W. cet Kil.ap. Willd. spec. pl. 5p. 2207 (1800).
2. magna All. flor. pedem. tab. 53 (1785) non L. A. dentițera DC. fl. fr. 5
suppl. p. 455 (1815); ejus. prodr. 6 p. 25; Rochel. rar. banat. tab. 38
fig. 70 et 71 bonă. A. fenacetifolia a. dentifera Koch. syn. p. 41;
A. pseudo-tanacetifolia Wiezb. ap. Rehb. icon. germ. vol. 16 tab. 136
fig. 2 (Eleutt. en. ban. p. 98; Heimerl in A. Kern. sched. 3 p. 120). —
Vulg. Coda-şoricelului. — 4, Iulie, August. Păduri, poale de păduri pe
coste şi pe stânci in regiunea montană inferioră. Cloşiani la Buza-
Plaiului, valea Cernei pe cracu Bulzului; Tismana; Lainici; valea Oltului
pe la Coziea şi Stănişioara; Dimbovicioara, Valea-Muierei, Pajerea ;
Predeal, Buşteni, Sinaia; Brebu, Slănic în Prahova; în Suceava pe
Stănişioara laturea despre Bapşea.

6. stricta Koch op. cit. A stricta Sehleich. cat. pl. helv. 4 p. 5
(1821); A. Kern. sched, fase. 3 p. 119. A. magna var. alpina Rochel

SYNANTHERE/AE 209

rar. ban. p. 73 fig. 69 (1528). — Pe stânci montane în regiunea al-
pină şi subalpină. Negoiu: Ghiţu; Buceci.

7. A. lanata Spreng. syst. veg. 2 p. 601 (1526); Dehb. icon.
germ. 16 tab. 137 f. 2; an [. spec. p. 12672 (vid. A. Kern. op. cit.
p. 118). — Y, Iulie, August. Prin locuri petrose şi cu ierbă, pe lingă
păduri pe dealuri în regiunea subalpină şi submontană. Buşteni, Si-
naia; Slănicu din Prahova.

8. A. pannonica Scheele in linn. ann. 1544 p. 471; Heiumneul
in A. Kerner Sched. fase. III p. 117. A. Milefolium +. lanata Koch syn.
p. 410 (1543); Rehb. deutsch. fl. vol. 16 p. 78; Neilr. îl. nied. ester.
|. 342 (1859) - non Spreng. |. €. — Y, lunie - Septembre. Pe câm-
puri, pe coste la locuri aprice inculte. Ciocăneşti, Chitila; Comana ;
Huşi; Birlad; Dobrogea pe la Măcin, Isaccea spre Niculiţel şi Cocoşi,
Tulcea spre Marighiol.

9. A. Millefolium |. spec. p. 1267; Sturm. deutsch. [l. h. 10
male; D(. prodr. 6 p. 24; Koch. syn. p. 410; Rehb. icon. germ. 16
tab. 135; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3027 optime. — Vulg.
Coda-şoricelul ui. — Pe la locuri cu ierbă, poeni, livedi, drumuri, gar-
duri: din regiunea subalpină inferioară pînă în totă regiunea câmpiilor
(Grec. enum. p. 33). Filiaşi; Rimnie, Govora; Bucureşti; Vaslui, Ra-
taila: Neamţu (Chan. exic.); Broşteni, Bapşea, Stănişiora etc.

f. co/lina Becker in Rehb. germ. exc. p. 550 (1832); Koch. syn.
p. 410. — Pe dealuri şi coste la Jocuri aprice. Craiova; Buftea, Chi-
tila; Sinaia: Brebu; Vaslui, Lipovăţ;: laşi ; Botoşiani, Agalton.

“[. alpestris Wimm. et Grab. fl. siles. 2 p. 169 (1829). — În Su-
ceava pe muntele Bida.

10. A. asplenifolia Venlen. pl. nouv. jardin. M. Cels p. 9
tab. 95 (ann. revol. VIII = 1800). A. Millefolium f. rubra Sad. Il.
pest. 2 p. 256 (1826). A. Millefolium f£. crustata Bochel rar. ban. [. 65
(1828). A. rosea Desf. hort. paris. ed. 3 p. 151 (1829). A. scabra Lost.
fl. austr. 2 p. 512 (vid. Koch. syn. ed. 2p.411; Borb. in A. Kern.
sched. fasc. Il p. 116). A. tenuis Schur. en. transs. p. 239 (1866). —
A. lunie, August. Livedi la locuri r&corose, pe costele dealurilor. In
Mehedinţi pe la Broşteni; Craiova, Hubăneşti: 'Tirgujiul: Găeşti ;
Piatra din Neamţu.

11. A. setacea W. et Kit. rar. hung. tab. 80 p. 52 (1502)et in
Willd, spec. 3 p. 2212 (1800) citata; DC. prodr. 6 p. 25; hchb.

310 CONSPECTUL SISTEMATIC

deutsch. vol. 16 p. 79 et tab. 137 £. 1; A. polyplujlla Schleich. A. Mille-
folium s. setacea Koch syn. p. 411. — 9, lunie- August. Locuri sterile,
garduri, ziduri, câmpuri şi drumuri; plantă frecuentă (Grec. enum.
p. 32). Severin; Craiova; Câmpulung; Titu; Ciocăneşti, Perişi, Bu-
cureşti; Comana; Alexandriea; Buzău; Sloboziea, Feteşti; Bacău; laşi,
Şorogari.

12. A. getica. — hădăcina repentă, adesea multieaulă; caulii
adscendent-erecţi, ei şi foile albo-cenuşii şi forte lanato-viloşi penă subt
capitule; foile lăstarilor sterili oblung-lanceolate ca configuraţie, limbul
tripinatisect, laciniile ângust-lineare, limbul foilor caulinare medii şi
inferiore bipinatifid şi laciniile acestora în câtva mai lăticele, limbul foi-
lor superiore pinatifid, segmentele lor puţin sau aprope nul laciniale,
la bază sunt auriculate, rachisul tutulor întreg nearipat; corimba
descompusă, capitulele congeste, micutele, cam oblungi, oval-cilin-
drice, de un verde cu reflex cupreu după uscare; foliolele periclinice
ovate, obtuse cu o nervură dorsală accentuată, pe margine hialino-
membranacee fără linie ocheşe; ligulele rotunde prea puţin crenulate
sau întregi, mai scurțe de cât jumătatea periclinului, de un alb-lăptos.
Plantă ce exhală multă odore forte aromatico-balsamică. — 4, Maiu,
lunie. Petrişiuri, locuri aprice pe lingă drumuri, şianțuri sau gropi
uscate. Bucureşti spre Herestrău.

Aceea cu care planta nostră seamănă forte bine este Ac/illea
odorata var. virescens Fenzl in 'Tehih. Asia min. II p. 264, ale căriea
sinonime sunt: A. odorata Koch syn. ed. 2 p. 412 (-non L.), A. oi-
rescens Heimerl in A. Kern. sched. III p. 123, ast-fel precum aceasta
se găseşte împrejurul 'Triestului. Atit numa că, planta nostră este mai
robustă şi cu puţin mai înaltă în ceea ce priveşte caulul; la unele
exemplare laciniile foilor caulinare sunt cu puţintel mai desvoltate.
Dacă această plantă nu s'ar considera identică cu aceea din ve-
cinătăile Triestului, cel puţin se pote admite a fi în multă afinitate.

13. A. crithmifolia W. ce! Kit. rar. hung. tab. 66 (1802) et in
Willd. spec. pl. 3 p. 2207 (1800) citata; DC. prodr. 6 p. 25; Rehb.
deutseh. vol. 16 p. 785 et tab. 134; Heuff. en. ban. p. 95; Schur en.
transs. p. 350. A. nobilis Rochel rar. ban. tab. 32-non L. — 4, lunie,
lulie. Locuri petrose pe costele munţilor în regiunea inferioră subal-
pină şi alpestră. Verciorova, Bresniţa, Cerneţi pe dealurile lorgutovei ;
valea Oltului de la Călimăneşti în sus pină la Gura-Lotrului, frecuentă. —
Specie ce, la noi, este pînă acum observată numa în Olteniea.

3. banatica Kit. in DC. prodr. 6 p. 29 pro specie; Heutt. enum.

SYNANTHEREAE 31

ban. p. 99; Schur en. transs. p. 830. Foiletenuisecte, laciniile lineari-
selacee. — Tot prin asemenea locuri. Câneni, Riu- Vadului.

14. A. Neilreichii A. Kern. st. bot. zeit. XXI (1571) p. MM;
Heimerl in A. Kern. sched. fasc. III p. 122. A. nobiliset A. Neilreichii
Grec. enum. 1880 p. 33. — Y, lunie- August. Câmpuri, coste; subsol
glareoso-argilos, la locuri aprice expuse. Perişi, Buftea, Chitila, Cio-
căneşti, Bucureşti; Comana; în Dobrogea pe la Murfatlar, frecuentă.

Prea puţin se deosebeşte de A. nobilis L. ce creşte în Europa
occidentală, dar nu şi în cea orientală. A fost confundată şi luată
drept A. nobilis L. de cei mai mulţi botanişti din trecut. L. Simkovici,
în enum. transs. p. 320, o consideră identică cu A. punetata "Ten. Îl.
nap. 2 p. 253 (1820)-non Moneh meth. p. 603 (1794).—Heimerl (loco
cit.), de şi nu constată o deosebire caracteristică între planta din munţii
Abruzzesi din Italiea meridională, descrisă de Tenore sub numele de A.
punctata (= A. ochroleuca Ehrh. beitr. 7 p. 166 ann. 1792, DC. prodr. 6
p. 20) şi între planta din Panonia şi Europa australo-orientală descrisă
de Kerner subt numele de A. Nei/reichii, totuşi se pronunţă cu oarecare
rezervă asupra identităţei acestor două plante. Este de dorit un studiu
mai atentiv spre a se stabili adevărata deosebire ce ar fi între dânsele,
dacă deosebire există, şi denumirea ce trebue să aibă.

* * Ligulele ochroleuce sau galbene.

15. A. pectinata Willd.spec. pl. 3 p. 2197 (1500); DC. prodr. 6
p. 25; Ledeb. fl. ross. 2 p. 535. Rehb. deutsch. fl. vol. 16 p. 76 et
tab. 150 î. [; A. ochroleuea W. et Kit. rar. hung. p. 33 tab. 34 (1902)
-non Ehrh. — d. lunie, lulie. Locuri aprice inculte argilo-glarose:
Măcin pe la poalele muntelui Suluc; platoul de la Copadin (4. pseu-
dopectinata Janka).

16. A. depressa Janka brev. turcic. 2 p. 5 (1873); Boiss. Îl.
orient. 5 p. 262; Velen. fl. bulg. p. 267. — I, lunie, Iulie. Stânei pe=-
trose. Muntele Consulu în Dobrogea la Alibeichioi (Br.)

17. A. compacta Willd. spec. pl. 3 p. 2206 (1800); Rochel
rar. ban. tab. 32 fig. 67; DC. prodr. 6 p.98; Heuff. enum. banat. p. 97;
Neilr. diagn. p. 68. A. glomerata M. Bieb. 11. t. e. suppl. p. 585. (1819).
A. coaretata Poir. eneyel. meth. suppl. 1 p. 94 (1810). A. sericea Janka
in linn. vol. 30 ann. 1859 p. 579. — Y. Iunie, Iulie. Locuri petrose
uscate aprice. Verciorova, Severin; Craiova spre Trei-Fântâni: Slo-
boziea, Doiceşti; Galaţi spre gura Prutului; în Dobrogea pe la Isaccea,
Cocoşi, Tulcea, (ionstanţa, Copadin, frecuentă.

312 CONSPECTUI, SISTEMATIC

18. A. milletoliata. — [ădăcina virtosă monocelală unicaulă şi
cu lăstari ce port foi radicale; caule ca de 30" erect, dept sau cam
Nexuos şi ramificat, ramurile intinse; caulul şi ramurile solide, b&-
lose ; foile radicale de o configuraţie oblung-lanceolată, peţiolate, cele
caulinare şi rameale şesile şi descrescende, la tote limbul bipinatisect,
segmentele sau laciniile lor mici, uşior distante, lanceolate şi pinat-
divizate în lacinule micutele linear-ânguste, întregi sau pinatifide cu
verturile acute, rachisul ângust nearipat şi cu câteva lacinule p'intre
lacinii; caulul, ramurile şi mai ales foile inferidre şi radicale dens
perose şi subeanescente, pe fața superioră a foilor rameale se observă
şi mulţime de puncte glandulare cam lucide; ramurile se termin în
câte o corimbă descompusă, compactă şi convexă avend numerose
calatde turbinate cu florile galbene, pedicelele tomentâse; foliolele
involucrului oblungi, obtuse şi palide; ligulele trilobate, diforme şi cu
puţin întrec jumetatea involuerului. — 4. Iunie, lulie.

Hab. Locuri aprice, sol petros cu puţin strat de păment humifer
pe desupra. În Dobrogea pe platoul de la Copadin.

Totă planta exală o odore aromatică forte. Prin portul axei cau-
linare şi al ramificaţiei-seamănă cu Achillea leptophylla, cu deosebirea
că acesta are făptura mult mai ierbacee, iar nu solidă, ţepănă şi băţosă
apoi foile şi corimbele sale sunt cu totul de altă făptură: foile seamen
forte mult cu acelea de la Pyrethrum millefoliatum - pentru care mo-
live îi am dat numirea specifică -, însă cu mica diferenţă că laciniile
şi lacinulele foilor sunt mai m&nunţele şi mai distante; corimbele şi
calatidele sale semăn aprope exact cu acelea de la Achillea compacta

19. A. leptophyila M. Dicb. fl. t. c.2p.555(18308); DC. prodr. 6
p. 29; Ledeb. fl. ross. 2 p. 536; Boiss. fl. orient. 3p. 262; Lindem.
(1. chers. p. 317. — 9, lunie, lulie. Locuri aprice glareoso-argilose.
in Ialomiţa pe la Sloboziea şi Doiceşti ; în Dobrogea pe la Caracoium,
Gargalic, Periclie.

80. ANTHEMIS /. gen. n. 04.

Ş 1. Scuamele receptaculare oblungi, scariose, virful lacerato=
dentat.

1. A. carpatica W. el lit. ap. Willd. spec. 3 p. 2179 (1500).
Pyrethrum alpinum Baumg. enum. transs. 3 p. 103 (18316)-non Willd.
op. cit. p. 2153; A. styriaca Vest. syllog. soc. bot. ratisb. 1 p. 12;

xehb. icon. germ. vol. 16 tab. 119. A. hitaibelii DC. prodr. 6 p. 7
(1537)- non Spreng. A. montana koch syn. p. 415 (1S43)-non IL.

SYNANTHERE E 313

A. carpatica f. sericea Heult. enum. ban. p. 100. — Y. lulie, August.
Păsciuni şi stânei în regiunea alpină. Paringu (]. Barth exsic.); Ne-
goiu ; Oiticu ; Buceci pe Caraimanu (Grec. enum. p. 33).

f. pyrethriformis Schur enum. transs. p. 335 (1866) pro specie:
Simk. enum. transs. p. 16. A. carpatica var. abbreviata Schott et
Kotsehy exsie. n. [54.— Pe Putila şi Godeanu în Mehedinţi; pe Buceei

la Omu locul clasic (knecht.)!

Ş 2. Scuamele (paleolele) receptaculare lanceolate sau oblungi,
virtul subit terminat în mueron rigid subţirel acut.

1. Receptaculul matur convex sau hemisferic. Acheniile tetra-
gonal-comprimate, coronulate sau necoronulate.

2. A. tinctoria |. spec. p. 1263; DC. prodr. 6p. 11; Koch.
syn. p. 413; Rehb. icon. germ. vol. 16 tab. 119; Schlechtd. Lane.
deutsch. vol. 29 î. 3051 2. genuina: calatidele radiate. — Vulg. Plore-
de-perină. Ierbă-de-perină. — d, lunie, Iulie. Câmpuri, coste, pe la
drumuri și holde: specie vulgară (Grec. enum. p. 33). Vereiorova, Se-
verin ; Craiova; Caracăl; Rimnic; Vultureanca, loneşti ; Alexandriea ;
Comana ; (iocăneşti, Chitila, Bucureşti; Perişi, Crivina; Broşteni în
Suceava: Vaslui, Munteni; Botogşiani; in Dobrogea, frecuentă.

3. discoidea. — (alatidele neradiate. Fălticeni prin totă împreju-
rimea, singura formă de A. tinctoria ce am intâlnit aci.

3. A. Fussii (rise). et Sch. iter hung. p. 533 (1552). A. auran-
tiaca Sehur &st. bot. zeit. ann. 1555 p. 22 solum nomen. A. c/rysantha
Schur enum. transs. p. 351 (15566). — d, lulie, August. Văi umede
umbrose în regiunea montană sub alpină. Muntele Coziea la Stăni-
şioara; Păpuşea; Hucăr spre Pajerea:; Buceci; Predeal; in Suceava
prin cheile Barnarului.

4. A. macrantha Ilculf. in flora ann. 1835 vol. Lp. 262; Rehb.
icon. germ. vol. 16 tab. 120 fig. 2 optime; Heuff. enum. ban. p. 99;
Neilr. diagn. p. 65. — Ă. Iulie, August. Păduri, tuferişe pe coste şi
prin văile montane. Munţii Clozanilor pe Osliea şi Bulzu în valea Cer-
nei; în Vâlcea pe Wialbina.

5. A. austriaca Jacq. Îl. austr. dp. 22 tab. 444 (1778); DC.
prodr. 6 p. 11; Koch syn. p. 415; hehb. icon. germ. vol. 16 tab. 115
fig. 1; Sehlechtd. Lang. deutsch. vol. 29 fig. 3032. — () Iulie, August.
Câmpuri, crânguri, pe lingă şi prin holde; specie comună. Craiova ; lo-
neşti, Morteni; Ciocăneşti, Perişi; Chitila, Bucureşti; Giurgiu, ('o-
mana, Ploeşti, Băicoi; Odobeşti; Brăila, Galaţi; Fălticeni.

314 CONSPECTUL SISTEMATIC

2. Receptaculul matur prelung, cilindraceu saui conic. Acheniile
obtus-tetragonice cu muchiile netuberculate.

6. A. ruthenica NM. bieb. fl. t. c.2 p.330 (1808); DC. prodr.6
p. 11; Koch syn. p. 414; Ledeb. fl. ross. 2 p. 522; Rehb. icon. germ.
vol. 16 tab. 114 fig. 1; A. pontica D'Urv. enum. p. 114 (1822)-non
Willd. A. Neilreichii Ortm. zool. pot. gesel. ann. 1852 vol. 2 p. 55. —
D lunie- August. Câmpuri aprice, pe mici coste rupte pe lingă căi,
locuri inculte. Verciorova, Severin, Hinova; Alexandriea ; Ioneşti,
Vultureanca ; Sloboziea, Bora, Feteşti; Buzău; "Tecuci, Ţigăneşti ;
Vaslui; în Dobrogea pe la Măcin, lenisala, Constanţa.

f. monocephala. — Prin locuri glareoso-năsipose de less pe lingă
calea ferată la Feteşti.

7. A. arvensis |. spec. p. 1261; Sturm deutsch. heft 27; DC.
prodr. 6 p. 6; Koch syn. p. 414; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 152; Rehb.
icon. germ. vol. 16 tab. 113. — Vulg. Romaniță-prostă. — (-) Lunie,
lulie. Câmpuri, prin grâne, pe la drumuri, prin comune rurale şi ur-
bane în locuri inculte. Craiova; Horezu, Rimnic ; loneşti, Vultureanea;
Comana; Bucureşti; Perişi, Crivina, Ploeşti; Birlad, etc.; specie
vulgară.

6. Haynaldiana Janka est. bot. zeit. ann. 1856 p. 1; Simk. enum.
transs. p. 2%. A. auriculata Griseb. et Seh. iter. hung. p. 339 (1559);
Sehur verh. siebenb. ver. ann. 1859 p. 75; ejus enum. transs. p. 332
-non Boiss. diagn. ser. 1 p. 5 (1544). — Locuri glareose, aprice, prun-
tişiuri, drumuri. loneşti, Cacova, Vultureanca; pe Ialomiţa între
Perişi, Crivina; Bucureşti; Urlaţi pe Cricov către Valea-Boului ;
Brăila.

Ş. 3. Scuamele (paleolele) receptaculare lineare setacee ascu-
țite. Acheniile cu câte dece muchii egale şi tuberculate (gen. Maruta
ass.)

8. A. Cotula |. spec. p. 1261; Koch syn. p. 414; Gren. Godr.
fl. fr. 2 p. 153; Sehlechtd. Lang. deutsch. vol. 29 f. 3035. Maruta Co-
tula DC. prodr. 6 p. 13; Rehb. icon. germ. vol. 16 tab. 109 fig. 1.
Maruta fatida Cass. dict. se. nat. vol. 29 p. 174 (1521). — Vulg. Mo-
sețel-prost, Romamiță-puturbsă. — (-) lunie-Septembre. Locuri rude-
rale şi inculte, pe lingă căi şi garduri; plantă vulgară (Grec. enum.
p. 33). Severin; Craiova; 'Tirgujiul; Horezu; Rimnicu, Călimăneşti ;
Piteşti; Câmpulung; Vulcana; loneşti, Vultureanca ; Comana ; Bucu-
veşti, Chitila, Perişi; Urlaţi, Valea-Boului; Brăila, Galaţi; Birlad;
Vaslui ; laşi; Botoşiani; Dobrogea.

[SA și

SYNANTHEREAE 3i

D. Antemidee radiatillore cu receptaculul nepaleolat.
31. MATRICARIA /. cen. n. 907.

Ş. 1. Matricaria Vis. heceptacuiul conic. Acheniile cilindracee,
fața dorsală netedă, cea ventrală 5-costată, eostele subţirele, creşte-
tul necoronat.

1. M. Chamomilla |. spec. p. 1256; DC. prodr.6 p.51; Gren.
(odr. fl. fr. 2 p. 145; Behb, ic. germ. 16 tab. 106; Sehleehtendal et
Lang. deutsch. 29 f. 3049. M. suaceolens L. fl. succ. p. 297 et herb.
sec. Hartm. -non Koch syn. p. 416 cujus slirps est Anthemis lithuanica
Bess. —Vulg. Romaniţă. homaniţă-bună. Mătricea. Moşiţel. — (-) lunie,
lulie. Locuri ruderale, virane sau inculte, drumuri, câmpuri; forte
comună (Grec. enum. p. 35). Cerneţi; Craiova; Călimăneşti, Rimnic ;
Câmpulung ; Titu, Ciocăneşti, Perişi, Bucureşti; Comana; Neamţu
Chan. exsic.!); Fălticeni; Broşteni; Focşiani; Galaţi; Constanţa.

$ 2. Chamemelum Vis. Receptaculul deprimat sau convex. A-
cheniile obpiramidale comprimate, faţa dorsală convexă necostată,
cea ventrală bisulcată si cu 3 coste grose, creştetul coronat sau ne-
coronal.

2. M. inodora |. îl. suec. p. 297 (1755); DC. prodr. 6 p. 52.
Olrysanthemum inodorum L. spec. p. 1255; Koch syn. p. 419; Rehb.
ieon. germ. 16 tab. 94 fig. 1; Sehleehtd. et Lang. deutseh. 29 f. 2047.
Tripleurospermum inodorum C.E. Schultz Bip. ueb. tanac. p. 32 (1844);
koch syn. add. p. 1026. (/hamemelum inodorum Boiss. fl. or. 3 p. 397.—
Vulg. Romaniţă-neadevtrată. homaniţă-nemirositore. Moşiţel. prost. —
(O Maiu-August. "Tot prin asemenea locuri ca şi precedenta, adesea
împreună (Grec. enum. p. 33). Severin, Cerneţi; Craiova; Titu; Cio-
căneşti, Perişi, Bucureşti; Alexandriea; Comana; Câmpina; Buzău,
Neamţu (Chan. exsic.!); Fălticeni; Botoşiani.

3. M. trichophyllia boiss. diag. ser. fasc. 6 p. 58 (1844). Cha-
meemelum uniglanduloeum Vis. îl. dalm. 2 p. 85 tab. 51 (1847); Rehb.
icon. germ. 16 tab. 94 fig. 4. CH. trichophyllum Boiss. fl. orient. 3
p. 350. — (O Iunie, Iulie. Pe lingă drum. Vâreiorova spre Ruşiava
pe poalele Alionului (A. de Degen) şi chiar la Verciorova!

32. LEUCANTHEMUM Jvurnef. inst. p. 402.

1. L. vulgare Lam. fl. îr. 2 p. 137 (1778); DC. prodr 6 p. 46.
Cloysanthemaum Leucanthemum L. spec. p.1251; Sturm deutseh. h.2; Koch
syn. 416; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 fig. 3040, Tanacetum Leu-

316 CONSPECTUL SISTEMATIC

canthemum Schultz Bip.tanacet. p. 35 (1544); Rehb. ic. germ. vol. 16
t. 97. — Vulg. Mărgărită. Oehiu-boului. Roman. Romaniţă-mare. Tă-
tăişi. — d. lunie, lulie. Prin locuri cu icrbă, livedi, poeni, rărişiuri ; în
regiunea subalpină, alpestră şi câmpeană (Grec. enum. p. 33). Cerneţi:
Filiaşi, Craiova: Rimnic: Curtea-de-Argeşi; Câmpulung; Vultureanca,
Titu; Ciocăneşti, Crivina, Perişi; Bucureşti: Comana; Buzău ; Neamţu:
Broşteni in Suceava; Botoşiani.

f. carpaticum Bess. enum. p. 34; Ledeb. fl. ross. 2 p. 542. Cauli
şi foile hirsute; capitulele și radele medioere,foliolele perielinice fără
linie negră marginală. — Valea Mânăstirei Bistriţa şi pe la Govora.

%. macrocephalum. Capitulele mari cu rade lungi; foliolele peri-
clinice fără linie negră marginală. Câmpulung; Perişi; Comana; Bo-
toşiani; Piatra.

d. subalpinum Schur verh. siebenb. ver. ann. 1559 p. 137; Simk.
enum. transs. p. 313. Capitulele mari cu rade lungi; foliolele perieli-
nice cu linie negră marginală. Predeal, Buşteni, Sinaia ; muntele Ghiţu
în Argeșşi.

2. L. rotundifolium DC. prodr. 6 p. 46 (1857). Chrysanthe-
mau votundifolium W. et Kit. var. hung. 3 p. 262 tab. 236 et in Wilid.
spec. p. 5 p. 2144 (1800). Tanacetum Waldsteinii C. H. Schultz Bip.
ueb. tanac. p. 35 (1544) pentru a nu fi conlundat cu Tenacetum 7o-
tundifolium DC. prodr. 6 p. 133 care este adevărată specie de Tena-
cetum. — Y, Iulie, August. Livedi, văi şi păduri sub alpine. În Argeşi
pe Moldoveanu şi Negoiu; Predeal, Buceci prin tote văile subalpine
despre Sinaia; în Suceava pe Stănişioara, în valea Barnarului sus şi
la Schitul Rarcu prin pădure.

33. PYRETHRUM Guarin. fruct. 2 p. 430 tab. 109.

$ 1. Leucoglossa DC. Ligulele albe sau cam roze, lungi; discul
galben.

1. P. alpinum Willd. spec. pl. 3 p. 2153 (1800); DC. prodr. 6
pe D%; Sechur enum. transs. p. 338. Chrysanthemum alpinum L. spec.
p. 1255; Sturm deutsch. h. 19; Koch syn. p. 415. Tenccetum alpinum
Schult. Bip. 1. c.; Rchb. ic. germ. 16 t. 99 fig. 3. — 4, Iulie, August.
Regiuni alpine înalte. Godeanu; Paringu (J. Barth exsic.); Păpuşea și
Oiticu; Buceci.

2. P. uliginosum W. et Kit. rar. hung. |. tab. 32(1799) Willd.
spec. 3 p. 2152; DC. prodr. 6 p. 57. Chrysanthemum serotinum L. spec.
p. 858. Tenacetum sevotinum Schultz. Bip.; Rehb. ie. germ. I6tab. 101;

SYNANTHERE A 317

lig. |. — G's. 4.. lunie, lulie. Zăvoe în regiunea inferioră a ț&rei.
Delta-Dunărei în Ostrovul St. (Gieorge la Tulcea.

3. P. corymbosum Willd. spec.3 p.2155 (1800); DCprodr. 6
p. 97; Boiss. fl. orient. 3 p. 342. Ohrysanthemum corymbosum L. syst.
nat. 2p. 562 (1768); Koch syn.p.418; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29
fig. 3045. Tamacetum corymbosum C.I. Schultz Bip. ueb. tanac. PI
Rchb. deutsch. 16 p. 60 el tab. 102. —g, lunie, Iulie. Păduri, crân-
guri, poeni, livedi. Valea "'Țesnei; Baea-de-Aramă; Tismana; Tirgu-
jiul; Olăneşti, Rimnie, Călimăneşti; Dealu-Mare ; Titu, Ciocăneşti,
Perişi, Chitila, Bucureşti; Alexandriea; Vultureanca; Băneasa, Cto-
mana ; Bora, Sloboziea ; Tecuci, "Țigănești; Piatra, Pădurea-Balau-
rului; Neamţu (Leucanthemum co»ymbosum Grec. enum. p. 35, Chania
exsic. !); Fălticeni, Mălin; Broşteni în Suceava.

4. P. subcorymbosum Schur. bot. runder. ann. 1852 p. 80;
Sehur in verh. siebenb. ver. ann. 1859 p. 146; enum. transs. Ia E EA
Chrysanthemum corymbosum Var. a. alpestre Schur herb. transs. —
d. Iulie, August. Păduri în regiunea montană subalpină şi alpestră,
Vâreiorova; Olăneşti; Coziea, Stănişioura ; Dimbovicioara; Buceci ;
Rarău pe culme.

5. P. Parthenium Sniil!h îl. brit.2 p. 900 (1800); DC. prodr. 6
p. 58; Boiss. [. orient. 3 p. 344. — Mathricaria Parthenium |. spec.
p. 1255. Chrysanthemum Parthenium Pers. syn. 9 p. 462; Koch syn.
p. 418; Sehlechtd. et Lang. deutseh. 29 fig. 3044. Tanacetum Paythe-
nium Schultz Bip. ueb. tanac. p. 55; Reichenbach deutsch. 16 p. 60
et tab. 101 fig. 2. — Vulg. Granat. Ierbă-amară. Mătricea. Poala Sân-
tei- Maria. — Cs. 3. lunie, lulie. Tuterişe pe la poalele eâstelor mun-
tose în Dobrogea. Alibeichioi la poalele Corţului; prin grădini culti-
vată şi accidental spontanee (Bucureşti ; Buhuşi; laşi).

Ş 2. Gymnoclyne DC. Ligulele albe sau gălbenii, mici scurte ne-
conforme ; discul alburiu.

6. P. macrophyllum Willd. spec. pl. 3 p. 2154 (1800); DC.
prodr. 6 p. 58; Boiss. (1. orient. 3 p. 346. Chrysanthemum maerophul-
lum W.et Kit. rar. hung. Lp. 97 tab. 94 (1802); Koch syn. 418;
Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 fig. 3046. Tanacetum macvoplhullum
C. H. Schultz Bip. ueb. tanac. p. 53; Rchb. deutsch. 16 p. 60 et
tab. 104. — Vulg. Vetricea. — Y. Iulie, August. Păduri în regiunea
fagului. Ciolanu-Mare, Culmea-Cernei, eracu Bulzului în Mehedinţi ;
Mânăstirea 'Fismana,.

Greceseu D. Dr. — C, 132%. 23

318 CONSPECTUL SISTEMATIC

Ş 3. Aunulhoglossu DU. Ligulele galbene, lungi; discul galben.

7. P. millefoliatum Willd. spec. pl. 3 p. 2160 (1800); DC.
prodr. 6 p. 60; Boiss. 11. orient. vol. 3 p. 349. Chrysanthemum mille-
folliatum IL. syst. natur. 12 p. 643 (1768). — F. lunie, Iulie. Stepele
danubiane şi pontice la locuri argilo-năsipose aprice. Brăila, Galaţi
spre Bărboşi; Slobozica pe malurile Ialomiţei către Doiceşti; Con-
stanța spre vii şi pe Valul-Traian, mult.

e Pinardia coronaria Less. syn.255. Chrysanthemum coronarium
[,. spec. p. 1254; DC. prodr. 6 p. 64; Boiss. fl. orient. 3 p. 336. —
() lulie, August. Prin oarecare grădini de ţeră şi accidental spontanec;
plantă vulgarizată. Câmpulung; Valea-Lupei de la Telega spre Brebu;
Roman ; Prăila la Viziru etc.

9. Senecione Less. Antherele necaudate, galbene. Pappus
mălăsos stufos. Extremitatea stigmelor truneată, penicilată.

34. DORONICUM 1. gen. n. 939.

1. D. austriacum Jacq. fl. austr. 2 p. 18 tab. 130 (1774);
Sturm deutsch. fl. h. 80; DC. prodr. 6 p. 32î; Koch syn. p. 490;
Hehb. ie. germ. 16 tab. 66; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3070.
Doronicum VII austriacum LL Clus. hist. 2 p. 19 (1601); D Pardalian-
ches 4. Li. spec. p. 1247 (1762). Arnica austriaca Hoppe ap. Sturm
deutsch. [|. h. 331. — Vulg. Zerba-Ciutei. — d, Iulie, August. Păduri
în regiunea montană subalpină. Valea Oltului pe Cirligele ; Valea-Popei
în Muscel; Predeal; Buceci; (reahlău:; valea Barnarelului sus.

2. D. hungaricum hchb. fil. ic. germ. 16 tab. 65 f. 1 (1856);
Heutt. enum. ban. p. 101; Neilr. diagn. p. 72; Boiss. fl. orient.3p. 381.
D. plantagineum Kit. în Sehultes cest. fl. 2 p. 502 et pl. auct. - non L.—
d. Maiu, lunie. Păduri în regiunea dealurilor şi a câmpiilor. Severin;
Craiova; Caracăl; Comana: Cernica; Pasărea ; laşi; Dorohoi (Knecht.
miss.)

3. D. Columna en. fl. neapol. prodr. tab. 79 (1811); DC.
prodr. 6 p.320. D. cordifolium Sternb. denkscher. bot. ges. in regensb.
1518 p. 147; Koch syn. 420; Sehlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3069.
D. caucasicum Rochel rar. ban. tab. 31 f. 63 a, 5, c.-non M. Bieb.
D cordatum A. Kern. sehed. spec. n. 1514. Arnica cordata Wulf. in

4. Ceea ce autorii principali înţeleg prin Doronicum Pardalianches, este D. Par-
dalianches var [ L. spec, 1247 şi speciea accsla nu există în tot eoprinsul Daciei; din
erdre şi din contusie esle citat de unii botanişti în Banat, Transilvaniea şi Româniea.

SYNANTHERE A 319

Rom. arch. IL p. 403 (1505). — d, lunie- August. Păduri în regiu-
nea subalpină pină în cea alpină. Valea Tesnei la Gaura-Fetei; Dim-
bovicioara şi în tot coprinsul Bucecilor (D. Pardalianches et D. grandi-
florum Grec. enum. p. 32- nec aliorum); valea Barnarelului la capu
riului.

£. pilosum Simk. kozlem XV (1878) p.563;ej. en. transs. p. 292.
Prin înfăţişarea sa pare a fi Aronicum carpaticum ; prin acheniile sale
este un Doronicum, avend acheniile ligulelor marginale foră pappus,
dar părose. — Buceci, sus pe Costila.

35. ARONICUM Nec/;. elem. Ip. 17 n. 40).

1. A. carpaticum Schur verh. siebenb. ver. an. 1859 p. 137;
enum. transs.p. 341; Fuss.transs. excur. p. 342. Arnica scorpioides
Baumg. enum. transs. 3 p. 133 -non L. spec. p. 1246. Aronieum scor-
pioides var. carpaticum Uriseb. et Seh. it. hung. p. 349 (1852) sed
non A. scorpioides Koch. Doronieumn earpaticum Nym. et Auct. transs.
pr. p. — Y. Iulie, August. Stânei, virfuri alpine. Scărişioara, Mocir-
liu; Paringu (]. Barth exsic.); Moldoveanu, Negoiu şi Cetatea Vlad-
Țepeşi în Argeşi; Ceahlău (Kneceht.)

36. ARNICA /. gen. n. 38 excl. spec.

I. A. montana [. spec. p. 1245 exel. var. £; Sturm deutsch. fl.
h. 34; DC. prodr. 6 p. 317; Koch. syn. p. 422; Sehlechtd. et Lang.
deutsch. 29 f. 3074. — d, Iunie, Lulie. Livedi subalpine. Predeal ŞI în
coprinsul inferior al Bucecilor; Comăneşti în distr. Bacău ; în Suceava
pe muntele Bida la Dorna şi pe Rarău.

37. CINERARIA /. seu. 57 (sect. Thephroseris Rchb.)

1. C. sulphurea Baumg. enum. transs. 2 p. 195 (1516) pro
varietas Cinerarise longifolia sed Cineraria longifolia Jacq. est forma
ligulis aurantiacis. Thephroseris microrrhiza Schur en. trans. p.546(1866),
Senecio aurantiacus Gree. in Br. prode. p. 291 non DC. — (4. Maiu.
lunie. În regiunea intralpină a Bucecilor, pe muntele Urzicaru spre
Predeal(Grec. loc. cit.), în valea Caraimanului (Knecht. exsic.!)

2. C. spathulzfolia (mel. fl. bad. 3 p. 454 (1524); Rehb.
germ. exc. p. 241; Koch. syn. ed. 2 p. 494. C. longifolia Sturm. deutsch.
fl. h. 40 non Jaeq. O. eampestris DC. 1. fr. 4 p. 169-non Retz. obs. 1
p. 50 (1779). Senecio spathulefolius DC. prodr. 6 p. 362; Rehb. ic.
germ. corymb. tab. 87 fig. 1 cum planta nostra optime quadrat ! —

290 CONSPECTUL SISTEMATIC

]. Maiu, lunie. Livedi pe lingă păduri în regiunea montană alpestră.
Mânăstirea Neamţu (Chan. exsic.)

3. C. tomentosa |. []. |n. n. 3159 £ (1805). Senecio auran-
thiacus Ș. tomentosum DU. prodr. 6 p. 362 var. ş. — CC. aurantiaca f.
floceulosu. Behb. icon. germ. corymb. tab. 91. C. capitata Koch. syn.
ed. 1 p. 335-non Wahlenb. CO. aurantiaca î. lanata Koch. syn. ed. 2
p. 495. Senecio capitatus var. radiatus Simk. en. transs. p. 326. S. au-
rantiacus Auct. transs. ex p.- non C. aurantiaca Hoppe. tasch. 1506
p. 121. — , lunie. In regiunea alpină. Buceci (Knecht.)!

4. C. papposa hchb. pl. crit. iconogr. 2 p. 13 f. 238 (1824);
ej. germ. excurs. p. 242. 0. Clusiana Heuft. enum. banat. p. 101 - non
Host. Senecio papposus Less. in linn. 1531 p. 244; Rehb. fil. ic. germ.
corymb. tab. 55 f. 1; DC. prodr. 6 p. 360. Thephroseris Fussii Griseb.
et Seh. it. hung. n. 235 (1852); TH. transsilranica Sehur sert. n. 1611;
cester. bot. zeit. ann. 1560 p. 394 et enum. transs. p. 345 (1866). —
d, Maiu, lunie. Păduri. locuri umbroase prin văile infralpine. Buceci în
totă laturea de la Sinaia (Knecht.) pină în Valea-Albă şi în Valea-
Cerbului ; munţii Mehedinţului d'asupra Mehadiei (Degen).

5. C. angustata Schur sert. n. 1610 (1852) solum nomen.
Thephroseris stenophulla Sehur west. bot. zeit. ann. 1860 p. 326. Th. an-
ustifolia Schur enuim. transs. p. 546 (1866) descripta. Regiunea alpină
la limita superioară a Coniferelor, în Buceci (Knecht.)!

6. C. procera Griseb. spicil. rumel. 2 p. 219 (1544); Boiss. Îl.
orient. 3 p. 413; Velen. fl. bulg. p. 259. — Senecio transsilranicus Gree.
in Br. contrib. noui la fl. roman. p. 14- non Schur sub Thephroseris. —
d. Maiu. 'Tuferişe, mărăcinişe; pe costele de la Comana spre Gur-
banu şi Băneasa în Vlașca.

38. LIGULARIA (ass. dict. sc. nat, 26 p. 401.
|. L. sibirica Cass. loc. cit.; DC.prodr. 6 p. 315; Koch.syn.
p. 429. Schlechtd. et Lang. deutsch. fl. 29 flg. 2076. Cineraria sibirica
[. spec. p. 1242; Wald. et Kit. rar. hung. t. 15. Senecio calealieformis
Hehb. fil. icon. germ. corymb. t. 86. — Y, Iunie, Iulie. Regiuni alpine
prin vălcelele umbrose în Buceci spre Sinala (Knecht.) şi la Buşteni.

39. SENECIO 1. gen. n. 933.

Ş 1. Limbul foilor profund divisat sau lirat.
* Ligulele lipsă sau forte seurte, reflexe, egalez involuerul.

SYNANTHERE A 321

1. S. vulgaris |, spec. p. 1216; DC. prodr. 6 p. 541; Koch.
syn. p. 495; Rehb. ic. germ. 16 tab. 68; Schlechtd. et Lang. deutseh.
(1. 29 fig. 3054. — (0 Aprilie - Septembre. Locuri inculte, petrişiuri cu
ierbă, drumuri, garduri. Călimăneşti ; Câmpulung, Stilpeni (Grec.
enum. 1850 p. 32); Sinaia, Predeal; Bucureşti, Herestrău (S. si/vaticus
Grec. |. c.-non [..); Beceni.

2. S. viscosus [,. spec. p. 19217; DC. prodr. 6 p. 249; Koch
|. €. Rehb. ie. germ. 16 tab. 69; Schlechtd. et Lang. deutsch. fl. 29
f. 3085. — (0) Aprilie- August. Prin locuri de felul cum ale celui pre-
cedent şi adesea cu acesta. Călimăneşti, Coziea; Possada ; Sinaia prin
valea Peleşiului către Pustnicu (Grec. 1. c.); Bughea, Câmpulung ;
Bisca; Broşoteni pe Bistriţa.

** Ligulele mari, plane, întinse şi intrec cu mult involuerul.

3. S. vernalis Wald. et Kit. rar. hung. tab. 24 (1500); DC.
prodr. 6 p. 345; Koch syn. p.4926; Rehb. icon. germ. 16 tab. 68;
Schlechtd. et Lang. deutsch. fl. 29 f. 3087. — Cruciuliţă. Petimbrosă.
Spătăciosă. — (0) Aprilie, Maiu. Locuri cu ierbă, petrişiuri, drumuri,
garduri, pirloge de arături; plantă comună pe la noi. Caracăl; Craiova ;
Galafat ; Câmpulung, Clucereasa (Grec. enum. 1580 p. 32), Conţeşti;
Titu; Ciocăneşti, Perişi, Bucureşti; Comana; Sloboziea, Feteşti ; Foc-
şiani ; laşi; Botoşani.

4. S. rupestris Wald. et Kit. rar. hung. 2 p. 156 tab. 128
(1805); A. Kern. sched. n. 1804. 5. nebrodensis DC. prodr. 6 p. 350;
Koch syn. p. 426; Rehb. icon. germ. 16 tab. 72; Sehlechtd. et Lang.
deutsch. 29 fig. 5088 - non L.. (conf. Strobl in Flora an. 1882 p. 475).—
I, Iulie, August. Păduri locuri umede umbrose în regiunea montană.
Hânca-Camenei (Degen), Valea-Ţesnei la Gaura-lui-Zirnă; Tismana;
Monăstirea Bistriţa ; valea Oltului şi pe Coziea; Dimbovicioara ; Si-
naia, Buşteni; Predeal, Piatra-Mare ; Broşteni pe Bistriţa şi pe Neagra,

5. S. eruczefolius [.. spec. p. 1210 ap. Koch syn. p. 427;
Sehlechtd. et Lang. deutsch. vol. 29 f. 3090 optime cum planta nostra
quadrat. $. fenwfolius Jacq. fl. austr. tab. 278; DC. prodr. 6 p. 351
pro var. f Senecionis erucăefolii Huus. — Vulg. Bătătarniță. Petim-
brâsă. — Y, Lulie, August. Livedi, câmpuri. mărăcinişiuri, nici tute-
rişiuri ; plantă comună. Baea-de-Aramă, Padeşi; 'Tirgujiul, bumbeşti;
Rimnic spre hiureni; "Titu, Ciocăneşti, Buftea, Perişi (Grec. |. €.); Co-
mana; Bucureşti; Bisca; Buda, Rafaila în Vaslui; Neamţu (Chan.
exsic.!).

522 CONSPECTUL SISTEMATIC

6. S. Jacobza |. spec. p. 1219; DC. prodr. 6 p. 350; Koch
syn. p. 497; Rehb. ic. germ. 16 tab. 73; Sehlechid. et Lang. deutsch.
fl. vo]. 29 f. 3091. — Vulg. tot cum şi cele lalle. — d, Iulie, August.
Prin livedi, pe câmpuri, pirloge de arături, tuferişiuri sau mărăcinişiuri
menunte şi rărite, din regiunnea dealurilor pînă în tote câmpiile. Se-
verin ; Tismana, Tirgujiul; Himnic; Curtea-de-Argeşi ; Corbeni; Slol-
nici; Câmpulung ; Titu, Ciocăneşti, Bucureşti, Neamţu; Fălticeni,
Cornu-Luncei; Broşteni; Botoşiani, Agafton; în Dobrogea pe la Ni-
coliţel, Periclie, Gargalic.

7. S. erraticus Pertol. amonil. ital. p. 92 (1319); DC. prodr.6
p. 549; Koch syn. p. 498; Rehb. icon. germ. 16 tab. 73; Sehlechtd.
Lang. deutsch. fl. vol. 29 f. 3093. 5. bavbareafolius Kroec. Îl. siles. 2
p. 421 (1790) - non hehb. denumire de şi mai veche însă improprie.
Ș. aquaticus fi. barbaveawfolius DC. prodr. 6 p. 350 sed non $. aquaticus
Huds. fl. angl. p. 366. — 3 Iulie, August. Locuri umede apătose prin
păduri în regiunea alpestră. Tismana, Peştişiani; Tirgujiul, Bumbeşti;
Rimnic la pădurea Gurănoei ; Coziea pe la Şipote.

8. S. subalpinus Koch. bot. zeit. vol. 17 p. 613 (1834); syn.
p. 429; Rehb. ie. germ. 16 tab. 78 fig. 2; Schlechtd. et Lang. deutsch.
fl. vol. 29 f. 3096. $. alpinus Ș. auriculatus Rchb. icon. pl. erit. 2
f. 9257; DC. prodr. 6 p. 347. Cineraria cordifolia auriculata Jacq. Îl.
austr. tab. 177. Cineraria alpina Wahlnb. carp. prine.-non Lin. —
(4, lulie, August. Păsciuni şi stânci alplne. Pe Galbina în Vilcea; pe
Argeşi la Cetatea Vlad-Tepeşi; Rartu subt Pietrile-Domnei.

9. S carpaticus [Herb addit. ad. fl. galiz. p. 44 (1831); Boiss.
fl. orient. vol. 3 p. 59%. S$. monocephalus Schur verh. siebenb. ver. |]
p. 107 (1850) et enum. transs. p. 349. $. abrotanifolius Baumg. Wah-
lenb. -non [. spec. 1219. $. abrotanifolius var. carputicus Sag. et
Schmn. carp. centr. 2 p. 237.— d, Iulie, August. Piscuri alpine. Negoiu;

Păpugea; Buceci pe Caraimanu (Knecht.) şi pe Costila.

Ş 2. Limbul foilor întreg, dentat sau serat.

a. Involuerul încins cun calicul pleiofil. Capitulele măricele.

10. S. tomentosus [lost. fl. austr. 2p.476 (1831); S. auratus
DC. prodr. 6 p. 543 (1537). 8. Sadleri Lang in Sadl. fl. comit. pestin.
p. 403 (1540). 5. paludosus variet. Îuypoleucus Ledeb. fl. ross. 2 p. 640;
Lindem. fl. cherson 1 p. 227. Cineraria auvea L. spec. p. 1244. Senecio
aureus Georgi besehreib, ross. reichs. p. 1243 -non [. spec. p. 1220, —

SYNANTHERE E 323

ÎI, unic, lulie. Locuri umede turfacee cu sluturi. Galaţi in partea
dintre Brateşi şi Dunăre spre gura Prutului; copios.

b, Involucrul necaliculat, dar cam bracteolat. Capitulele me-
diocre.

41. S. Fuchsii (mel. fl. bad. 3 p. 444 (1505); DC. prodr. 6
p. 355 exclus. variet. Rehb. ic. germ. vol. 16 tab. Sl. $. sarracenicus
[,. spec. p. 1221 (ex parte); Wallr. in linn. 14 p. 645; Gren. Godr. |l.
tr. 2 p. Il5et Auct. plur. 5. nemorensis var. s. Fuchsii Koch syn. ed. 2
p. 430; Schlechtd. et Lang. deutsch. fl. vol. 29 f. 3101. 5. transsiloa-
nicus Schur olim. Solidago sarracenica Fuchs hist. pl. p. 728 et ex loco
natale. — 9, Iulie, August. Păduri în regiunea montană. Culmea-
Cernei, Cloşiani; Tismana; Lainici; Coziea; Corbeni; Dimbovicioara ;
Licota; Sinaia (Grec, enum. 1880 p. 32) şi în tot coprinsul Bucecilor
pînă la Predeal în părţile de jos; în Suceava la Broşteni pe Neagra,
pe Bistriţa, Parnaru-mare şi mie, Dealu-Ursului şi la Schitul-Rartu,
frecuent.

12. S. nemorensis |. spec. p. 1221; Jaeq. îl. auster. 2 p. 50;
Koch syn. ed. 2 p. 450 (excel. var. s). S. Jacguinianus Behb. icon. pl.
crit. 3 p. 50 (1824); ic. germ. vol. 16 t. 60; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 119
S. octoglossus DU. prodr. 6 p. 354%. — d, lulie, August. Păduri în re-
giunea montană. Olăneşti ; valea Oltului de la Coziea în sus; Rucăr,
Pajerea; Leota; Buceci; Predeal; în Suceava prin văile Borca, Bistriţa,
şi Barnaru, la Schitul-Rareu.

13. S. umbrosus W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 210 (1812; DC.
prodr. 6 p. 3592; Ledeb. fl. ross. 2 p. 638; Rchb. ic. germ. 16 tab. $2;
Neilr. diagn. p. 72. — |, lulie, August. Păduri în regiunea montană
subalpină. Buceci.

14. S. macrophyllus M. Bic). îl. t. c. 2 p. 308 (1505); DC.
prodr, 6 p. 352; Ledeb. fl. ross. 2 p. 639; Boiss. fl. orient. 3 p. 106.
5. Doria f. Biebe steinii Lindem. fl. cherson. 2 p. 327; Simk. en. transs.
p. 329. 8. Doria Grec. in Brânză prodr. p. 29l-non L. — , lulie,
August. Livedi umede în locuri josnice, mlăştini cu păpurişi, poale de
dealuri. Câmpulung pe la livedea Bărăţiei; Crivina spre lunca Pra-
hovei; Conţeşti, Ghergani; Slănicu din Prahova; "Tecuci; Vaslui spre
Buda-hafaila pe la Băleşti; în lunca Siretului pe la Agiud şi Valea-
Seacă, în Suceava prin lunea Moldovei spre Mălin.

15. S. glaberrimus liochel rar. ban. tab. 24 (1525) pro var.

924 CONSPEUTUL SISTEMATIC

Senecionis Doronici - non DC. prodr. 6 p. 403 (1537) cujus specie est
stirps Capensis. Ș. Doronicum Baumg. en. transs. 3 p. 117 et Auct.
transs. ex. p.-non L. spec. p. 1222 sub Solidago. $. transsilvanicus
Boiss. diagn. ser. 2fasc. 3 p. 34% (1856); fl. orient.3 p. 405 - non Schur în
verh. siebenb. ver. 2 p. 171 (1551). $. pseudoloronicum Schur cn
transs. p. 351 (1866). — Y. Iulie, August. Stânci pe virturi alpine.
Negoiu (Simk.)! Păpuşea; Buceci pe Jipi-mari (Knecht.)

Trib. IV. CALENDULOIDEE. (calatidele radiatiflore ; stigma florilor
hermafrodite scurtă capituliformă întregă ; stigma florilor femele lungă
spintecată în doi craci lungi lătăreţi, îndepărtați, cu exteriorul p&ros ;
acheniile fără pappus, arcuate şi cu creste dorsale.

40. CALENDULA Neci. elem. 1 n. 73.

1. C. officinalis |. spec. p. 1304; DC. prodr. 6 p. 451; Rehb.

ic. germ. Vol. 15 tab. 159. — Vulg. Călinică. Gălbinele. Pilimică. Ili-
limică. huşnică. — (-) Plantă de cultură prin grădini, forte populară

mai ales pe la țară; unelocuri propagată şi întreţinută de sine prin
imprăştierea seminţelor.

Ord. II. Cynarocephalae Juss. gen. 171.

Tote florile calatidei sunt floscule; cele centrale hermafrodite şi
regulate; cele de la circonferență uneori uniforme cu cele centrale,
alteori sunt sterile şi atunci au corola mai mare neregulată şi dau
calatidei aspectul radiatiflor. Stilul florilor hermafrodite are stizma
încinsă la bază cun inel păros emanând dintr'o înflătură articulară.

Trib. |. ECHINOPSIDEZE Less. Calatidele consistând din câte o
flore ce'şi are periclinul seu şi o multitudine de asemenea calatide
sunt reunite în capitul globos echinopsideu. Acheniile cu pappus co-
roniform.

41. ECHINOPS 1. gen. n. 599.

1. E. banaticus lochel in catal. sem. h. vindob, ann. 1823;
Schrad. diss, de Blumenb. p. 48 (1827); DC. prodr. 6 p. 524; Ledeb.
fl. ross. 2 p. 654; Rehb. icon. germ. vol. 15 t. 2; Neilr. diagn. p. 72.
E. ruthenicus Rehb. icon. pl. crit. 1 p. 450 (1824); Rochel rar. banat.
p. 117 f. 78 exclus. synon.-non M. Bieb. — %, Iunie, Iulie. Pădu-
rişi, tuferişi pe costele munţilor la Verciorova, pe deaiurile Cerneţului
(E. Ritro (rec. enum. 1850 p. 34+-non [..)

De statură mică, comparativ cu cei următori, are foile moi, mai

SYNANTHEREE 325

mult sau mai puţin sinuato-lobate cu marginea spinuloso-denlatăz
intocma cum este iconograliat de Rochel în opera sa „Planta Ba-
natus rariores ete.“ flg. 73 subt numele de £. ruthenicus şi de Rei-
chenbach loco cit.

2. E. ruthenicus M. Bicb. fl. t. c. 3 p. 597 (1819); Velen. ||.
bulg. p. 256. £. Ritro Ledeb. îl. ross. 2 p. 6b%; Boiss. Îl. orient. o
pe 439 quoad plant. ab oriente-non L.; E.Bitro var. ruthenicus Pisch.
cat. hort. gorenk. 1812 p. 37. — d, lulie, August. Locuri aprice cam
năsipose sau de Joss cuaternar. Severin, Simian; în Doljiu pe la Se-
garcea către dealu cu vii; Galaţi spre Bărboşi.

Mai "nalt şi mai robust ca precedentul, avend foile coriace, cele
inferiore şi medii pinatifide sau pinatisecte, segmentele distante şi
expresiv subsinuato-spinose. Aduce forte inult cu F. Ritro L. spec.
p. 1314; însă acesta are foile inferiore şi medii mai ample, pinatisecle,
segmentele mari, pinatipartite, scurt şi menunţel spinose. Astfel fiind,
speciea nâstră nu se pote confunda nici lua drept E. hitro L. loc. cit.

f. tenuifolius Fisch în litt. ad Schkuhr handb. 3 p. 151 (1505).
E. Ritro B. tenuifolius DC. prodr. vol. 6 p. 594; Boiss. Îl. orient. 5
p. 440, — Câmpuri la ocuri aprice inculte. În stepele Dobrogei
fvecuent şi este singura formă ce găsim aci : Başbunar. Bairamdede ;
Mangaliea, Tuzla, Constanţa, Gargalic, Periclie, Măcin; vine şi pe
la Galaţi spre 'Tiglina, Bărboşi.

3. E. commutatus Juratzka zool. bot. gesel. ann. 1855 p. 17.
E. exaltatus Koch syn. p. 452 non Schrad. patria hujus speciei est
Sibiria altaica (Nym. consp. p. 398). — E. globifer Janka osst. bot. zeit.
ann. 1858 p. 341. E. mollis Schur enum. transs. p. 426 (1566). —
Măciuca- Ciobanului. Rostogol. Scăiete. Tătarnică. — Ă, lulie, August.
Poeni de păduri, prin crânguşiore şi mărăcinişi în regiunea delurilor.
Curlea-de-Argeşi (E. spherocephalus Grec. in Brânză prodr. p. 292
-non L.); Corbeni; "Topoloveni; Vulcana; Câmpina; Plaiul-Cumpelu
(Knecht. miss.); Bisca; Mânăstirea Neamţu (Chan. exsic.!); lunca
Moldovei spre Mălin în Suceava.

4. E. sphzrocephalus L. spec. p. 1314; DC. prodr. 6 p. 524
except. var. f et 3; Koch syn. p. 452; Rehb. icon. germ. 15 tab. 3.
E. paniculatus Jaeq fil. eclog. 1 p. 72 tab. 49 (1811). — d. Iulie,
August. Tuferişuri şi mărăcinişuri menunte, pe lingă pădurici mai ales
în regiunea câmpeană. Severin spre Malov&ţ; Craiova spre Simnic şi
Cireea; Ciocăneşti; Comana; Bacău, Tecuci; Birlad; laşi.

320 CONSPECTUL SISTEMATIC

Trib, II. CARLINELE, Calatidele plurillore şi isolate, fiecare repre-
sentând un capitul involucrat, Acheniile sericeu-părose şi cu pappus
scarios sau stufos, hilul bazilar.

42. XERANTHEMUM Less. syu. p. 14.

1. X. annuum 7. [.. spec. p. 1201; Koch syn. p. 476; Boiss. ||.
orient. 3 p. 444; X. radiatum Lam fl.tr. 2 p. 45; DC.prodr. 6 p. 528;
Rehb. ic. germ. 15 tab. 6 f. 2. — Vulg. Cununiţe. Măturici. Plevaițe.
Pleviţe. Taonică. — (0) lulie, August. Câmpuri, la locuri aprice necul-
tivate, coste, grâne. Plantă forte comună mai prin totă Româniea
meridională (Grec. enum. p. 35). Severin, Şimian; Craiova; Stolnici;
Găeşti, Vultureanca, Titu; Ploeşti, Perişi; Ciocăneşti, Bucureşti; Alex-
ndriea, Neloţi; Comana; Buztu; Feteşti; Bacău; Vaslui; Dobrogea
meridională.

2. X. cylindraceum Siblh. et Sm. prodr. fl. grăc. 2p. 172
(1505); DC. prodr. 6 p.529; Koch syn.p.476; hehb.icon. germ 15 tab. 7.
Xeroloma fortidum Cass. dict. sc. nat. 59 p. 121.—() Iulie, August, Câm-
puri la locuri uscate aprice necultivate, adesea cu precedenta, însă mai
tardivă. Severin ; Craiova; Găeşti, Vultureanea, Titu; Buda, Ploeşti;
Ciocăneşti, Chitila, Bucureşti (Grec. 1. c.); Comana; Netoţi; Feteşti;
Dobrogea meridională.

43. CARLINA 7ournef. inst. t. 2653.

1. C. acaulis [.. spec. p. 1160; Koch syn. p. 463; Rehb. icon.
germ. 15 tab. 10 fî. 1; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 278. C. subaeaulis DC.
prodr. 6 p. 5%5.— Vulg. Cfpă-ciorască. Punga babei. 'Tătăişe. Turlă.
Turtea. Turtuvea. — d. lulie, August. Livedi pe cosiele munţilor în
regiunea infralpină şi subalpină : în munţii Vâlcei pe la Arnota, Olă-
neşti; pe Coziea; la Păpuşea; Buceci (Grec. enum. p. 35); Buşteni,
Azuga; Bisca; muntele Cheşcheşi sau Micul-Pupui în Bacău; Cea-
hlău; Broşteni şi in totă Suceava montană; Piatra pe Cernegura.

6. a/pina Jacq. enum. p. 274 (1762). C. caulesceus Lam. fl. fr. 2
p. 7 (1778); Rehb. |. e. f. 2. C. simplex Wald. et Kit. rar. hung.
tab. 152 (1504); Koch syn. p. 464. Tot prin părţile montane cu forma
genuină, dar ceva mai pe jos. Livedile de la Stănişioara subt muntele
Coziea; Ghiţu; valeallotei lingă Curtea-de-Argeşi; Sinaia, Buşteni,
Predeal; în Suceava pe Rarcu şi pe Bida.

2. C. vulgaris |. spec. p. 1161; DC. prodr. 6 p. 546; koch
syn. p. 464; Rehb. icon. germ. 15 tab. 11 f. 1. — 3 Iulie, August. Li-

SYNANTHERE FE 927

vedi, poeni de păduri, locuri uscate, în regiunea submontană. Baca-de-
Aramă; Tirgujiul, Lainici; Rimnic, Olăneşti; Coziea, Brezoiu, Stăni-
şioara; Câmpulung; Vulcana; Câmpina, Possada ; Văleni (Grec. enum.
p. 35); Beceni; Neamţu (Chan. exsic.!); Iaşi.

3. C. brevibracteata Andrac bot. zeit. ann. 1555 p. Bl pro
var. C. longifolie. C. Zongifolia Fuss. in Baumg. mant. p. 72 (1546)
-non Rehb. icon. germ. 15 tab. 11 (1853). C. intermedia Schur enum.
transs. p. 413 (1866). — 7 Iulie, August. Călineş'i, Coziea; Topolo-
veni, Leurdeni; Sinaia; Văleni; Tirgu-Oenei, Slănic; Piatra pe Cozla.

Trib. III. CARDUINEE. Calatidele pluriflore şi izolate, liccare re-
presenteză un capitul involucrat. Acheniile glabre, fără pappus sau
cu pappus de peri stufoşi, hilul bazilar.

44. LAPPA Tournef. instit. p. 450 t. 13%.

1. L. major Gzrin. fruct. 2 p. 379 t. 162 (1791); DC. prodr. 6
p. 661; Koch syn. p. 463; Gren. Godr. fl. îr. 2 p. 250. L. officinalis
All. fl. pedem. 1 p. 145; Rchb. ic. germ. vol. 15t.81f. 2. Arctium
Lappa a. Lin. spec. 1143 ex parte; Willd. spec. pl. 3 p. 1631. — Vulg.
Brustur. Lipan. — Ă, lalie, August. Ruderală; prin comune la locuri
virane, drumuri, garduri (Grec. enum. p. 35); comună prin totă ţera
adesea în societate cu cele următore.

2. L. minor DC. fl. fr. 4+p. 77 (1805); prodr. 6 p. 661; Koch
syn. p. 463; Rehb. ie germ. 15 tab. 80 £. 1 Arctium Lappa 4. L. spec.
p. 1143 ex p.; A. minus Schkuhr handb. 3 p. 49 (1508). Vulg. Brus-
tur. Lipan. — I, lulie, August. Se deosebeşte de precedenta numa
prin capitulele sale ceva mai mici şi aşedate a racemă, nu a corimbă.

3. L. tomentosa Lam. fl. fr. 2 p. 37 (1778); DC. prodr.6
p. 661; Koch syn.p. 463; Rehb. ic. germ. 15 tab. 80 f£. 2. Arctium
Lappa £. L. spec. p. 1243. A. Bardana Willd. spee. p. 3p. 1632 (1800).
A. tomentosum Sehkuhr handb. 1 p. 227 (1791). —Vulg. Brustur. Li-
pan. — A, Iulie, August. Capitulele sale aşedate în corimbă ca şi cele
de L. major, însă arachnoideu-lanate. Nu mai puţin comună ca cele
precedente (Grec. enum. p. 35), dar prin părţile cu păduri.

45 COUSINIA (ass. dict. 47 p. 377.
1. C. bulgarica (î. Koch beitr. 7. fl. des orient. în linnia

vol. 33 p. 385 (1865). — Câmpuri la locuri aride aprice. Dobrogea pe
lingă Constanţa (Br. miss.)

928 CONSPECTUL SISTEMATIC

46. CARDUUS Gavin. fruct. 2 p. 377.

1. C. acanthoides [.. spec. p. Ll50;DC. prod. 6 p. 623; Koch
syn. p. 459; Rehb.ic. germ. l5tab. 149.—Vulg. Scaiu. Scăete. Spin.—
d, Maiu - Septembre. Prin comune la locuri virane, căi, drumuri, gar-
duri, câmpuri. Plantă comună (Grec. enum. p. 35). Severin; Craiova;
timnie, Călimăneşti; Slatina; Vultureanea, Titu; Comana; Ciocă-
neşti, Bucureşti; Ploeşti; Câmpina; Buzău; Focşiani; Galaţi ; "Tecuci;
laşi, Botoşiani; Fălticeni, Mălin ; în Dobrogea, frecuent.

$. albiflora Schur enum. transs. p. 415. Uneori în consorţiu
cu forma tipică.

2. C. Kerneri Simk. term. fiiz. X p.1351 (1586); ejus enum.
transs. p. 357. C.arctioides Baumg. mant. p. 71; Sternheim ueb. deutsch.
(1. sieb.p. 19 et Auct. transs. plur.-non Will. spec. pl. 3 p. 1656 (1800).
0. alpestris Schur en. transs. p. 415; Fuss exc. transs. p. 364%-non W.
et Kit. rar. hung. t. 267(1812). — Iulie, August. Livedi, păsciuni, stânci
în regiunea alpină. Buceci pe Furnica (C. acanthoides Grec. enum.
p. B5-non L.; C.alpestris Br. prodr. p. 296-non W. et Kit); la Valea-
Babelor. Valea-Albă pe Costila; Piatra-Mare.

3. C. hamulosus Fhrh. beitr. 7 p. 166 (1792); DC. prodr. 6
p. 623 ; Koch syn. p. 460; Rehb. ic. germ. 15 tab. 144 f.2.— d, lu-
lie, August. Locuri aride aprice în regiunea meridională a ţărei. În
Mehedinţi pe la Severin, Cerneţi, Vinjiu, Răcea, Golu-Drincei ; în Doljiu
pe la Segarcea ; Băneasa din Vlaşca; Brăila, Bărboşi, Galaţi; Tecuci
spre Măgureni; in Dobrogea pe la Tulcea, Gargalic, Constanţa, Copa-
din, Bairamdede etc.

4. C. candicans W. ct Kit. rar. hung. tab. 53 (18501) (. colli-
nus W. et Kit. rar. hung. tab. 232 (1812); DC. prodr. 6 p. 024; Koch
syn, p. 460; Ledeb. fl. ross. 2 p. 721; Rchb. ic. germ. 15 tab. 136.
(*. cinereus Janka in linntea tom. 30(1859) p. 553 quoad pl. transsilva-
nicam -non M. Bieb. — 4, lunie, lulie. Pe costele petrose ale munţi-
lor, la locuri deschise. Verciorova ; dealu Stirminei; Cloşani spre Bu-
za-Plaiului; Coziea, Stănişoara.

Între (!. candicans şi 0. collinus nu există nici o deosebire speci-
lică, afară de aceea că la cea d'ânteiu foliolele involucrului sunt ad-
prese — lucru neconstant —, iar la cea de a doua numa o parte din
foliolele de la bază la maturitate sunt cam rescurbate. Am preferat de-
numirea dlânteiu ca fiind mai veche.

5. C. Personata Jacq. [l. auster. 4 p. 25 tab. 245 (1776); DC.

SYNANTHERE E 399

prodr. 6 p. 629; Koch syn. p. 460; Rehb. ic. germ. lb tab. MS.
Arctium Pevsonata Li. spec. p. LI4A. Cavrduus aretioides Vill. dauph. 3
p. 22 (1789)-non Willd. |. c.— d, Iulie, August. Păduri, văi subal-
pine. Valea Cernei pe cracu Bulzului; Monăstirea Bistriţa; Coziea;
Sinaia, Buşteni; Predeal; Slănic în Bacău; în Suceava pe Borca,
pe Neagra şi pe barnarelul; Mânăstirea Neamţu.

6. C. crispus |. spec. p. 115; DC, prodr. 6 p. 623; koch syn.
p. 460; Rchb. ic. germ. 15 tab. 149 f. 1. — Y.lulie, August. Mărăcini-
şiuri, poale de păduri pe coste sau pe la drumuri în regiunea alpestră
submontană. Baea-de-Aramă ; Tismana ; Bistriţa ; Călimăneşti, Coziea,
Stănişioara; Câneni; lunca Prahovei pe la Crivina, Ploeşti (Urec. in
Br. prodr. p. 297); Câmpina, in Suceava pe la Madei şi Broşteni pe
Bistriţa şi pe Neagra, forte frecuenlt.

7. C. glaucus Paumg. enum transs. 3 p. 58 (1816); Griseb. et
Sch. it. hung. n. 256; Fuss transs. exc. p. 36%. C. defloratus var. glau-
cus Rehb. fil. icon. germ. 15 tab. 138. — Y, lunie, lulie. În regiunea
montană din Moldova. Valea Barnarului la P&riul-Sec (Br.)!; Pângă-
rați în Neamţu.

8. C. leiophyllus Petrovici addit. ad flor. nyssana p. 105
(1884); Velen. fl. bulg. p. 299 (1891). — (, lunie, Lulie. Locuri aride
inculte, drumuri, coste. În Dobrogea: mai în tot districtul Constanţa
unde înlocueşte pe cel următor.

Capitulele uşior deprimate la bază; involuerul cu totul glabru,
folioiele sale au porţiea apendiculară ovato-lanceolată, scurtă lăticieă
deflexă şi abrupt terminată întrun spin scurticel de ordinar debil;
foile glabre de un verde închis, luciose, pinatifide sau lobato-dentate,
spinuloso-spindse pe margini. — În afinitate multă cu următorul.

9. C. nutans [.. spec, p. 1150; lchb. icon. germ. 15 tab. 146;
Koch syn. p. 462; Boiss. fl. orient. 3 p. 516. — Vulg. Scăete, Seciu.
Spin. Ciulin. — (3 lunie- August. Locuri aprice inculte, câmpuri, dru-
muri, comune rurale şi urbane prin locuri virane; forte comună (Grec.
enum. p. 35). Severin. Şimian, Vinjiu-Mare; Craiova, Segarcea ; Dră-
găşiani; Tita, Ciocăneşti, Perişi; Chitila, Bucureşti; Comana, Băneasa,
Giurgiu; Ploeşti, Băicoiu, Câmpina; Focşiani, Tecuci.

De cel precedent se distinge prin involuerul seu mai mult sau
mai puţin araneos, foliolele involucerului au porţiea apendiculară pre-
lungă lanceolată cam ângustă, uşior carinată, insensibil terminându-se
în spin lungicel robust; foile de un verde opac, puberulente mai

390 CONSPECTUL SISTEMATIC

ales pe desubt, prolund pinatilide, lobii neregulat spinuloso-spinoşi.

e Cynara Scolymus L. spec. p. 1159. — Vulg. Anghenare, de
patrie necunoscută, este mult respândită în cultură pentru uzul eco-
nomic şi medicinal popular.

47. CIRSIUM 7ournef. instit. tab. 255.

Sec. I. Foile pe faţa superioră cu asperităţi spinulose dense.

$ 1. Foile nedecurente, caulii şi ramurile nearipate.

a. Foliolele involuerului terminate în spin puţin virtos şi relativ
mie, partea de subt spin mult spatulat-dilatată, negriciosă, avend maur-
ginea membranaceu-albiciosă şi lacerată sau fimbriat-dentată.

1. C. Grecescui Houy in bullet. de la soci. botan. de france
ann. 1590 fasc. 4 p. 164. — Caule ramos sulcat şi cu toment araneos;
foile firme verdi, pe faţa superioră cu asperităţi spinulose dense, pe
fața inferioră albo-lanate, plane sau uşior revolute pe margini, ner-
vurile gălbenii proeminente, configuraţiea ovato-lanceolată, limbul pi-
nalisectat avend rachisul lat şi segmentele ângust-lanceolate, dis-
tante, reunite a câte 2, întregi sau lobate la bază şi cuspidate sau
mucronate cu spin gălbeniu țepos şi solid ; foile caulinare semi
amplexicaule nedecurente, distante, profund pinatifide spinoso-mucro-
nate cum şi auriculele lor basale ce sunt palmatiparltite. Capitulele
forte mari, umbilicate, solitare la extremităţile ramurilor, încongiurate
de foi florale aplicate, in numer de 2--5 şi care nu depăşesc nivelul
capitulei lor; involucrul globos cu forte abundent toment lânos, folio-
lele sale exteriore şi medii patule sau adscendente, lineare, aspre
pe margini, uşior carinate, la virt cu apendice dilatato-spatulat ter-
minat cun spinişior galben, apendicele cartilagineu, negricios cu mar-
oinea albidă fimbriat-dentată ; foliolele interne albide, ângust lineare,
insensibil atenuate în acumen roşietic subţire, aspre pe margini, sca-
riose, nețepose, rescurbate şi prelung diforme. Corola purpurie. Ache-
niile oblungi , pubescente, de un 6cheşi închis uniform , nestriate,
nemarmorale. — (|, Iulie, August.

Hab. Verciorova, 'Turnu-Severin, Şimian spre Hinova; Bucura,
Răcea în Mehedinţi.

Acestă specie aparţine grupei Epitrachys DC. cu C. ligulare
Boiss. cu C. Boissieri Hausskn. (= 0. adoatolepis Boiss. fl. orient.- non
Boiss. voy. esp.) cu C. Lobeli Ten. şi cu C. decussatum Janka.— Dar, după
autor, urineză a fi între cele două d'ânteiu specii. — „0. Grecescui di-
feră de (. ligulare prin foile sale inferiore mai late, ovato-lanecolate,
prin capitulele sale forte abundent araneoso-tomentose, prin foliolele

SYNANTHEREA 331

externe şi medii ale involucrului, al cărora apendice este relativ mai
dilatat, scarios şi expresiv laceralo-limbriat; iar nu ierbaceu, lat ligulat
şi cu scurţi cili“ Houy 1. e. — Diferă de 0. Boissieri Hauskn. prin capi-
tulele sale forte mari, umbelicate şi forte mult areneoso-tomentose; nu
mediocre şi lipsite sau cu prea puţin indument araneos ; asemenea di-
feră şi de C. odontolepis Boiss. voy. esp. prin loile sale precum sa
deseris, prin foile florale 2-—3 iar nu S5—10 şi depăşind nivelul cape-
tulei, dar mai cu seamă prin foliolele interne ale involucrului cu acu-
men liguliform rescurbat.

2. C. Sintenisii Preyn in bullet. de lherb. Boiss. t. III 1595
n. 9 p. 466. C. Boissieri Freyn olim (non Ilausskn. = C. odontolepis
Boiss. fl. orient. 3 p. 529-non Boiss. voy. esp. p. 362); Bienitz exiec.!
in herb. europ. 1895—96. — Caule înalt suleat, simplu, cu toment
araneos puţin, folios ; foile rigidiuscule cu nervuri pronunţate, aspru
spinulose pe fața superidră, albo-lanate pe cea inferidră, cele radi-
cale....., cele caulinare subauriculato-semiamplexicaule, spinoso-laci:
niate, oblung-lanccolate, aprope pînă la rachis pinatilide, avend
segmentele ângust-lanceolate, distante, 2, a rar 3 - lide şi terminate cu
lung şi tare spin. Capitulele mediocre, 4—5 sau mai multe, subsesile,
sau coadunate la viriul plantei şi fiecare avend foi florale aplicate, în
număr de 2—3, ce nu depăşesc nivelul capitulei respective; involuerul
globos glabru sau forte puţin araneos are foliolele exteriore şi medii
patule sau adscendente, coriace şi rigide, obtus-earinate, pe margini
uziurel serulato-scabre, la bază palide şi ovato-oblungi, devin îndată
ângust lineare, la virf lanceolato-dilatate şi apendicele negricios are
marginea albidă lacerato-fimbriată, nervura sa se termină înt”un spi-
nişior țepos, toliolele interne albide, ângust lineare acuminate, res-
curbate şi prelung ligulilorme. Florile rose sau uşior purpurii. Ache-
niile..... — Y, Iulie, August. (Conf. Freyn 1. c.)

Had. Câmpuri la locuri deschise, dealuri argilo-cretose. Craiova,
Segarcea; Valea-Cacovei la "Topoloveni în Muscel; Ciocăneşti, Chitila
(O. eriophorum Grec. enum. 1880 p. 34+-non Scop. (C. odontolepis Br.
prodr. p. 293 -non Boiss.); Comana, Băneasa, Malu-de-jos, Odiăile
în Vlaşca. |

Planta nostră nu diferă de exemplarele din Bulgariea - de la Sa-
dova- obţinute în 1896 Noemvrie de la Dr. Baenitz subt numele de
Civsium Boissieri Freyn. — Asemenea, nu se deosebeşte întru nimic
esențial de C. Greceseui Bouy şi, pină la data citată, exemplarele nos-
lre purtau pe etichete numele de (. Grreceseui var. leiocephalum (mii)

332 CONSPECIUL SISTEMATIC

de oare ce indumentul araneos al involucrului lipseşte cu totul sau că
abia are câteva firicele araneose.

3. C. ligulare boiss. [l. orient. 3 p. 529 (1875); Velen. Îl. bulg.
p. 292. — Caule înalt, în partea de sus cu puţine ramuri, oligocefal;
foile aspru-spinulose (strigose) pe faţa superioră, albo-aranedse pe cea
interioră, configuraţiea ovato-lanceolată, limbul pinatisectat avend
laciniile lungi şi lanceolato-lineare adesea bipartite, distante şi termi-
nate în spinişior gălbeniu ţepos; foile eaulinare diminuate şi semi-
amplexicaule, nedecurente, distante, profund pinatifide,spinoso mucro-
nate cum şi auriculele lor bazale palinatipartite. Capitulele mari, glo-
bose, umbilicate la extremitatea ramurilor incongiurate de foi florale
întinse sau cam aplicate, în n. de 2—53, şi care nu depăşesc nive-
lul capitular; involucrul globos, glabru sau cu prea puţine firicele
aranedse, are foliolele ierbacee lineare, negriciose şi la extremitate
ligulato-dilatate, scurt şi îndesat fimbriato-ciliate pe marginea apen-
dicelui ce este albicios şi searios, virful lor terminat cu spinişior ţe-
pos. Florile purpurii. — Y, lulie, August.

Habit. Câmpuri sterile subsol argilo-cretaceu, în Dobrogea pe
lingă Constanţa.

Diferă de cei precedenţi şi de C. Jecussatum Janka prin foile sale
bazale cu mult mai mari şi prin forma foliolelor involuerului fiind mai
late, mai ligulate şi mai uşior spinose.

A fost determinat de confratele Arp. de Degen după exempla-
rele autentice de la Pichler aduse din Balcani.

4. C. decussatum Janka in linna tom. 20 ann. 1$59p. 589;
Fuss. lranss. excurs. p. 356; Boiss. fl. orient. 5 p. 529. C. eriophorum

Auct. transs. ex p. quoad plantam rodnensem - non Scop. — Vulg.
Crăpuşnie. — Y, lulie, August. Pe lingă păduri şi prin livedi montane

în regiunea alpină quasi aipină. Li Suceava pe culmea Stănişioarei
(1050 m. altit.) în Rar&u pe Piatra-Zimbrului (1600 m. altit.), frecuent.

b. Foliolele involucrului terminate în spin mai mult sau mai
puţin virtos, porţiea de subt spin forte puţin dilatată sau nedilatată,
pe margine aprope în tâtă întinderea sunt dens spinuloso-eiliate.

5. C. Boujartii Schultz-Bipont. cest. bot. woch,. an. 1856 p.299;
Neirl. diagn. p. 73. Cnicus Boujartii Pill. et Mitt. iter per poseg. selavon.
ann. 1783 p. 143 tab. 13. — Varieză:

a. genuinum. Caule înalt, ramificat, policefal; toile amplexicaule
nedecurente, pe desupra strigoso-hirsute, pe desubt dens albicios to-

SYNANTHEREA * 333

mentose, laciniile intregi sau bipartite armate 'cu spini virtoşi feroci;
calatidele globose abondent araneose, involucrate, foliolele r&scurbate,
pe totă marginea spinulos ciliate, la virf uşior dilatate subt spinul
terminal micşior şi puţin virtos. — Vulg. (răpuşnic. Spin-înverşiunat.—
Y. Iulie, August. Coste şistose, mărăcinişiuri, drumuri; in regiunea
montană inferioră. Horezu, Fometeșşti; Câmpina.

Este întocma ca speciea din Ungariea dela Cinci-Biserici 7oc. elas.
comunicată de L. Simkovici.

f. megacanthum. — Calatidele nai mult sau mai puţin araneose,
au ioliolele involucrului aprope nedilatate subt spinul terminal care
este cu mult mai forte şi gros, semuind cu cei de la (. o1ontolepis
Boiss. — In valea Cernei subt cracu Bulzului spre Cureoea.

1. furiens. C. furiens Griseb. et Sch. iter. hung. n. 267 (1859);
Fuss. transs. excurs. p. 356; Simk. enum. transs. p. 334 et exsic.!
(>. transsilvanicum Sehur est. bot. zeit. ann. 1860 p. 179. C. ciliatum
Maly enum. austr. p. 128 (1548) - non M. Bieb. ut teste ipso Griseb.
op. cit. „capitulis exinvolueratis“. Absolut tote caracterele esenţiale
ale formei genuine de care diferă numa prin lipsa totală a indumen-
tului araneos al calatidelor. — Prin locuri aride inculte, coste schis-
lose sai argilo-glareose în regiunea dealurilor submontane. Olăneşti,
Rimnie, Călimăneşti ; Tigveni pe "Topolog, Curtea-de-A rgeşi ; Nămăeşti
pe lingă calea Mateiaşului; Posada subt Sinaia (C. feroz Grec. enum.
p. 54 -non DC.); Tirgu-Ocnei la Caraclău (Br. miss.); la Fălticeni pe
lingă şosea pe costele despre iazul Ciolsacilor.

Ş 2. Foile decurente: caulii şi ramurile foliat aripate.

6. C. lanceolatum Scop. îl. carn. p. 130 (1772); DC. prode.
p. 636; Koch. syn. p. 452; Rehb. icon. germ. vol. L5 tab. 95. Carduus
lanceolatus |. spec. p. 1149. Friolepis laneeolata Cass. dict. se. nat.
vol. 41 p. 331 (1826). — Vulg. (Crăpuşnie. Ghimpe. Seaiu. Seaiete. —
3 lunie - Septembre. Prin locuri inculte şi aprice, pe lingă căi rurale
şi urbane, păragini ; forte comun (Grec. enum. p. 24). Severin; Craiova;
Tirgujiul ; Rimnic, Călimăneşti; Găeşti, loneşti, Vultureanca ; Comana;
Titu, Ciocăneşti, Bucureşti ; Perişi, Crivina, Ploeşti ; Câmpina; Sinaia;
Piatra, Neamţu ; Broşteni; Mălin, Fălticeni; laşi; Botoşiani; Do-
brogea totă

£. nemorale hchb. germ. excurs. p. 286 (13830); ejus icon. germ.
vol. 15 tab. 95. — Pe lingă şi prin păduri, în văi montane mai cu
seamă. Predeal, Sinaia; Comana în Valea-Balotă; în Suceava la Broş-
teni pe Bistriţa şi pe Neagra ;

Grecescu D, Dr, — C. 1324,

Li)
>

at
=

CONSPECTUL SISTEMATIC

Sec[. IL. Foile nestrigose, avend paginea superioră glabră sau cu
prea mici peri moi sporadici.

Ş 1. Limbul corolei pină ia jumătate 5 - fid.

a. Foile caulinare decurente, caulii aripaţi.

7. C. palustre Scop. fl. carn. ed. 1772 p. 125; DC. prodr. 6
p. 6%; Koch syn. p. 453; Rehb. icon. germ. vol. 15 tab. 100. —
3 Iunie - August. Locuri mlăştinose, prin viroage de păduri şi poale
de păduri în regiunea montană. Predeal pe Urzicaru (Grec. in Br.
prodr. p. 294) şi pe Susaiu; Buceci la Urlătoarea; în Suceava prin
valea Borca, la Broşteni pe Bistriţa, pe Neagra şi pe Barnarelu, forte
frecuent.

8. C. siculum DC. prodr. 6 p. 642 (1837); Boiss. fl. orient.
vol. 3 p. 548; Velen. fl. bulg. p. 297. C. palustris var. longispina Vis.
fl. dalm. vol. 2 p. 49 (1547); Juratzka verh. zool. bot. gesel. VII p. 79
(1957). C. microcephalum Schultz Bipont. cest. bot. zeit. vol. 8 p. 246
(1855). — 3 August. Prin locuri josnice turbose ude sau apătose.
In lunca Dunărei la Cesmeoa-Trăsnită intre Şimian, Hinova; lingă
Vinju-Mare partea despre Bucura; în lunea Motrului pe la Broşteni
spre Străhaea.

La planta nostră virful foliolelor involucrale inferidre este ter-
minat c'un mic spinuşior ce adesea este redus la un mucron forte
scurt. Prin acesta ea se apropie mult de C. polyanthos D'Urv. enum.
p. 107 (1822) synon. 0. Mippolyhi fl. pelop. p. 56 (conf. Bornmiil.
botanische centralblatt ann. 1588); însă tote caracterele esenţiale sunt
absolut de C. siculum precum este deseris de Candolle în op. cit. şi
tot astfel precum sunt şi exemplarele ce avem din Serbiea. Planta din
Palermo, de la M. Lojacono, are foliolele involucrului cu puţin mai
spinose de cum sunt exemplarele din Homâniea şi din Serbiea.

b. Foile caulinare nedecurente sau prea puţin decurente; caulii
nearipați.

9. C. canum M. bicb. fl. t.c.3 p. 556 (1819); DC. prodr. 6
p. 644; Koch syn.p. 453; Rehb. icon. germ. vo!. 15 tab. 95. Carduus
canus L. mant. p. 105 (1762); Jacq. fl. austr. 1 tab. 42, 45. C. tube-
"osum Jacq. enum. vindob. p. 280 (1762). — Vulg. Limba-dei. Pălă-
midă — . lulie, August. Prin locuri umede josnice, lunci, văi sub-
montane. Predeal; Câmpina pe Prahova şi Doftana; Crivina ; Buftea,
Ciocăneşti, Bucureşti; în Vlaşea pe la Crevediea, Obedeni, Comana;
Beceni (Grec. enum. p. 25); Vaslui; laşi.

SYNANTHERE A d35

10 C. pannonicum (uud. îl. helv. 6 p. 536 (1533); DC. prodr.6
p. 645; Koch syn. p. 453; Rehb. icon. germ. vol. 15 tab. 98 fig. 2.
Carduus pannonicus L. fil. suppl. p. 348 (1781). C. serratuloides. Jacq:
fl. austr. 1 tab. 127 (1775)-non L. — 4, lunie, lulie. Livedi, văi
umede umbrose, margini de păduri. Curtea-de-Argeşi; Ciocăneşţti ;
Comana ; Broşteni pe Neagra; Fălticeni; Botoşiani, Agafton.

11. C. rivulare Link. enum. hort. berol. 2 p. 301 (1821); Koch
syn. p. %55; Rehb. icon. germ. vol. 15 tab, 104. Carduus rivulare Jacq.
(|. austr. 1 tab. 91 (1773). Cirsium tricephalodes f. DC. prodr. 6 p. 650
(1837). C. Frisithales Vill. dauph. 3 p. 20 (1789) -non L. — Î. lunie,
lulie. Livedi în locuri umede şi prin văi în regiunea montană. Dimbo-
vicioara; Predeal, Buşteni.

12. C. pauciflorum Spreng. syst. veg. 3 p. 375 (1826); Koch
syn. p. 454%; Rehb. icon. germ. vol. 15 tab. 102; Boiss. fl. orient. 3
p. D4D. Onicus pauciflorus W. et Kit. rar. hung. tab. 161 (1803). —
4, lanie, lulie. Livedi în regiunea montană alpină. În Mehedinţi
pe munţii Cloşanilor; Galbina; în Neamţu la Ceahlău ; în Suceava pe
muntele Bida la Dorna şi pe Harcu spre culme, frecuent.

13. C. heterophyllum All. îl. pedem. | p. 152 tab. 34(1785);
DC. prodr. 6 p. 653; Koch syn. p. 456; Rehb. icon. germ. vol. 15
tab. 107. Carduus heterophullum L. spec. p. 15%. Cnicus heterophyllus
Willd. spec. pl. vol. 3 p. 1673. — Popul. Crăpuşnie. — Y, Iulie, Au-
gust. Locuri mlăştinose turfacee în văi montane umede umbrose. Pe
munţii Slănicului din Bacău; pe subt Ceahlău; în Suceava pe valea
Barnarelului pe la Podu-Popei.

14. C. Erysithales Scop. fl. carn. p. 125 ed. 1775; Ledeb. fl.
ross, 2 p. 739; Koch syn. p. 455; Hehb. icon. germ. vol. 15 tab. 106.
C. glutinosum Lam. fl. fr. 9 p. 27 (1795); DC. prodr. 6 p. 649.
('.ochroleucum All. fl. pedem. n. 546; DC. prodr. 6 p. 648 exclus. variet.—
d, lulie, August. Păduri şi văi umbrose, umede, în regiunea mon-
tană subalpină. Valea "Țesnei; valea Cernei la Cloşani; Mânăstirea
Bistriţa; pe valea Oltului pe la Coziea şi Stănişioara frecuent; Dimbo-
vicioara, Pajerea; valea Prahovei de la Predeal până la Comarnic,
forte mult; in Suceava pe Borca, la Broşteni pe Bistriţa, pe Neagra,
pe Barnarul în chei şi la schitul Rarcu.

15. C. erucagineum D(.. (|. fr. 4 p. 115 (1805). C. proemorsum
Michl in Flora od. bot. zeit ann. 1520 pars Ip. 317; Rehb. icon. germ.

336 CONSPECTUL SISTEMATIC

vol. 15 tab. 125 optime. — xx C. rivulari-oleraceum Koch syn. p. 1009
disp. Cirsior. —Xx C. oleraceum-rivulavre Scheide ap. DC, prodr. 6 p.
647. — Prin livedi umede. Predeal pe Susaiu.

16. C. oleraceum Scop. [l. carn. p. 194 ed. 1772; DC. prodr.6
p. 647; Koch syn. p. 455; Rehb. icon. germ. vol. L5 tab, 103. Onicus
oleraceus L. spec. p. 1156. — Vulg. Crăpuşnie. Crăstăval. — 4, lunie,
lulie. Prin locuri mlăştinose turfacee în livedile şi văile montane sub-
alpine şi submontane. Horezu; Olăneşti; Corbeni, Curtea-de-Argeși ;
Predeal; Sinaia (Grec. enum. p. 34); în Suceava la Broşteni pe Neagra,
pe Barnare, Schitul Harcu.

Ş 2. Limbul corolei pină la bază 5-partit; caulii nearipaţi.

17. C. arvense Scop. fl. carn. p. 126 edit. 1772; Koch syn.
p. 457 var. f; Ledeb. fl. ross. 2 p. 734; Rehb. icon. germ. vol. 15
tab. 111 fig. 1: mite, forma macrocephala. Serratula arvensis L. spec.
p. 1149. — Vulg. Pălimidă, Scăete, Crăpuşnic. — d, lunie- August.
Prin locuri inculte, la câmpuri, drumuri şi mai ales prin mirişti aban-
donate, pe lingă şi prin holdele de grâne, pe lingă căi şi garduri în
comunele rurale şi urbane; specie forte comună (Grec. enum. p. 35).

3. horridum Wimwm. el Urab. îl. siles. 3 p. 82 (1829); Koch syn.
p. 457; Ledeb. fl. ross. 2 p. 735; Rehb. icon. germ. vol. 15 tab. 111
fig. 2. Foile undulate, pinatitido-laciniate, laciniile cu marginile şi vîr-
ful vîrtos spinose şi forte pungente: pe lingă drumuri în Suceava ubigue.

[. setosum Ledeb. fl. ross. 2 p. 735. C. setosum M. Bieb. fl. t. c. 3
p. 560 (1819); DC. prodr. 6 p. 645. C. arvense ş. integrifolium Koch.
syn. ed. 2 p. 457. Foile plane, întregi sau dentate, sau şi pinatifido-
sinuate, cu marginea setoso-eiliată, glabre; capitulele mediocre. Cu
mult mai frecuentă ca cele lalte. Predeal; Ciocăneşti ; Comana; Olă-
neşti; Câmpulung; Tulcea. |

d. incanum Ledeb. loc. cit. C. iîncanum Fiseh. cat. hort. gorenk.
an. 1512; DC. prodr. 6 p. 643. C. arvense d. vestitum Wimm. et Grab.
ap. Koch syn.p. 457; Rehb. ic. germ. 15 tab. 111. — Foile plane întregi
sau subsinuate setoso-ciliate; au paginea inferioră albicios-tomentosă ;
capitulele mediocre sau micutele. Bratăşiani (Teleorman) ; Comana ;
Bucureşti; Perişi, Crivina; Ploeşti; Buzău,

48. ONOPORDON 1. ser. n. 027.

1. 0. acanthium |. spec.p. 1155; DC.prodr.6 p. 618; Ledeb. A.
ross. 2 p. 716; Rehb.ic. germ. 15 tab. 82.—Valg. Ghimpe- Mare: Pălă-
midă. Seaiu- Măgăvese. Ciulin. — G lulie, August. Prin locuri ruderale, vi-

SYNANTHERE E 597

rane, drumuri, garduri, ziduri, holde; plantă ubiue (Grec. enum. p. 5%);
Severin; Craiova; Rimnie; Curtea-de-Argeşi, Piteşti; Găeşti, Vultu-
reanca, Titu; Comana; Bucureşti; Ploeşti, Câmpina; Galaţi, Tecuci ;
Birlad ; Dobrogea.

2. 0. tauricum Willd. spec. 3 p. 1687 (1800); Ledeb. lor.
ross. 2 p. 717; Rehb. ic. germ. vol. 15 tab. 85. 0. virens f. tauricum
DC. prodr. 6 p. 618. — 3 lulie, August. Locuri aprice inculte. Giurgiu;
in Dobrogea meridională destul de freenentă, pe la Isaccea şi Măcin.

49. SAUSSUREA DC. an. mus. vol. 16 p. 197

4. S. discolor DC. |. c.p. 199 (1510); ejus prodr. 6p. 534%;
Koch syn. p. 465; Rehb. icon. germ. 15 tab. 87. Serratula alpina *i. L.
spec. p. 1145; S. discolor Willd. spec. 3 p. 1641 (1800). — d. lulie,
August. Pe virfurile alpine. Culmea Scăriţei (Scărişioara) în Mehe-
dinţi ; Buceci pe Caraimanu (Knecht. miss.)

50. JURINEA (ass. bull. philom. 1521 p. 140.

1. J. stoechadifolia DC. prodr. 6 p. 674 (1537); Ledeb. îlor.
ross. 2 p. 769; Boiss. fl. orient. 3 p. 571. Serratula Stechadifolia M.
Bieb. fl. t. e. 2 p. 266 (1808) et 3 p. 547 (1819); ejus cent. pl, rar.
ruth. 1 p. 49. — I. lunie, lulie. Coste petrose aprice. Dobrogea pe la
Cavgagia (Br. mis.)

2. J. mollis ch). germ. excurs. p. 290 (1530); DC. prodr. 6
p. 676; Koch syn. p. 467; Ledeb. fl. ross.2 p. 766; Rehb. icon. germ.
15 tab. 77; J. blanda C. A. Mey. ind. cauc. p. 67. Carduus mollis
L. spec. p. 1156. Serratula blanda M. Bieb. Îl. t. e. 3 p. 549. (1519).
Serratula transsilvanica Spreng. syst. veg. 3 p. 388 (1826). — d, Maiu,
lunie, Pe coste pe la locuri deschise. tuferişiuri menunte sau rărişiuri,
poeni. Verciorova spre Gura-Văei; munţii Camenei la Poeana-Siubeiu
(A. Degen.); Buceci pe laturea Costilei la Buşteni; loneşti, Vultureanca ;
Băneasa, Comana; Sloboziea spre Bora ; Brăila; laşi; Dorohoi.

Presenteză câteva mici modificaţii ce n'au dreptul d'a fi consi-
detate ca specii distinte; ast-fel : fiind de statură înaltă ca de un me-
tru şi calatida volumindsă, sum se găseşte pe la Severin şi Verciorova,
este J. macrocalathia C. Koch in linnăa ann. 1551 p. 415; dacă are
statura mediocră, calatida relativ nu mică, foliolele sale mai îngustiore
fără bumbac araneos, foile radicale şi inferiore cu mult mai lungi de
cât la cele lalte şi laciniile lor asemenea, este forma disă J. transsi-
vanica a unor autori; dacă este de statură mică, ca de 30-45", ca-

338 CONSPECTUL SISTEMATIC

latidele mai mici şi loliolele lor externe împăenjănale cun per alb
bumbăcos destul de manifest, se referă la forma disă J. arachnoidea
Bunge in Flora vol. 24 p. 157; Ledeb. fl. ross. 2 p. 766; Boiss. fl.
orient. 3 p. 574.

51. CRUPINA (ass. dict. 44p. 39; 30 p. 2309

I. C. vulgaris Cass. |l. ce.; DC. prodr. 6 p. 565; Koch syn.
p. 476; Rehb. ie. germ. vol. 15 tab. 18 f£. 1. Centuurea Crupina Li.
spec. p. 1285. C. acuta Lam. fl. fr. 2 p.49 (1778).—- €. lulie, August.
Pe coste aprice. Verciorova, Severin; Craiova, Segarcea; Comana;
Băneasa ; în Dobrogea pe la Cocoşi, Babadagh, Mangaliea, Bairamdede,
Copadin, Murfatlar, Constanţa, Gargalic, frecuentă.

Trib. IV. CENTAUREE Calatidele pluriflore şi izolate, fievare re-
presentând câte un capitul; florile tote sunt floscule. Acheniile glabre,
au baza curbă hilul fiind lateral, corona adesea întocmită d'un pappus
peros stufos.

52. SERRATULA DC. qiss. comp. 3 p. 29.

1. S. tinctoria L. spec. p. 1144; DC. prodr. 6 p. 667; Koch
syn.p.466; hchb. ic. germ. vol. 15 tab. 71 fig. 1.— Y. lulie, August.
Livedi, poeni şi rărişiuri de păduri. Valea Motrului pe la Broşteni;
Craiova, Hubăneşti; Tirgujiul; Rimnic pe la pădurea Gurănoea; Cuu-
tea-de-Argeşi; Pucioasa, Vulcana; Sinaia pe la plaiul Cumpeătu (Knecht.
miss.); Ciocăneşti spre gară (Grec. enum. p. 35); Comana; Piatra,
Osloveni; Neamţu. |

Forma cea mai comună la noi este aceea cu foile aprope tote în-
tregi : 5. integrifolia Willd. spec. 3 p. 1638, S. austriaca Wiesb. exc.!;
a rar am găsit şi pe aceea cu foile inferiore întregi, cele superiore
în partea lor inferidră pinatifide : vix $. germanica Wiesb. exsiec.!

53. CENTAUREA /. gen. n. 57.

Ş 1. Centaurium Cass. — Foliolele involucrului late ovale, avend
mai totă marginea şi virful hialino-membranosă, întregă sau uşior
erosionată, virful ştirbit sau avend un moţişior (mucron) mole. Ache-
niile glabre cu pappus stufos.

1. C. Jankze Drandza veget. dobro. in anal. acad. rom. ser. 2
vol. 4 (1554) cum icone!— Y, lunie, lulie. Locuri aprice, mai mult
sau mai puţin petrose. Costa dintre pădurea Babadaghului spre Cav-
gagiea în Dobrogea (!).

SYNANTHEREE 259

| Ş 2. Jacea Juss. — Foliolele involucrului la virt cu apendic sca-
rios nedecurent pe marginile foliolei, sau prea puţin decurent, apen-
dicii intregi sau laceraţi, adesea aceia ai foliolelor inferiore şi medii
sunt ciliaţi sau fimbriato-peclinaţi, fimbriea terminală mole. Acheniile
cu pappus scurt sau pleşiuve.

1. Apendicii rotundato-obtusi întregi, uşior laceraţi sau ciliaţi.
Capitulele mari, florile purpurii. Fujacece.

2. C. Jacea L. spec. 1293; DC. prodr. 6p. 570; Koch synon.
p. 368; Ledeb. fl. ross. 2 p. 690; Rchb. icon. germ. 15 tab. 25. —
Vulg. Albăstriţă. Dioc. Ghioc. Sglăvoc. Smoc. — Y. Totă vara. Livedi,
poeni, locuri deschise; in regiunea montană şi câmpeană. Uraiova,
Rubăneşti; Rimnic, Călimăneşti; Curtea-de-Argeşi; Stolnici (Grec. in
Br. prodr. p. 302); Câmpulung pe la Mateiaşi; Predeal, Sinaia; bu-
cureşti, Plumbuita; Bacău; Podu-Turcului: Neamţu Fontâna-la-Secu
(Chan. exsic.); laşi; Botoşiani, Agafton; Fălticeni. — Varieză :

a. genuina Koch syn p. 469; Ledeb. fl. ross. |. €. — (. Jaceu 7.
cuculigera Rchb. germ. exc. p. 213 et icon. germ. |. €. (. amara s. cu-
culigera DC. prodr. 6 p. 570; Vis. fl. dalm. 2 p. 32. (. amara var.
panmonica Heuft. enum. banat. p. 106 (18585). — Apendicii tutulor
foliolelor involucrului cochleariformi, întregi sau denticulaţi, însă cu
câte una sau două spintecăluri profunde.

Forma acesta nu trebue confundată cu (. amara L. spec. p. 1292
tpica, care creşte în Franciea meridională pe la Montpelier „caulibus
decumbentibus* şi care n'are portul erect, rigid, ramos, avend ramu-
rile erecto-patule, cum sunt exemplarele nostre şi cele ce avem din
Alsaciea şi («ermaniea ;

“. lacera Koch |. c. C. decipiens Rehb. icon. germ. 15 tab. 28
fig. 1 et Auct. germ. plur-non Thuill. fl. paris. ed. 2 p. 445. — Fo-
liolele inferiore au apendicii fimbriaţi, cele următore îi au neregulat
lacerato-fimbriaţi, cele superiore sau internele îi au parte întregi, parte
sublaceraţi, la tote faţa dorsală oacheşe-castanie.

3. C. indurata Janka in Flora ann. 1555 p. 444; ejus in linn.
ann. 1360 p. 584. C. pratensis Auct. transs. plur.-non Thuill. îl.
paris. ed. 2 p.441. C. microptilon Griseb. et Seh. iter. hung. n. 251 - non
Gren. Godr. îl. fr. 2 p. 242. (! commutata, (. cirrhata Pore. et. Auct.
wranss.- nec alior. — Livedi, câmpuri, pe lingă păduri. Ciocăneşti (C.
pratensis Grec. in Br. prodr. p. 302 - non 'Thuill.); Predeal; Vaslui,
Schitu-Rafaila; Rosnov ; Fălticeni.

4. C. nigrescens Willd. spec. pl. 3 p. 22285 (1500); DU.

340 CONSPECTUL SISTEMATIC

prodr. 6 p. 571; Koch syn. p. 469 var. £; Ledeb. fl. ross. 2 p.691.
0, vochinensis Bernh. in Rehb. germ. exe. p. 214 (1830) et icon.
germ. 15 tab. 26 cum planta nostra exacte qnadrat. An C. salicifolia
M. Bieb. sec. DC. prodr. 6 p. 571? — . lunie, Iulie. Livedi prin lo-
curi josnice. Bucureşti, vechiul Cismegiu.

Specimenele nostre sunt de o asemănare exactă cu cele din Sti-
riea ((. nigrescens Willd., synon. (. vochinensis Bernh. (. Kochii F.
Schultz ab E. Reissmann), cu cele din Croaţiea ((. sciaphila Vukol.)
şi cu cele din Ungariea centrală (C. transalpina var. microchaetes
Borb ab ipso auctore).

2, Apendicii foliolelor sunt prelungi şi pectionato-fimbriaţi, fim-
briile reflexe, moi şi peniforme; capitulele mari; florile purpurii
(Phrygie). L

5. C. plumosa Lam. fl. fr. 2p. 51 (1793). C. nervosa Willd.
en. h. berol. 2 p. 925 (1809); Koch syn.p. 471; Rehb. icon. germ. 15
tab. 32; Gren. Godr. fl. fr. 2p. 246. C. austriaca Rochel rar. banat.
tab. 36 (1828)-non Willd. C. phrygia DC. prodr. 6 p. 573-non L. fl.
suec. ed. 2. — Vulg. Dtoc. Sglăvoc. Smoc. — Y, Iunie, Lulie. Păsciuni
pe coamele alpine. Godeanu şi Murariu; Negoiu; Ghiţu; Oiticu; Pă-
puşea; Buceci pe Caraimanu (Knecht.)! şi pe Costila.

6. C. phrygia L..[l. suec.ed.2 n.775(1755); C. A. Mey. enum.
cauc. p. 64 (1831). C. austriaca Willd. spec. 3 p. 2283 (1300); Koch
syn. p. 470; Rehb. ic. germ. 15 tab. 30 fig. 1 (conf, A. Kern. veget.
verhălt. 2 p. 264); Boiss. fl. orient. 3 p. 631. C. conglomerata C. A.
Mey. ap. Poreius phan. nasseud. p, 117 et sua exsice.! Aceleaşi numiri
vulgare. — d, lulie, August. Livedi, poeni de păduri; în regiunea
montană superioră. Predeal, Azuga, Buşteni; Buceci (Knecht.)! Hangu;
Rartu; laşi la Busnea.

7. C. preudophrygia (. A. Mey. in Hupr. hist. stirp. fl. pe-
top. p. 82 (1845); A. Kernerl. c. et in sched. n. 229 C. phryyia L.
spec. p. 12857 (ex p.); Koch syn. p. 470; Rehb. icon. germ. 15 tab. 33
f. 2 et Auct. plur.-non L. fl. suec. C. austriaca DC. prodr. 6 p. 573
-non Willd. — Vulg. Dioc. Ghioc. Sglăvoc. Smoc. — Ă, lulie, August.
Livedi, poeni de păduri în regiunea montană inferioră. Călimăneşti,
Coziea, Stănişioara; Rimnie, Gurăndea; Curtea-de-Argeşi; Câmpulung;
Rucăr, Pajerea; "Topoloveni, Leurdeni; Predeal, Azuga, Buşteni, Si-
naia; Slănicu din Bacău; Bisea; Slănic; Piatra, Osloveni; în Suceava
pe muntele Stănişioăra, pe Bida şi pe Hartu,

SYNANTHERE E 341

f. pumila. — Cyanus phruygius 5. pumilus Baumg. enum. transs, 3
- 12 (1816). Centaurea phrugia b. monocophala Schur enum. transs.
. 403 (1566). Semănă forte mult cu (!. cirrhataRehb. pat. germ. exc.
p. 214. — În regiunea alpină. Buceci.

=! ue

8. C. stenolepis A. Kermn. wst. bot. zeit. ann. 18572 p.%5;
Simk. enum. transs. p. 347; Velen. fl. bulg. p. 306. C! cirrhata Rehb.
fil. icon. germ. vol. 15 tab. 31 (1853)-non Rehb. pater germ. excurs.
p. 214 (1830) nec icon. pl. crit. vol. 10 fig. 1295 synon. (1 rhaetica
Moritzi ap. Rehb. icon. germ. 15 tab. 31 fig. 1.— E, lunie- August. Livedi
păsciuni, câmpuri, crânguri mai ales în regiunea câmpiilor. Vârciorova,
Severin; Oreviţa, Vinjiu, Răcea; Baea-de-Aramă ; Tismana, Tirgujiul ;
Craiova ; Drăgăşani; Curtea-de-Argeşi, Corbeni; Câmpulung ; Ciocă-
neşti, Crivina, Perişi; Chitila, Bucureşti (Grec. enum. p. 35); Giurgiu
Băncasa, Comana.

f. fastigiata. Caraclerizată prin gruparea calatidelor la virtul
căulului, grupare policefală, corimboso-fastigiată (an (, razgradensis
Velen. îl. bulg. p. 3062). — Prin livedile dintre Vădeni şi Bumbeşti
la Tirgujiul.

)

Ş 5. Psephellus DC. — Foliolele externe şi medii ale involucrului
la virt en apendic triangular sau cam rotund avend marginea pectinată
şi ocheşe ; cele interne cu apendic oval, lacerat sau cam întreg. Ache-
niile glabriuscule, tote cu pappus conform, roşeat multiseriat.

9. C. Marschalliana Spreng. syst. veget. vol. 3 p. 398 (1826);
DC. prodr. 6 p. 576; Ledeb. fl. ross. 2 p. 697; Boiss. îl. orient. 3 p. 634
C. sibirica M. Bieb. îl. t. c. 2 p. 348 (1808)-non L. — Y, Iunie, lulie.
Pe coste aprice. La Birlad pe Dealu-Mare.

$ 4. Camus Cass. Foliolele involuerului pe tâtă marginea încinse
cu membrană scariosă pectinato-eiliată, cilii scarioşi moi. Acheniile cu
pappus sau pleşiuve. Specii cu porlul mic sau debile, având florile
mari albastre sau vinete.

10. C. Cyanus [. spec. p. 1289; Sturm deutsch. h. 4; DC
prodr. 6 p. 578; Koch syn. p. 472; Rchb. icon. germ. 15 tab. 37.
Boiss. [l. orient. 3 p. 634. — Vulg. Florea grâului. Vineţele. — QC) Maiu,
lunie. Câmpuri, grâne, drumuri, garduri rustice ; specie comună (Grec.
enum. p. 35). — Severin ; Tismana; Tirgujiul; Craiova; Drăgăşiani ;
Rimnic ; Piteşti; Găeşti, Vultureanca, Titu; Băneasa, Comana; Bucu-
reşti; Perişi, Crivina, Ploeşti; Predeal; Buzău; Focşiani; Galaţi; 'Te-
cuci; Birlad; Vaslui; Bacău; Neamţu; Dobrogea.

342 CONSPECTUL SISTEMATIC

14. C. mollis W. cel Kil. rar. hung. tab. 219 (18512); A. Kern.
veget. verhălt. 2 p. 276. C. montana var. 6. Wabhlenb. carpat. princip.
p. 279 exclus. synon. (. montana Br. prodr. p. 303 et Auct. transs.
-non [.. spec. p. 1289. — I, lulie, August. Plaiuri alpine şi văi sub-
alpine. Muntele Coziea; Buceci la Oberşiea-Peleşiului, Valea-Babelor,
(ostila; în Rartu pe Piatra-Zimbrului.

Contrariu vederei lui Koch care, în Sinopticul Florei Germanice
şi Helvetiee ed. 2 p. 472, reuneşte (. mollis W. et Kit. cu (. montana
L.. ca sinonime, A. Kerner, |. c., dupo examenul lui Hauslentner, sta-
bileşte diferenţa ce există între aceste plante; ast-fel: C. mollis W. et
Kut. presenteză ca diferențe „stolonibus profunde subterraneis, longe
lateque repentibus, foliis inferioribus minoribus cito marceseentibus
ad basin caulis nunquam rosulatis latioribus et brevioribus, supra vi-
ridibus subtus canescentibus, fimbriis squamarum inter omnes affines
brevissimis * şi, mai pe urmă „Centaureae azillari, (. stricte et
(. montane, ad quas accedit, diftert: radice latissime repente...“ aşia
că caracterul său principal, comparativ cu congenerele sale, este ră-
dăcina repentă lungă, stoloniferă, ceea ce nu există la cele lalte.

12. C. axillaris Willd. spec. 3 p. 2290 (1800) exclus. synon.
Koch syn. p. 472 cum var. %; Rehb. icon. germ. vol. 15 tab. 39 fig. 1. —
(. stricta W. et Kit. rar. hung. tab. tab. 178 (1804). — Vulg. Vineţele.
d, lulie, August. În regiunea montană alpină şi subalpină, pe stânei
calcare. Păpuşea ; Dimbovicioara; Buceci în tot coprinsul de la Buşteni
pină la Sinaia (Knecht.)! Ceahlău; în Rareu pe Piatra-Zimbrului.

f. pinnatifida Schur enum. transs. p. 405 (1366) pro specie. An
C. azillaris fi. carniolica Koch syn. p. 4722— C. seuzana Auct. transs.
nonull.- non Vill. — Stânci calcare în localităţi cu congenera sa.

13. C. napulifera hochel act. hung. evkon. ann. 1534 tab. 3;
hchb. icon. germ.:15 tab. 37; Boiss. fl. orient. 3p. 637; Velen. îl. bulg.
p. 310. C. tuberosa Vis. fl. dalm. 2 p. 33 tab. 12! — 9, Maiu, lunie.
Locuri petrose aprice, pe costele munţilor lingă Megidie în Dobrogea
(Br. miss )

Ş 5. Acrocentron Lass. — Foliolele involuerului la viri cu apen-
dic coriace triangular nedecurent, scurt ciliat sau pectinato-ciliat,
cilii rigidiori, cel terminal acuminat, uneori transformat în spin virtos.
Acheniile cu lung pappus stufos. Plante robuste, macrocefale.

1. Flaviflore.

14. C. Salonitana Vis. in Flora ann. 1529 vol. 1 p. 25; Boiss,

SYNANTHEREAE 545

fl. orient. 3 p. 666; Velen. (A. bulg. p. 324. C. Solonitana £. lanceoluta
Vis. fl. dalm. 2 p. 36; Hchb.icon. germ. 15 tab.62fig. 1. (. latisguamu
a. tauvica DC. prodr. 6 p. 559 (1337). C. centauroides M. Bieb. 1. t.
c. 2 p. 359 (1808); Ledeb. îl. ross. 2 p. 708-non L. spec. 1298 cujus
stirps habitat Italia meridion. Hispania, Monspelli „involucri squaimis
ovato-lanceolatis ciliatis...* discrepat (conf. DC. 1. c.). C. tatarica Friv.
plant. balkan. (an Willd. spec. pl. 3 p. 92979) — Y. lunie- Au-
gust. Locuri aspre, petrose şi aprice, câmguri. În Dobrogea destul
de frecuentă. Măcin, Greci; Periclie, Gargalic; Tusla, Mangaliea; Ba-
şibunar.

d. subinermis Boiss. |. c. Foliolele involuerului având virful fără
spini sau c'un spinişior scurt;

6. macracantha Boiss. 1. c. Foliolele involucrului la virf terminate
cu spin robust şi de lungime egalând sau întrecend lungimea ei.

15. C. orientalis |. spec. p. 1291; DC. prodr. 6 p. 557; Rehb.
icon. germ. 15 tab. 59; Ledeb. fl. ross. 2 p. 707; Boiss. fl. orient. 3
p. 666 exclus. synon. Bess. (anus orientalis Baumg. enum. transs. 2
p. 25. — Y. lulie, August. Câmpuri, crângulețe, dimburi, la locuri
deschise aprice. Oreviţa, Răcea, Drincea; Craiova, Segarcea; Cara-
căl la Frăsinet; loneşti, Cacova, Vultureanea; Băneasa, Comana; Cio-
căneşti, Chitila; Ploeşti, Buda, Băicoi; Feteşti; Brăila, Galaţi;
Tecuci ; în Dobrogea: Măcin; Caranasib, Constanţa ; Gopadin, Bai-
ramdede.

f. aurantiaca. Flosculele portocalii. Pe la Măcin; rare-iocuri.

> C. orientalis-stereophylla. Portul plantei şi forma foilor cum
există la (. stereophylla Bess.; capitulele prin aspect şi mărime semăn
cu cele de la (:. orientalis; însă apendicii foliolelor involuerului sunt de
o formă intermediară acestor două specii, flosculele de un galben
amestecat cu purpuriu. Prin grâne şi pe la drum în Dohrogea de la
Gargalic spre Periclie în consorţiu cu părinții sti.

16. C. rigidifolia bess. in litt. 1519 ap. DC. prodr. 6 p. 956;
Ledeb. fl. ross. 2 p. 707. — Y, lunie, Iulie. Locuri deschise, câmpuri,
Dobrogea ; Isaceea, Cocoşi; Niculiţel; Caranasib, Periclie, Gargalic.

Prin portul şi florile sale galbene ţine mult de C. orientalis;
însă apendicii foliolelor involucrului sunt oblung-triangulari, ocheşi-
castanii pe faţa dorsală, nelaceraţi, dar subţire şi regulat ciliaţi pe
margini, acuminaţi la virf, acumenul adesea spinescent; apendicii fo-
liolelor interne cum sunt şi cei de la (. orientalis, capitulele ovoide
de forma şi mărimea celor de la (. scabiosa L., flosculele galbene. Prin

344 CONSPECTUL SISTEMATIC

forma foliolelor şi a apendicilor semănă mult cu (. stereophu/lla Bess.
care nu există în Dobrogea.

2. Purpurascente.

17. C. Kctschyana leul. in Flora ann. 1555 vol. | p. 245;
Neilr. diagn. p. 75-non Koch. (. Heujţeli Rchb. fil. deutsch. fl. vol. 15
p. 52 et icon. germ. tab. 70 (1853). — d, Iulie, August. Regiunea al-
pină, şi subalpină a munţilor mari. Păpuşea ; Buceci la Piatra-Arsă
(Knecht.), în valea Albă pe Caraimanu şi pe Costila.

18. C. atropurpurea W. et kit. rar. hung.2p. 121 tab. 116;
Willd. spec. pl. 3 p. 2299 (1800); Neilr. diagn. p. 7%. (. calocephala
7. atropurpurea DC. prodr. 6 p. 587. (. calocephala hehb. deutsch.
vol. 15 p. 45 et icon. germ. tab. 58 sec. exemplaribus e Banatu lecta
- non Willd. — d, lunie. Locuri petrose, stânci. Munţii de la Vereio-
1ova spre Uura-Văei, în mod copios; Poeana-Cerneţului.

19. C. stereophylia Pezs. enum. pl. volh. p. 35 n. 1142 (1822);
DC. prodr. 6 p.580; Rehb. icon. germ. vol. 15 tab. 78 optime; Boiss.
HI. orient. 3 p. 656. (. Scabiosa var. s. stereophulla Ledeb. îl. ross 2
p. 701. — 0) lunie, lulie. Câmpuri, locuri deschise aprice, grâne, dru-
muri, mirişti. “Turnu-Măgurele, Liţa; loneşti, Vultureanca ; Giurgiu,
Sloboziea, Malu, Odăile; Buzău; Feteşti ; Bărboşi, Calica, Galaţi ; in
Dobrogea pe la Caranasib, Constanţa, Bairamdede, Măcin.

20. C. spinulosa liochel rar. banat. p. 76 fig. 70 (1528); DC.
prodr. 6 p.572; Heulff. en. banat. p. 107; Rehb.icon.germ.15 tab. 4%
fig. 5; (. Scabiosa 2. spinulosa Koch syn. p. 473. — Vulg. Ciolobot.
Sylăvoc. — . lunie- August. Câmpuri, drumuri, crânguri, pe lingă
păduri; în totă regiunea câmpeană meridională a ţărei pină in re-
giunea submontană, frecuentă. Vereiorova, Severin; Baea-de-Aramă;
Tismana; Lirgujiul; Craiova; Rimnic; loneşti, Cacova, Vultureanca ;
Băneasa, Comana ; Titu, Ciocăneşti; Bucureşti ((. scabiosa Gre. enum.
p. BD ex. p.); Ploeşti, Băicoiu; Buzău; Galaţi.

f. adpressa Ledeb. ind. sem. h. dorp. ann. 1524 p. 3 pro specie.
(. Secabiosa fi. adpressa Ledeb. fl. ross.2 p. 701. C. stereophu/lla Rchb:
icon. germ. vol. 15 tab. 44 fig. 2-non Bess. — Locuri aride aprice.
Comana, Gurbanu ; Pirlad.

Capitulele ovoideu-turbinate uşior lândse; foliolele inferidre şi
medii ale involucrului forte adprese, neapendiculate sau puţin apen-
diculate însă terminate în spinişior negru uşior r&scurbat şi la baza

SYNANTHERE E 345
căruia, mai ales la foliolele medii şi superiore, sunt vreo 2-3 pă-
rechi fimbriore scurte negre şi moi.

21. C. Scabiosa |. spec. p. 1291; DC. prodr. 6 p. 580; hkoch
syn. p. 479 ; Rchb. icon. germ. 15 tab. 42 fig. 1 et 2; Boiss. fl. or. 3
p. 606 exeepto variet. — Y, lulie, August. Livedi în regiunea mon-
tană. Rucăr la Valea-Muierei şi la Pajerea; Sinaia, Plaiul-Cumpătu
(Inecht. leg.).

Caracterele specifice principale, comparativ cu vecinele sale
specii, se resumez în capitulele sale ovoide cam globose ; foliolele in-
volucrale mai mult sau mai puţin pubescente sau lânose şi incinse la
virf cu apendice lat negricios ciliato-fimbriat, fimbriile numerose lun-
gicele şi cam înţesate unele cu ale altora, ciliul lerminal scurt şi ne-
spinulos.

f. coriacea W. et kit. rar. hung. tab. 195 (1304) pro specie.
Rchb. icon. germ. 15 tab. 45 fig. 3; DC. prodr. 6 p. 580; Koch syn.
p.473; Ledeb. fl. ross. 2 p. 701. — Câmpuri, livedi, crânguri, dru-
muri, pe lingă păduri; lorte comună la noi în regiunea montană infe-
Tioră şi în regiunea câmpiilor. Rimnie; Curtea-de-Argeşi ; Câmpu-
lung ; Stolnici, Ionești, Vultureanca, Găeşti; Predeal, Azuga ; Ploeşti;
Crivina; Ciocăneşti, Chitila, Bucureşti ((. Scabiosa Grec. enum. p. 25
- non [..); Bacău; Tirgu-Frumos, Cotnari; Botogiani, Agafton.

Diferă de forma genuină prin foliolele involuerului glabre, ne-
lânose; apendicul foliolei este semilunar negricios şi mai ângust, la
foliolele inferiore adesea putin exprimat; cilii seurți puţin numeroşi,
cel termiual scurt mole sau subspinulos.

Ş 6. Aerolophus Cass. ap. DC. Foliolele involucrului cu apendie
scarios uşior decurent sau lat auriculiform (pterigoid) avend totă mar-
ginea pectinato-ciliată, cilii marginali moi searioşi sau tăricei subspi-
nuloşi, cel termina! de ordinar prelung virtos sau spinulos. Acheniile
cu pappus stufos. De talie mediocră, băţose panieulate, microcelale.

1. Partea decurentă a apendicilor lăticică, pterigoidă, virful pee-
linato-ciliat mole.

22. C. affinis Friv.in Flora ann. 1836 p. 435; Degen cost.
bot. zeit. ann. 1895 n. 2. 6. stereoplulla f. affinis Griseb. spicil.
rumel. 2 p. 237 (1844). (. cinevea Griseb. |. e. p. 236-non Lam.
(!. dissecta Boiss. fl. orient. 3 p. 644 (1575) quoad plantam macedo-
nicam ; Paneie elem. ad. fl. princip. bulg. p. +k- non Ten. prodr. (1315).
(. Tavtarea Velen. fl. bule. p. 315 (1891). — d. lunie, Iulie. Stânei
caleare, precipițiuri, fisuri stâneose prin văi montane umbrose numa

546 CONSPECTUL SISTEMATIC

in Oltenia de partea nostră. Valea-Jiului între Lainici şi Vama Pă-
iuşi; valea Oltețului la Polovraci d'asupra peşterei; Mânăstirea
Bistriţa.

23. C. maculosa Lam. encyel.meth. | p.669(1733); DC. prodr. 6
p. 552; Koch syn. p. 474%; Rehb. icon. germ. 15 tab. 48; Boiss. fl.
orient. d p. 647. (. paniculata L. (pro p.); Jacq. fl. auster. tab. 320;
M. Bieb. 11. î.€. 2 p. 546-non Lam. (!. Biebersteinii DC. prodr. 6
p. 558 et Auct. mult. C. vhenana Bor. centr. fr. p. 355 (1840). —
(3 lunie-Septembre. Locuri aride, pietrişiuri, schisturi, humus, dea-
luri, câmpuri. Specie forte respândită ((. paniculata Grec. enum.
p. B5-non Lam.). — Vârciorova, Severin, Stirmina; Craiova; Tirgu-
jiul; Rimnie; Călimăneşti, Brezoiu; Curtea-de-Argeşi ; Câmpulung ;
Stolnici; loneşti, Cacova, Vultureanea; Băneasa, Comana ; Bucureşti,
(iocăneşti; Perişi, Crivina, Ploeşti; Posada, Predeal; Câmpina, Slă-
ni c; Buzeu, Beceni; Galaţi; Tecuci; Bacău; Tirgu-Frumos, laşi ; Do-
brogea.

Mult polimorfă considerată în aspectul său general; însă tot-
deuna apendicii foliolelor involucrului sunt triangulari şi nigro-macu-
laţi; acheniile cenuşii sau 6cheşi au totdeuna un pappus mai lung
sau mai scurt de cât jumătatea lor. Lungimea pappului şi forma
ovoidă sau ovoido-cilindrică a ealatidelor a făcut pe unii autori a creea
aşia disele specii de C. Biebersteinii şi de C. rhenana. O formă mai
deosebită la noi este:

£. aggregata. Caulul înalt, robust, trece de 80 «", băţos şi ramos,
ramurile simple, erecto-patule, foliate, port la vîrf 5—6 calatide scurt
pedunculate şi îngrămădite, peduneulele de 1-—11/5*" lungime. —
C. aggregata Fisch. et Mey in DC. prodr. 6 p. 555? — Platoul de la
Galaţi către Calica pe lingă calea ferată.

24. C. ovina Pall. in Willd. spec. pl. 3 p. 2292 (1800); DC.
prodr. 6 p. 585; Ledeb. fl. ross. 2 p. 704 exclus. var. £.; Boiss. |.
orient. 3 p. 648; Lindem. fl. chers. 2 p. 355; Velen. fl. bulg.p. 316 et
exsic.! C. Hohenackerii Stev. enum. taur. p. 221 (1857) sed formă
incano-tomentosa. — (7 Iunie, lulie. Locuri aride inculte, câmpuri,
drumuri. În Dobrogea: Babadagh, lenisala; Copadin, Bairamdede.

25. C. arenaria M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 347 (exclus. synon.Gmel.);
DC. prodr. 6 p. 581; Ledeb. fl. ross.2 p. 702; Boiss. fl. or. 3p.649;
Lindem. fl. cherson. 1 p. 35% bene descripta. — An (. gracilenta Ve-
len. fl. bulg. p. 321 (1891)? — (3 lunie- Septembre. Prin dunele mari-
time, în Dobrogea: Constanţa pella Mamaea şi Tusla.

SYNANTHERE 4 DĂ

-]

26. C. Tauscheri A. Kern. vegel. verhălt. 2 p. 279 (1575); A,
Tauscher exsic.! — c3 lunie- August. Locuri aprice aride, oarecum
năsipose sau argiloso-năsipose. Craiova (Br. miss.); Feteşti pe malu-
rile Borcei.

Bienică, robustă, băţosă. Capitulele mai măricele de cum sunt
cele de la 0. maculosa; apendicii foliolelor involucrului mici, palid
maculaţi sau cam nemaculaţi, puţin sau abia eiliaţi, cilii incolori, mar-
ginile foliolelor lăticel auriculato-aripate, aripele membranose hialine;
acheniile oacheşi cu pappus aproximativ egal cu lungimea sa. Se
apropie mult de (. arenaria M. Bieb., dar lotuşi nu sunt identice.

27. C. banatica A. lern. veget. verhălt. 2. 280 (1575) in notta.
Borb. exsic! (.. arenaria Heutt. enum. banat. p. 105 (1858); Neilr.
diagn. p. 75; Velen. fl. bulg. p. 320?-non M. Bieb. — 3 Iunie. Iulie,
Locuri aprice cam năsipose, icrbă, burieni. In Dobrogea lingă Măcin
calea despre Greci.

Prin portul'şi aspectul stu aduce mult cu formele mici şi micro-
cefale de C. maculosa Lam., însă capitulele sale sunt mai ângusticele
și mai albo-lanate; foliolele involucrulu palide, abia a câte 3 nervuri
dorsale puţin pronunţate, apendicii lor sunt membranoşi, foră maculă
cilii moi şi hialini, marginile hialine auriculat-aripate. — Acestă formă
se apropie mai puțin de (. arenaria M. Bieb. de cum se apropie (.
Tauscheri A. Kern. —Cu (. tenuiflora DC. are cea mai multă asemenare
prin forma şi caracterele capitulelor lor; diferă, însă, numa prin rami-
fieaţiea sa paniculată şi nu paniculato-difusă.

28. C. tenuiflora IC. prodr. 6 p. 584% (1537) exclus. synon.
Gmelini; Boiss. fl. orient. 3 p. 6485; Velen. fl. bulg. p. 521. ('.ovina £.
iicrocephala Ledeb. fl. ross. 2 p. 704. — 3 lunie, lulie. Câmpuri,
locuri aprice aride, mărăcinişiuri. Galaţi pe platoul de la Bărboşi; în
Dobrogea pe la Medjidie (Br. miss.), Babadagh, lenisala.

29. C. Kanitziana Jankain Brândza veget. dobro. p. 45 (1884)
cum tabula! — 3 lunie Iulie. Ripe stâncose în regiunea montană sep-
tentrională a Dobrogei. Măcin pe muntele Suluc ; Başchioi, Alibeichioi
pe muntele Sepelginu sau Consulu.

f. a/bo-tomentosa. Alară de calatidele sale, ce sunt glabrescente,
palide şi adesea cu micutele puncte glandulare aurii, totă planta este
îmbrăcată cun indument tomentos albicios ce este cu mult mai abon-
dent pe părțile inferiore ale sale. — Stânci caleare aprice în Dobro=
gea. Monastirea Cocoşi, pe locul dis „La Cruce“.

348 CONSPECTUL SISTEMATIC

- 30. C. jurineifolia bBoiss. diagn. ser. 2 fasc, 5 p. 73 (1556);
Velen. fl. bulg. p.315.Centaurex rutitoli varietas ex. Boiss. fl. orient.
3 p. 642 in notta. — Câmpuri, coste la locuri aride, mărăcinişiuri,
tuferişiuri, poeni. — Vulg. Măturele. — Iulie, August. Golu-Drincei
către vii; Găeşti, loneşti, Vultureanca ; Giurgiu, Băneasa, Comana;
Ciocăneşti (Grec. enum. p. 35); în Dobrogea pe la Babadagh, Co-
padin, Bairamdede, Măcin, Greci.

31. C. pallida Friv. in Flora vol. | ann. 1855 p. 333; Rehb. ic.
germ. vol. 15 tab. 53; Boiss. fl. orient. 3 p. 646. C. Karstiana Griseb.
spicil. rumel. 2 p. 240 (1544)-non Scop. — d. lunie, Iulie. Locuri
petrose, petrişi argilos. Verciorova către Gura-Văei.

Specie rarissimă, forte interesantă subt punctul de vedere al
florei nostre. — Specimenele sunt determinate de amicul A. de Degen.

2. Partea decurentă a apendicilor puțin apreciabilă, virful pre-
lung peetinato-eiliat, eilii tari, rigidi, cel terminal transformat în spin
lungăreţ şi vîrtos.

32. C. diffusa Lam. encyel. meth. 1 p.675 (1783); DC. prodr.
6 p. 586; Ledeb. fl. ross. 2 p. 706; Boiss. fl. orient. 3 p. 650. C. par
viflora M. Bieb. îl. t. e. 2 p. 257 (1508). C. ovina Willd. herb.- non
Pall. — 23 Iunie—August. Locuri aride, inculte. Galaţi, calea despre
Reni; în Dobrogea meridională aprope pretulindenea.

£. brevispina Boiss. |. e. p. 651. Spinii foliolelor involuerului scurţi
şi cam drepţi. — Cu forma tipică prin aceleaşi locuri.

$ 7. Caleitrapa DC. — Foliolele involuerului forte adprese, la
virf cu apendice cornoid din care resare câţi-va spini tari digitato-
divaricaţi, cel median adesea cu mult mai lung şi forte. Acheniile cu
sau fără pappus. Plante având portul diferit.

33. C. solstitialis [. spec. p. 1927; DC. prodr. 6 p. 59%;
Koch syn. p. 475; Ledeb. fl. ross. 3 p. 710; Boiss. fl. or. 3 p. 685. —
Vulg. Pălămidă. Scaiu-galben. — (-) Iulie - Septembre. Locuri aride in-
culte, la câmpuri, drumuri, păragini; comună în totă regiunea meridio-
nală a ţerei (Grec. enum. p. 35). Severin; Craiova; Rimnie; Stolnici, Pi-
teşti; Găeşti, Vultureanca, Titu; Ciocăneşti, Bucureşti; Comana; Te-
cuci, Berlad; Bacău; in Dobrogea prin districtul Constanţa ubigue.

î. Adami Boiss. ]. e. (. Adami Willd. spec. pl. 3 p. 2310. C.lap-
pacea "Ten. ind. sem. ann. 1829 syll. p. 450. C. solstitialis fi. lappacea
DC. prodr. 6 p. 594. Exemplare nedeplin desvoltate, de talie mică sau
micutică, însă spinul median al foliolelor involuerale debil și nu

SYNANTHEREAE 3-19

întrece, sau abia întrece, pe cele laterale. — Prin unele locuri cu
forma genuină.

34. C. Calcitrapa |. spec. p. 1297; Sturm deutsch. fl. h. 4;
E rodi. 6 p. 597; Ledeb. fl. ross,, Ap. 111. Boiss, fl. orient. 3
p. 689. — Ghimpe. Scai-ghimpos. Seăete. — 3 lalie - Septembre. Lo-
curi aprice inculte, prin comunele urbane şi rurale; comun prin totă
țera (Grec. enum. p. 35). Vâreiorova, Severin Craiova; Ciocăneșşti,
Băneasa, Bucureşti ; Comana.

35. C. iberica Trevir. in Spreng. syst. veg. o p. 406 (1526);
DC. prodr. 6 p. 597; Ledeb. fl. ross. 2 p. 711; Hehb. icon. germ. 15
tab. 67; Boiss. fl. or. 3 p. 690. C. caleitrapoides DC. prodr. 6 p. 597
non Lin.; Rehb. ]. ec. — 3 lunie-Septembre. Tot prin locuri ca şi
precedenta, de care la privire nu se deosebeşte; însă cea d'ânteiu are
acheniile nepapose, pe când aceasta le are cu pappus când mai scur-
ticel când mai lung. — Schela-(ladovei, Severin (Degen); Comana;
Ciocăneşti; Feteşti; Cernavoda, Megidie, Constanţa.

54. KENTROPHYLLUM Nec. clem. n. 155 etiam DC,

1. C. lanatum DC. ct Duby bot. gall. | p. 293 (18285); DC.
prodr. 6 p. 610; Koch syn. p. 468. Carthamus lanatus L. speep. 1165;
Boiss. fl. orient. 3 p. 706. Carduncellus lanatus Moris. ap. Rehb. ic.
germ. 15 tab. 15. — (3 Iulie, August. Câmpuri la locuri aprice. Vâr-
ciorova, Severin; Bucureşti, Chitila; Comana; Buzău (Grec. enum.
p. 35); Dobrogea, forte comună.

55. CARTHAMUS 7ourn. inst. p. 457 t. 258.
|. C. tinctorius |. spec. p. 1162; DC. prodr. 6 p. 612; koch

syn. p. 467; Rehb. ic. germ 15 tab. 15. — Vulg. Sofran-neadevărat.
Sofrăânaşi, Şofrinel. — () lulie, August. Plantă vulgară şi întreţinută

în multe locuri pe ia ţeră în cultură pentru uzul tinctorial.

II. LIGULIFLORE DC.

Calatidele avend tote florile ligulate (sem;/loscule) şi hermatro-
dite fertile.

Ord. II]. Cichoraceae Juss. gen. pl. 165.

Pe lângă caracterele generale precitate, Cichoraceele au stigma
cu doui craci filiformi papiloşi, lungi şi revoluţi, fără înflătură articu-
lară şi fără inel păros la bază. Plante lactescente, avend multă afi-
nilate cu Lobeliaceele.

Grecescu D, Dr, — C. 132%. 2

350 CONSPECTUL SISTEM ATIC

Subdivisiunea 1. Alveolele receptaculelor sunt paleolate
Prib. 1. SCOLYMEAE Less. Pappus simplu coroniform sau duplu:
cel exterior de cinci paleole, cel intern de cinei peri tari.

56. SCOLYMUS Jouwrn. instit. p. 273.

43
|. S. hispanicus |. spec. p. 1143; DC. prodr. 7 p. 76; Koch
syn. p. 477; Hehb. ie. germ. vol. 19 tab. 1; Boiss. fl. orient. 3 p. 713.—
7 lunie - Septembre. Locuri aride inculte. În Dobrogea meridională
maritimă, mai ales pe lingă Constanţa, abundeză.

Trib, II, HYPOCHERIDEZE Cass. Pappus stutos de peri plumoşi.
57. HYPOCHZERIS 1. sen. n. pr5.

Ş 1. 'Tote acheniile calatidei evident prelung-rostrate, la. cele
interne rostrurile ma' lungi ca la cele externe; capitulele campanu-
lilorme.

4. H. Helvetica Jacq. fl. austr. 2 t. 165 (1774); Wult. în Jaeq.
misc. 2 p. 25; H. uniflora Vill. prosp. fl. delph. p. 37 (1779); Koch
syn. p. 491; Rehb. ie. germ. 19 t. 45. Achyrophorus helvelicus Scop.
(|. carn. p. 116 (1772); DC. prodr. 7 p. 93.— d, lunie, lulie. Locuri cu
ierbă şi stânci în regiunea alpină. Paringu (Barth. exsic.!); muntele
Ghiţu; Buceci pe Caraimanu şi pe Piatra-Arsă (Knecht. miss.); pe
Costila! plaiul Cumpetu la Possada; pe Rarcu.

2. H. maculata |. spec. p. 1140; DC. prodr. 7 p.93; hkoch
syn. p. 491; Rehb. ic. germ. 19 tab. 45.— Presenteză caule brachiato-
ramos bi-tri-cefal, şi caule scapilorm monocefal. — 4, Maiu, lunie.
Prin livedi şi locuri cu icrbă. Vereiorova, pajiştea despre Cerovăţu ;
loneşti, Vultureanca; Băneasa; Comana; Ciocăneşii, Chitila, Bucu-
veşti ; Perişi, Crivina ; Băicoi; Predeal.

Ş 2. Acheniile centrale rostrate, cele periferice nerostrate sau
forte puţin. Capitulele lungăreţe ângustidre.

3. H. radicata |. spec. p. 1140; DC.prodr.7p. 91; koch
syn. p. 490; Rehb. ic. germ. 19 tab. 46. Ac'myrophovus radicatus Scop.
(1. carn. p. 117 ed. 1772. — Vulg. Buriană-porcească. — Y, Lunie, lu-
lie. Prin livedi, locuri cu icrbă şi pe lingă păduri. Verciorova; dealu
Stirminei; pe muntele Cozica la Stănişioara; Predeal, Sinaia; Bucu-
veşti în livedile Cismegiului (probabil introdusă); în Suceava pe Slă-
nişioara lalurea despre Iesle; la Broşteni pe Neagra şi la Schitul
hartu.

SYNANTHEREAE 55]

4. H. glabra |. spec. p. 1140; DC. prode. 7 p. 90; Koch syn.
Pe 490; Rehb. ie. germ. vol. 19 tab. 47. HI. ihracica Stev. in DC.
prodr. 1. e. pro var 2. — Livedi şi pe locuri pietrose. Verciorova în
pajiştea despre gura Cerovăţului; Baea-de-A ramă ; Corbeni pe Ghiţu.

Trib. II. RODIGIEE DC. Pappus stufos de peri lungi simpli, moi.
58. LAGOSERIS M. Bicb. A £. c. 3 p. 338.

|. L. orientalis Boiss. îl. orient. 2 p. 982. L. Nemausensis M.
Bieb. fl. t, e. 3 p. 538 (1819)-non Cass. bull. philom. ann. 1816 p. 200
sub Ptevotheca. — Lagoseris bifila Auct. hung. — Q lunie, lulie. Pe-
rişi cu icrbă pe la poalele munţilor de la Vereiorova şi în Valea=
bahnei.

Presenteză totă înfăţişarea de Prerotheca Nemausensis „ass. ; însă
planta nostră are seapii floriferi cu mult mai inalţi, viguroşi, mai ra-
mificaţi şi pare bienală ; dar calatidele sale sunt mult mai simile cu
acelea de Lagoseris bifida Vis., fiind de mărimea şi aspectul acestora ;
cu tote acestea diferă prin acheniile sale de ambele specii : tote ache-
niile sunt de acceaşi lungime şi lineare, lungiludinal striate şi aptere,
striaţiile celor marginale sunt subţirele şi netede, ale celor interidre
subţirele şi eu asperităţi forte fine. Pe când la planta din l'rancia, Pte=
rotheca Nemausensis Cass., acheniile marginale sunt scurte şi grose, pe
faţa lor ventrală cu câte 3-5 coste pterigoile şi scabre (vid. Rehb. ic.
germ. 19 tab. 78). Planta nâstră eorrespunde forte bine cu deserierea
dată de Boissier, (loc. cit.) şi de aceea o referăm acestei specie.

Subdivisiunea II. Alveolele receptaculelor sunt nude, nepaleol/ate
Trib. IN. LAPSANOIDEE Less. Acheniile pleşiuve sau coronulate.

59. LAPSANA Jurn. inst. p. 479.

|. L. communis |. spec. p. 1141; DC. prodr. 7 p. 76; Koch
syn. p. 477; Rehb. icon. germ. 19 tab. 20; Ledeb. fl. ross. 3 p. 770. —
Vulg. Ierba-ile-sgăibi. Salata-cânelui. Sgrabunţică. — () Iulie, August.
Păduri, locuri umbrose, erânguri ; plantă vulgară (Grec. enum. p. 26).
Călimăneşti, Coziea, Stănişioara; Câmpulung; Sinaia ; Dealu-Mare;
Mogoşoea, Băneasa, Bucureşti ; Comana; Slănic; Agapiea, Neamţu;
Fălticeni; Broşteni, valea Barnarului.

î. glandulosa-pilosa Schur. enum. lranss. p. 355 (1866). L. com-
munus Ș. glandulosa Simk. băsnag. in kozlem. XV p. 569 (15 /3)
Ii. adenoclades Borb.; A. de Degen exsic.! — Dealurile Cerneţului,
Poroina; Craiova, Leamna:; Curtea-de-Argeşi; Bucureşti,

352 CONSPECTUL SISTEMATIC

60. APOSERIS Necher c/em. 1 p. 37.

1. A. foetida Lessing syn. p. 125; Koch syn. p. 477; Rehb. ic.
germ. 19 tab. 3 fig. 2. Hyoseris faetida L. spec. p. 1137; W. et Kit.
rar. hung. | tab, 49 (1500); Sturm deutsch. h. 37. Lapsana foetida
Scop. fl. carn. 2 p. 115 (1772). — 4. lulie, August. Locuri umbrâse
prin văi montane. Valea 'Lesnei la (iaura-Fetei.

Trib. V. CICHORIOIDEE Seh. - Bip. Acheniile cu pappus coroni-
form din paleole scurticele sau cupuliforme.

61. CICHORIUM 7ourn. înstit. t. 272.

1. C. Intybus [.. spec. 1142; DC.prodr. 7 p. 8%; Koch syn.
p. 478; Rehb. ic. germ. 19 t. 6; Boiss. fl. orient. 3 p. 716. — Vulg.
Dicoare. — Y. lunie- Septembre. Câmpuri, ogore, drumuri, locuri vi-
vane în totă țera; din regiunea alpestră inferidră pînă în totă regiu-
nea meridională a ţărei (C. Intpbus L. et C. glabratum Grec. enum.
p. 36). Plantă forte r&spendită în totă țara.

Trib. VI. LONTODONIDEE Seh. - Bip. Acheniile cu pappus stufos
şi numa de peri drepţi plumoşi.

62. LEONTODON /. gen. n. pi2.

i. L. automnalis |. spec. p. 1125; Koch syn. p. 450; Rehb.
verm. exe. p. 255 et ic. germ. 19 tab. 15. Oporina automnalis Don in
DC. prodr. 7 p. 108. — “|. Iulie, August. Livedi, locuri deschise, ma-
luri de coste pe lingă căi; din regiunea subalpină pină în cea câmpenă
(Grec. enum. p. 36). Olăneşti, Rimnie; Călimăneşti, Coziea; muntele
Ghiţu; Rucăr, Valea-Muierei; Câmpulung; Predeal, Sinaia; Titu,Gher-
cani; Foeşiani, Odobeşti; Tirgu-Oena, Slănic; Piatra ; Broşteni.

2. L. pratensis lhchb. germ. exc. p. 253. L. automnalis f. pra-
tensis Koch syn. p. 480; Rehb. ie. germ. vol. 19 t. 15. Oporina pra-
tensis var. 3. DC. prodr. 7 p. 109. Specimenele nostre sunt numa de
pe virfurile alpine, scunde sau scundicele şi mi se pare că corespund
cu planta lui Candolle din Alpii Elveţiei. L. automnalis 2) alpigenus
Schur en transs. p. 356. L. oligocephalus Sehur 1. c. p. 357. L. 1q-
pazaci Simk. enum. p. 352-non Lois; Mieracium Taraxaci L. spec.
p. 1125-sed non Hieracium. — d, lulie, August. Pe virfurile alpine.
Buceci pe Caraimanu şi Jipi (Knecht. miss.) ; Piatra-Mare.

3. L. medius Simk. en. transs. p. 352 (1886). Apargia media
Host, (1. auster. 2 p. 404 (1831). L. pyrenaicus car. pinnatifilum Koch

SYNANTHEREE 355

Koch syn. p. 481 (1544). — L. pseudotarazuei Schur enum. transs.
p. 357 (1866). — L. clavatas Sag. et Sehn. carpat. centr. 2 p. 254
tab. Let Il (1891). — I. ulie, August. Pe virfurile alpine. Buceci
la Omu (Knecht.)

4. L. croceus [lenke in Jacq. collect. 2 t. 16 (1738). Apargia
aurantiaca W. et Kit. in Willd. spec. pl. 3 p. 1547 (1800). Leontodon
pyrenaicus B. aurantiacus Koch syn. p. 481. L. alpinum Auct. transs.
p. p.-non Willd. L. pyrenaicus Auct. transs. plur. -non Gou. illustr.
p. 55 care diferă prin florile sale galbene şi prin foile ovate lanceolalte.
3, Iulie, August. Pe virfurile alpine. Negoiu; Moldoveanu şi Păpuşea ;
Buceci la Omu şi pe Caraimanu (Knecht.)

5. L. hispidus [. spec. p. 1114; DC. prode. 7 p. 102. [. his-
pidus var. a. culgaris Rehb. ic. germ. vol. 19 tab. 18. L. pastile var. a.
rulgaris Koch syn. p. 482. Apargia hispida Host. Îl. austr. p. 424. —
3. lulie, August. Livedi, locuri cu iârbă; din regiunea subalpină pină
în totă regiunea câmpână (Grec. enum. p. 36). Baea-de-Aramă, Padesi;
Lainici; Rimnic, Călimăneşti, Coziea ; Stolnici; muntele Ghiţu; Câmpu-
lung ; Perişi, Mogoşoea, Bucureşti; Comana ; Predeal, Sinaea (/hrincia
hirta Grec. enum. p. 26 -non Roth); Câmpina; Slănic; Bisca; Piatra;
Monăstirea Neamţu; Broşteni ; Mălin, Falticeni; Botoşiani.

3. caucasicus Rehb. germ. exe. p. 853 (1851). L. caucasicus Fisch.
cat. hort. gorenk. 1812. Apargia caucasica M.Bieb. 11.t. €. 2 p. 247 (1505).
Leontodon hastile var. d. opimus Koch syn. p. 432; Rehb. ic. germ.
vol. 19 tab, 18. — Stânei, locuri cu icrbă în regiunea alpină. Buceci
pe Costila în Valea-Albă ; Ceahlău.

Specimenele nostre sunt de o asemănare perfectă cu cele din
Tirol datorite lui Tretter.

- danubialis Jacq. en. stirp. vind. p. 139 et 274 (1762). L. hastile
L. spec. p. 1123 (1763); DC. prodr. 7 p. 102. L. hastile 3. glabratus
Koch syn. p. 482; Rchb. ic. germ. 19 tab. 17. — Împreună cu forma
genuină, de care se deosebeşte numa prin pleşiuviea tutulor mem-
brelor. plantei. Olăneşti ; Coziea, Călimăneşti, Rimnic; Corbeni, ; Ne-
goiu; Câmpulung ; Titu, Ciocăneşti ; Bucureşti (Grec. enum. p. 36); Si-
naea, Predeal; Bisea; Botoşiani, Agafton; Broşteni în Suceava.

6. L. asperum Rchb. germ. excurs. p. 252 (1830); ejus icon.
germ. cichor. tab. 19 fig. 2; Boiss. fl. or. 3 p. 730; Heufi. enum. ban.
p. 110. Apaigia aspera W. Kit. rar hung. vol. 2 tab. 110 (1804); Neilr.
diagn. p 76. — E. lunie, Iulie. Crânguri, rărişi de pădure. Severin
spre Bresniţa şi pe dealu Buliga ; în Vlaşea la Băneasa,

954 CONSPECTUI, SISTEMATIC
[e]

f. aurantiacum. Ligulele tlosculelor de un galben portocaliu în-
chis. Buceci în valea Urlătoarei (Knechl.)

61. PICRIS /. gen. n. 07.

|. P. hieracioides |. spec. p. 1115; DU. prodr. 7 p. 1235; Koch
syn. p. 49%; Rehb. ic. germ. 19 tab. 24. Crepis hievacioides Lam. Îl.
fr. dp. IL. Pieris rudevralis Sechm. in Willd. spec. 3 p. 1558. P. pa-
leacea Vest. syll. soc. ratisb. P. arvalis Jord. ap. Bor. suppl. 13. —
Livedi, locuri aprice; din regiunea montană intferioră pînă în cea câm-
penă (Grec. enum. p. 36). Valea Motrului pe la Broşteni; Rimnic, Că-
limăneşti ; Curtea-de-Argeşi, Ghiţu; Stolnici; Titu, Ciocăneşti, Cri-
vina; Buftea, Bucureşti; («omana; Sinaia; Câmpina; Beceni; Dobrogea.

6. crepoides Koch syn. p. 4Stet Auct. plur. P. crepoides Saul. in
Flora ann. 1830 p. 409. Are capitulele şi ligulele floricelelor mai mari,
asemenea şi acheniile măricele, foile şi mai oblung-ovate. — În re-
iunea montană şi subalpină. Baea-de-Aramă; Călimăneşti, Coziea ;
Riu-Vadului; Predeal, Sinaia; Broşteni pe muntele Bida şi pe Rartu.

Trib VI. SCORZONEROIDEE Sch.- Bip. Acheniile cu pappus stulos
de peri drepți plumoşi în amestec şi cu peri simpli neplumoşi.

63. TRAGOPOGON /. gen. n. 90.

1. T. pratensis [. spec. p. 1109; DC. prodr. 7 p. 113; Koch
syn. p. 456; hehb. ic. germ. 19 t. 37. — Vulg. Barba-Capre. Ţiţa-
Caprei. — 93 Maiu-lulie. Livedi, poeni, pe la drumuri şi prin grâne
(Grec. enum. p. 36). Ciocăneşti, Chitila, Bucureşti; Comana; Agapiea,
Neamţu ; 'Lirgu-Frumos, Cotnari; Roman.

5. tortilis G. Mey. chl. hanov. p. 454 (1336); Koch syn. p. 486;
Rehb. 1. c. fig. 2 b., avend foile undulate cu virful rescurbat sau con-
torse. Adesea cu forma genuină, frecuent.

2. T. orientalis |. spec. p. 1109; Koch syn.p. 456; Rehb. ic.
germ. vol. 19 t. 39. 7. undulatum f. orientale DC. prodr. 7 p. 113. —
Vulg. Basba-caprei. — 3 Maiu-lulie. Livedi, pe lingă tuterişe, dru-
muri, câmpuri ; specie comună. Severin, dealurile Cerneţului ; Câmpu-
lung; Câmpina, Brebu, Slănic; Odobeşti; Bacău; Piatra; Broşteni;
Fălticeni ; Botoşiani; laşi; Dobrogea.

3. T. major Jacq. fl. austr. p. 19t.29; DC. prodr. 7 p. Ll2;

Ledeb. fl. rosz. 2 p. 784; Pehb. ic. germ. 19 t. 37. — Vulg. aseme-
nea. — Maiu-lulie. Chitila, Bucureşti, Băneasa (Grec. enum. p. 36);

Comana, Băneasa din Vlaşea; prin Dobrogea, frecuent.

SYNANTHEREA

C2
Tr
O

4. T. campestris bess. cnum. p. 54 (1522); DC. prodr. 7 p. 114%;
Ledeb. îl. ross. 2 p. 78%; Velen. fl. bulg. p. 356. 7. majus f. steno-
phyllum Boiss. îl. orient. 3 p. 747. — Livedi, câmpuri, drumuri. —
3. Maiu-lulie. Verciorova, Severin, Hinova; Vultureanea ; Comana ;

Bucureşti, Chitila, Perişi; Brăila; laşi; Botoşiani; in Dobrogea.

5. T. floccosum W. ct Kit.rar. hung. 2p. ll6tab. 112 (1505);
Koch syn. p. 456: Ledeb. fl. ross. 2 p. 757; DC. prodr. 7 p. 114; Rehb.
icon. germ. 19 tab. 42; Boiss. fl. orient. 3 p. 748. — 3 lunie, lulie.
Locuri josnice năsipose în Dobrogea: Cernavoda către Megidie (Br.)

64. SCORZONERA /. ecn. n. 906 (excl. spec.)

Ş 1. Florile galbene.

|. S. hispanica |. spec. p. 1ll2; DC. prodr. 7 p. 120; Koch
syn. p. 458; Ledeb. fl. ross. vol. 3 p. 794. — 3 Iunie, lulie. Prin tu-
ferişe şi poeni. Comana la Valea-Balotă, spre Gurbanu şi Băneasa;
Tecuci prin lunca Zeletinului. — Varieză:

o. latifolia Koch |. c. Rehb. ic. germ. 19 tab. 55 t. 2. Foile late,
ovale, sau elongato-lanceolate (S. /ispanica f. glastifolia koch |. c.)
neundulate atenuate in pețiol, la virt acuminându-se, marginea adesea
parţial dentată ($. denticulata Lam. Îl. fr. 2 p. 82).

2. intermedia Rochel rar. banat. p. 70 fig. 62. Foile late, forte
oblongate şi undulate, amplexicaule ovato-lanceolate, acuminate, în-
tregi, glabre ;

“. asphodelloides Wallr. ann. bot. p. 9%; Koch 1. c. Foile forte
ânguste, lineare şi oblongate, carinate şi cam vaginante la bază.

2. S. austriaca Willd. spec. pl. 5 p. 1798; Koch syn. p. 1457;
Ledeb. fl. ross, 3 p. 792; Rehb. ic. germ. 19 tab. 32. S. humalis Jacq.
(|. auster. t. 36; DC. prodr. 7 p. l20-non L. — 4, Aprilie, Maiu. Pe
costele calcare ale munţilor din Dobrogea, între Măcin şi Greci.

3. S. humilis [.. fl. suec. ed. 2 p. 267 (1755) et spec. p. 1112;
Koch syn. p. 487; Ledeb. fl. ross. vol. 3 p. 793; Rehb. |. c. fig. 2. —
Ș. lanata Sehrank. baier. îl. 2 p. 306 (1789). — d. Maiu, lunie. Prin
livedi şi locuri cu icrbă oarecum umede. laşi pe la Hăpedea (an 5. us-
triaca fi. lanuginosa Br. prode. p. 3122); Botoşiani, Agafton.

Ş 2. Florile purpurii.

4. S. purpurea |. spec. p. lll5; DC. prodr. 7 p. LIS; Koch
syn. p. 498; Ledeb. îl. ross. vol. 3 p. 791; Rehb. ic. germ. 19 tab.5
fig. 1. — , lulie, August. Păsciuni pe plaiurile munţilor. Godeanu ;

356 CONSPECTUL SISTEMATIC

muntele Coziea; Negoiu pe muntele Florea; Dobriaşiu şi Păpuşea;
Buceci, Predeal.

5. S. rosea W. et Kit. rar. hung. 2 p. 127 t. 121 (1804); DC.
prodr. 7p. 1le; Koch syn.p. 489; Rehb. ie. germ. 196.2
Ș. purpurea f. vosea Ledeb. îl. ross. 3 p. 791— d. lulie, August. Livedi şi
stânci cu ierbă în regiunea alpină şi subalpină (Grec. enum. p. 36). —
Bulzu; Ghiţu; Oiticu; Buceci; Predeal, Piatra-Mare; Ceahlău; Hartu.

65. PODOSPERMDM DC. /. f-. 4 p.6i

Ş 1. Tote foile linear-ânguste, întregi.

1. P. molle Fisch.et Mey. ind. VI petropol. p. 21 (1841); Ledeb.
(l. ross. 2 p. 783; Lindem. fl. cherson. 2 p. 369. P. villosum Stev. in
DC. prodr. 7 p. 111 (1538) exclus. synon. Bieberstenii. Scorzonera
mollis M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 522 (1519); Boiss. [l. orient. 3 p. 761. —
Î, Maiu, lunie. Prin locuri cu ierbă, în Dobrogea pe muntele Ţu-
|uiatu lingă Greci (leg. D. Brânză).

$ 2. 'Tolte foile oblungi lanceolate şi în mare parte pinatifide sau
pinatisecte.

2. P. canum(. A. Mey. ind. cauc. p. 62 (1831); Ledeb. fl.
ross. 2 p. 781. P. Jacguinianum Koch syn. ed. 1 p. 427 (1837); Rehb.
icon. germ. 19 tab. 35. P. octangularis DC. prodr. 7 p. 110 (1838) -non
Scorzonera octangularis Willd. Scorzonera laciniata Jacq. îl. austr. 4
tab. 305 (1776)-non L. — Y. Maiu, lunie. Livedi la locuri umede jos-
nice, lunci. Corbii-Mari; Comana; Bucureşti; Lunca-Ţigăneştilor pe
Zeletin în Tecuci; Vaslui, Lipovăţ; laşi, Briazu.

3. P. laciniatum DC. fl. fi. 4 p. 62 (1804); Koch syn. p. 489;
Ledeb. fl. ross. 2 p. 782; Rehb. icon. germ. 19 tab. 35 Scorzonera
laciniata L. spec. p. 1114; Boiss. fl. orient. 3 p. 754. S. octangularis
Willd. spec. 3 p. 1506. — 3 Maiu; lunie. Prin livedi umede josnice,
lunci. Alexandriea; Comana; Buztu spre Merei; Brăila; Podu-Turcu-
lui prin lunca Zeletinului; Birlad; Vaslui; laşi.

f. integrifolium Doll. rhein. fl. p. 539 (1845); Ledeb. fl. ross. 2
p. 782; Rchb. icon. germ. 19 tab. 34 fig. 2. P, laciniatum "i. subulatum
DC. prodr. 7 p. 111. Podu-Turceului prin lunca Zeletinului.

66. TARAXACUM /uss. gen. p. 169.

4. T. serotinum Poir. encycl. meth. suppl.4 p. 73 (1516); Sadl,
fl. com. pest. 2 ann. 1826; Koch. syn. p.493; Rehb.ic. germ. 19 t. 51.
Leontodon serotinum W. et Kit. ra, hung, p. 119. 114 (1804). —

SYNANTHERE A 357

4, Iulie - Septembre. Prin ierbă la locuri uscate aprice. Comana; Le-
hliu; Feteşti; Buztu; Brăila; Bărboşi; Dobrogea pe lingă Babadagh
şi Constanţa etc.

2. T. officinale Wicc. prim. fl. hols. p. 3 (1780); Koch. syn.
p. 492; Rehb. icon. germ. 19 t. 53, 54, 55. T. Dens-Leonis Dest. fl.
at. 2 p. 228 (1800); DC. prodr. 7 p. 145. Leontodon- Taraxacum Li.

spec. p. 1112 sed nomen genericus improprius. — Vulg. Păpădie. Pa-
padea. — Ă, Aprilie- Septembre. Specie al căreea port sau întăţi-
şare este forle varie ; specie comună în tote părţile ţărei (Grec. enum.
p. 36. — Diteritele sale forme se pol reduce la urmetorele tipuri

descrise în autori ca specii proprii sau ca varietăţi ale speciei
prezente :

a. Foliolele externe ale involuerului sunt reflexe, cele interne
erecte şi coadunate.

a. genuinum Koch |. c.; Reho. |. e. tab. 53; Boiss. Îl. orient. 3
tab. 787. 7. Dens-Leonis DC. prodr. 7 p. 145.— Foliolele externe ale
involuerului ângust-lanceolate, cele interne înguste şi la virt necorni-
culate ; foile inegal şi profund lobate sau runcinate, loburile acute. Prin
livedi, locuri cu ierbă, grădini, garduri. Alexandriea ; Comana; Bucu-
reşti; Câmpulung; Câmpina, Ploeşti; Bacău ; Piatra, Neamţu; Broş-
teni; Mălin ; Fălticeni; laşi; Dobrogea ete.

f. glaucescens Koch |. c.; Boiss, |. e. Leontodon giaucescens M.
Bieb. fl. t. c. 2 p. 406 (1808). L. corniculatus Kit. ap. Sehult cest. îl. 2
p. 406 (1814). Tarazacum glaucescens DC. prodr. 7 p. 145 et T. cor-
niculatum ejus 1. e. p. 146. Foliolele externe ale involucrului ângust-
lanceolate, cele interne la virf corniculate ; în colo portul pecedentei
şi prin asemenea locuri. Buşteni, Sinaia în părţile de jos; Conţeşti ;
Bucureşti, Băneasa, Mogoşoea, Chitila; Lehliu; in Dobrogea.

. alpinum Koch |. e. Rchb. ie. germ. 19 tab. 5% f. 2; Boiss. |. e.
Leontodon atpinum Hoppe in Sturm. deutsch. h. 41 (1821). L. cauca-
sicus Stev. mem. acad. mosec. 4 p. 160 (1856)-non Fiseh. (1512). L. mi-
gricans Kit. ap. Sehult. west. fl. 2 p. 405 (1814)? — Foliolele externe
ale involuerului sunt ovate sau ovato-lanceolate subreflexe, cele in-
terne necorniculate. Păsciuni alpine. Tutila, Godeanu; Buceci, Predeal.

b. Foliolele externe ale invol. late ovate, tote adprese, erecte.

“. laevigatus Boiss. |. e. Leontodon levigatus Willd. spec. pl. 3
p. 1546 (1800). L. tarazacoides Hoppe ap. Sturm. deutsch. h. 41
(1821). Tarazacum officinale î. tarazacoides Koch. 1. e. — Foliolele ex-
terne ale involuerului ovato-lanccolate, cele interne linear-ânguste la
virf corniculate. — Petrişiuri, ierbă, garduri, Bucureşti; Comana.

[ed]
ar
00

CONSPECTUL SISTEMATIC

2, /ividum Koch |. c.; Boiss. |. c. p. 785 Behb. ic. germ. l9 tab. 55
lig. 2 et 3. Leontodou lividum W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 115 (1504),
Turaxacum palustre DC. fl. tr. 4p. 45 (1805). 7. lanceolatum Poir. dict.
encyel. 5p. 549. T. leptocephalum Rehb. ic. germ. vol. 19 tab. 55 fig. 4
(1560). — Leontodon salinus Poll. pal. 2 p. 351. L. erectus Hoppe in
Sturm ]. c. Scorzonera acaulis Will. spec. pl. 3 p. 1508. — Foliolele
involucrului au multă asem&nare cu cele de la Scorzonera: cele ex-
terne late ovate cu marginea exprexiv membranoidă adprese şi in-
bricate pe cele interne care nu fac mult contrast cu cele externe şi
care la virt nu sunt coniculate; foile oblungi ânguste, linear-ânguste
sau linear lanceolate, aprope întregi sau sinuate, rareori subrunci-
nato-lobate.—Prin locuri umede josnice sasluginose. Tecuci; Comana ;
in Dobrogea pe la Caracoium prin mlăştinile de subt vii.

67. CHONDRILLA /. gen. n. 10

1. C. Juncea [.. spec. p. 1120; DC. prodr. 7 p. 142; Koch. syn.
p. 495; Dehb. ic. germ. 19 tab. 49 et 50. — 3 Iulie, August. Locuri
inculte, pe lingă drumuri şi prin mirişti; specie forte comună (Grec.
enum, p. 36). Merişiăni, Piteşti; Bucureşti, Ierestrău, Chitila; Co-
mana; Beceni; Dobrogea ubigue.

Trib. VIN. CREPIDOIDE.E Boiss. Pappus numa de peri simpli se-
Uferi stufos, susţinut pe un rostru, dar care adesea lipseşte, rostrul
insă este nemuricat la bază.

Ş$ 1. Acheniile plano-compresate.

63. PRENANTHES 1: gen. n. ir

1. P. purpurea [. spec. p. 1121: DC. prodr. 7 p. 194%; koch
syn. p. 49%; Rehb. ie. germ. vol. 19 tab. 57. Chondrilla purpurea Lam.
eneyel. mâth. 2p. 78. — d, lulie, August. Păduri în regiunea mon-
tană. Culmea Cernei pe Serărişioara la Păltinei. Sinaia în valea Urlă-
toarei (Knecht. miss.); Monăstirea Neamţu (Chania exsic.!).

69. CEPHALORRYNCHUS Bois. diagn. ser. 1 fasc. 4 p. 28.

1. C. hispidus boiss. |. c.(1544); ejus fl.orient.3p.521; Velen.
(]. bulg. p. 554%. Prenanthes hispida M. Bieb. fl. t. e. 2 p. 245 (1808).
P. tuberosa Stev. mem. de la soc. des natur. de mose. V.p.59(1817);
M. Bieb. îl. t. e. 3p. 529. Lactuca hispida DC. prodr. 7 p. 139; Ledeb.
(1. ross. 5p. 307. [. microcephala DC. prodr. 7 p. 134% (1838).— 3 Maiu,
lunie. Păduri, tuterişiuri pe costele petrose ale munţilor. Verciorova
către Gura-Văei (Degen).

SYNANTHEREE 359

70. LACTUCA i. gen. n. 90).
Ş 1. Cu flori albastre sau purpurii.
1. L. perennis |. spec. p. 1120; DC. prode. 7 p. 155; Koch
syp, p. 496; Ledeb. fl. ross. 2 p. 802; Rehb. ie. germ, vol. 19 t, 72. —
4. Maiu, Iunie. Prin miei tuterişiuri pe costele pelrose ale munţilor
la Vereiorova pe la capătul Cataractelor (Grec. in Br, prodr. p. 317).

Ş 2. Cu flori galbene sau sulfurii.

2. L. muralis Fresen. laschenb. p. 48, (1832); DC. prodr. 7
p. 139; Koch syn. p. 496; Ledeb. fl. ross. 2 p. 607; Rehb. ic. germ.
vol. 19 t. 66. Prenanthes muralis Li. spec. p. 1121. Chondrilla muralis
Lan. enceyel. meth. 2 p. 78. Mycellis muralis Rchb. germ. exe. p. 272 el
in icon. Phomnizopus muralis Koch syn. ed. 1 p. 430. — Vulg. Susaiu-
pădure. Susaiu-sălbatic. — 7 Talie, August. Păduri în regiunea mon-
tană subalpină şi alpestră, Cerneţi; Broşteni; Baea-de-Aramă ; Tis-
mana; llorezu; Olăneşti; Coziea; Corbeni; Curtea-de-Argeşi; Câmpu-
lung; Sinaia; Câmpina; Bisca; Bacău; Dena; Piatra; Agapiea (Grec.
enum. p. 36); în Suceava pe Borca, pe Bistriţa, Barnaru, Schitu-Rarău.

3. L. quercina |, spec. p. IIIS; DC. prodr. 7 p. 138; Ledeb.
Il. ross. 2 p. 806; L. quereina a. pinnatifida Bisch. în Rehb. icon.
germ. vol. 19 tab. 68. L. stricta W. el Kit. rar. hung. | tab. 48
(1500); Koch syn. p. 496. — 0). Prin tuferize pe dealuri. Culmea
Cernei la Păllieni; Babadagh.

4. L. Chaixii VIII. prosp. p. 32 (1779); DC. prodr. 7 p. 128 (5).
L. sagittata W. et Kit. rar. hung. tab. | (1799); DE. c.p- 1965
Koch syn. p. 496; Ledeb. 11. ross. 2 p. 504. L. guereina b. integrifolia
Bisch. in Hchb. ic. germ. 19 tab. 69. — Vulg. Susaiu. Crestăţea. Tăl-
hărea. — O lunie, lulie. Prin păduri în părţi delurose. Cerneţi; Tis-
mana; Culmea-Gernei pe la Curedea ; Craiova; Leurdeni, Topoloveni ;
Ciocăneşti; Comana; Tecuci.

5. L. saligna |. spec. p. 1119; DC. prodr. 7 p. 136; Koch
syn. p. 495; Ledeb. fl. ross. 2 p. 804; Rchb. ie. germ. 19 tab. 69. —
G Iulie, August. Prin locuri inculte, câmpuri, grâne, mirişti, garduri ;
plantă vulgară (Grec. enum. p. 36). Craiova; Leurdeni ; Găeşti, Vul-
tureanca, Titu, Ghergani; Ciocăneşti , Bucureşti; Comana; Galaţi ;
Tecuci; Dobrogea.

6. L. Scariola |. spec. p. 1119; DC. prodr. 7 p. 127; Koch
syn. p. 495; Ledeb, |. e. p. 505; Rehb. ie. germ. 19 tab. 70. L. virosa

360 CONSPECTUL SISTEMATIC

Auct. nonnull. - non Lin. — 3 lulie, August. Locuri inculte şi virane,
drumuri, garduri, câmpuri, mirişti; plantă forte comună. Severin ;
Titu; Ciocăneşti, Bucureşti ; Crivina (LL. Scariola et L. virosa Grec,
enum. p. 36); Neamţu (Chan. exsic.); Birlad; laşi.

7. L. sativa L. spec. 1115.—Vulg. /ăptuci şi impropriu Saladă
sau Salată; apoi varietatea sa /. romana Hortul. — Vulg. Marole sau
Marule, sunt vulgarizate şi întreținute prin cultură pentru uzul ali-
mentar. — (9) Totă vara.

71. SONCHUS 1. zen. n. 995.

1. S. oleraceus Lin. spec. p. IlI6 variet. z et 6; Wall.
sched. erit. p. 431 (1822); Koch syn. p. 497; Ledeb. îl. ross. 2 p. 835;
Rchb. ic. germ. vol. 19 tab. 59. S. ciliatus Lam. Îl. fr. 2 p. 87 (1778);
DC. prodr. 7 p. 185. S. laesis Vill. dauph. 3 p.153 (1789). Hieracium
oleraceum Scop. Îl. carn. n. 975. — Vulg. Susaiu. Susan. — (0) lunie =
Septembre. Locuri necultivate şi ruderale; plantă comună prin totă
jera (Grec. enum. p. 37). Rimnie; Câmpulung; Bucureşti ; Câmpina;
Buzeu ; Bacău; Fălticeni ; Dobrogea.

2. S. asper Vill. dauph. 2 p. 155 (1759); M. Bieb. A,t.c.3
p. 526 (1508); Koch syn. p. 497; Ledeb. 1. e. et Auct. recent. $. asper
variet. get& Lin spec. p. 117. — Vulg. Susaiu.. Susan. — 0) lunie -
Septembre. La locuri necultivate şi mai ales ruderale. Călimăneşti,
Himnic; Ciocăneşti, Buftea, Bucureşti (Grec. enum. p. 37) ete. Plantă
comună prin totă ţera.

3. $. arvensis |. spec.p. 1116; DC. prodr. 7 p. 137; Koch
syn. p. 498; Ledeb. fl. ross. 2 p. 835; Rehb. icon. germ. 19 tab. 61
fig. 1; Boiss. fl. orient. 3 p. 798. — Vulg. Susaiu. Susan. — (O lunie -
August. Prin locuri şi livedi umede, şianţuri, rupturi de coste, dru-
muri; se întinde din regiunea subalpină inferioră pînă în câmpiile in-
feriore (Grec. enum: p. 37). — Varieză:

d. genuinus. Capitulele mari sau măricele in paniculă umbelato-
corimboidă ; involuerul de ordinar netomentifer, foliolele externe ovato-
laneeolate, ele şi pedunculele glanduloso-hispide. — Coziea şi pe valea
Oltului în sus; Sinaia prin Valea-Rea (Knecht.) asemenea spre Is-
voru şi Possada; Comana ; Tecuci.

£. uliginosus. — N. utiginosus M. Bieb. îl. t. e. 2 p. 235 (1808)
exclus. synon.; ejus vol. 3 p. 525; DC. prodr. 7 p. 186; Ledeb. fl:
ross. 2 p. 554. 5. glaber Schult. obs. p. 162 (1509). S. intermedius

SYNANTHERE E 361

Trevir. (1815). S$. arvensis var. laevipes Koch syn. p. 498; Behb. 1 c.
lig. 2; Boiss. |. e. — De ordinar are capitulele mai mici, adesea in-
volucrul cel tâncr are toment alb ce se scutură mai târdiu, însă foliolele
sale şi pedunculele glabre. — Sunt şi forme intermediare. Predeal, Si-
naia; Crivina, Buftea (S. palustris Grec. enum. p. 37 -non L); valea
Motrului la Broşteni, Străhaea ; Bucureşti ; Bisca, Buzeu, Beceni ; Ba-
cău; Fălticeni pe lingă iazul Ciolsacilor; Podul-Turcului în lunca
Zeletinului ; Constanţa, pe lingă mare şi pe lingă lacul 'Tuzlei.

72. MULGEDIUM (ass. aici. sc. nat. 33 p. 296.

1. M. alpinum less. syn. p. 1492 (1932); DC. prodr. 7 p. 045;
Koeh syn. p. 495; Ledeb. fl. ross. vol. 2 p. 540; Rchb. icon. germ.
vol. 19 tab. 64. Sonchus alpinus L. spec. p. 1117. S. montanus Lam.
encyel. meth. 3 p. 401. — Y. Iulie, August. Păduri în regiunea mon-
tană infralpină. Negoiu; Buceci la oberşiea Peleşiului, pe Costila către

Valea-Albă ; Predeal pe Susaiu ; valea Barnarului în Suceava (Br. miss.)
şi în valea Barnarului pe la Podu-Popei.

2. M. tataricum |. prodr.7 p. 245; Ledeb. fl. ross. 2 p. 949;
Boiss. fl. orient. 3p. 799; Velen. fl. bulg. p. 326. Sonchus tataricus Lin.
mant. p. 572 (1762). Lactuca tatarica C. A. Mey. ind. caue, p. 56. 7. son-
chifolia DC. prodr. 7 p. lo4 et in herb. ap. Boiss.- non Willd. spec. 3
p. 1530. — d, lunie - August. Pe malurile mărei la Constanţa.

b. Acheniile prismatice sau cilindracee.
73. CREPIS M/aench. meth. p. 334.

Ş 1. Barkhausia Maneh. Acheniile centrale sau tâte evident
rostrale.

1. C. rhoeadifolia M. bicb. [|]. t. c. 2 p. 259 (1508); Koch syn.
p. 500. Barhhausia rheadifolia M. Bieb. îl. t. e. 3 p. 533 (1819); DC.
prodr. 7 p. 158. Crepis fabda vi. hispida Biseholt in Rehb. deutsch.
(1. 19 p. 49 et ic. germ.eich. tab. 83 fig. 4. — (9 lunie - August. Câm-
puri prin grâne, mirişti, pe lingă drumuri şi locuinţe ; specie destul de
comună la noi. Călimăneşti, Bimnie; Argeşi; Câmpulung Găeşti,
Vultureanca; “Titu, Ciocăneşti, Buftea; Chitila, Bucureşti ; Comana ;
Dobrogea.

2. C.setosa [Haller fil. in loem. arch. 1 p. 2 (1796); Koch syn.
p. 502; Rehb. |. c.p. dl etic. germ. cich. tab. S4. Barkhausia setosa
DC. proder. 7 p. 155; Ledeb. fl. ross. 2 p. S19. Crepis hispida W. et
Kit. rar. hung. Lp. 42 tab. 43 (1804). — (9) s. 3. lunie- August.

362 CONSPECTUL SISTEMATIC

Câmpuri prin comune la locuri virane, garduri, curţi, păragini ; pe
câmpuri prin mirişti, pe la drumuri; de altfel forte vulgară. — Găl-
benuşi. Ierba-găinilor. — Valea-Motrului pe la Broşteni; Garacăl, Pe-
troşani; Rimnie; Găeşti, Titu; Ciocăneşti, Buftea, Chitila, Bucureşti ;
Comana ; Buzeu, Monteor; Fălticeni; Dobrogea.

Ş 2. Eucrepis Boiss. Acheniile conforme, tote la virf atenuate,
dar nerostrate.

3. C. rigida W.et hit. rar. hung. | tab. 19 (1800); D(.
prodr. 7 p. 160; Ledeb. îl. ross. 2p. 521; Rehb. ic. germ. 19 tab. 96;
Boiss. fl. orient. 3 p. 53%. IMieracium pannonicum Jaeq. collect. 5
p. 148 (1796) sed nomen gereris improprius. (repis latifolia Balb.
cat. h. taurin. — (3 lunie, lulie. Locuri josnice. Calea d'intre Tecuci
spre Pechea şi Iveşti.

4. C. biennis Lin. spec. p. 1136; DC. prodr. 7p. 163; Koch
syn. p. 504; Rehb. ic. germ. 19 tab. 58 optime. Boiss. fl. orient. 3
p. S48. C. lodomirensis Bess. prim. fl. galiz. 2 p. 159. — Forma denu-
mită C. biennis- var. banatica Rochel rar. banat. fig. 61 (!) n'am gă-
sit'o la noi, dar pote că există. — c7 lunie- August. Câmpuri, livedi,
coste, drumuri, margini de păduri, tuferige, garduri ; plantă comună
ce se găseşte în regiunea montană supalpină i fort pină în regiu-
nea câmpiilor. Tismana; Câmpulung, Rucăr, Valea-Muierei; Predeal,
Sinaia; Câmpina ; Scăeni, Bucov, Ploeşti; Crivina; Ciocăneşti, Chi-
tila, Bucureşti (Grec. enum. p. 37); Netoţi (Teleorman); Vultureanea,
Titu; Comana ; Tecuci; Piatra spre Pădurea Balaurului şi spre Pân-
gărați; Broşteni, Schitul Rartu.

5. C. niczeensis Palb. ap. Pers. syn.2 p. 376 (1507); a.
syn. p. 504; a Godr. fl. fr. 2 p. 397; Rehb. ic. germ. L9 baia
ii fl. orient. 3 p. S45. (. scabra DC. prodr. 7 p. 163-non EA

adlenantha Vis. fl. dalm. tab. 5 £. 1.-— GQ Iunie, lulie. Livedi, tufe-
pi menunte pe coste. Netoţi; Comana spre Gurbanu.

6. C. tectorum |. spec. p. [l55; DC. prodr. 7p. 162; Koch
syn. p. 504; Rehb. icon. germ. vol. 19tab. 91 fig. 2; Boiss. Îl. orient. >
p. 847. (. Doscoridis Poll. palat. 24 p. 299 (1776). (!. tectorum var.
segetalis Both. bot. abhandl. p. 37.— (-) lunie, Iulie. Pe coste aprice
prin mărăeinişi. Tecuci, calea spre Măgureni.

7. C. virens Vill. delph. 3 p. 142 (1789); DC. prodr. 7 p. 165;
koch syn. p. 505; Rehb. icon. germ. vol 19 tab. 90 fig. 2; Boiss. Îl,

(NANTHEREA 263

orient. 3 p. S45. (. polijmorpha Wall. Sched. cril. p. 426 (1822). —
(2 lunie, August. Lulerişe pe poalele Sepelginului în Dobrogea la
Alibeichioi.

8. C. przemorsa Lausch in Flora vol. 9 (1528) ergs. bl. p.79
Froel. in DC. prodr. 7 p. 164; Koch syn. p. 502; Rehb. icon. germ. 19
tab. 93. Iieracium premorsum Lin. spec. p. 1126; Sturm deutsch. fl.
h. 39, sed male. Geracium preemorsum Behb. germ. exe. p. 259. In-
tybellia premorsa Monn. ess. mon. hierac. p. 79. — Y, lunie, lulie. Li-
vedi umede pe costele munţilor. Predeal spre Schit; Broşteni pe Rarcu.

3. C. paludosa Manch. meth. p. 535 (1794); DC. prodr. 7
p. 170 exclus. variet.; Koch syn. p. sac, Ledeb. fl. ross. 2 p. 829;
heehb. icon. germ. vol. 19 tab. 109. MMieracium paludosum L. spec.
p. 1129; AI. pedem. tab. 3l fig. 2, sed nomen generis improprius.
(reracium paludosum Pehb. germ. exc p. 260. — Y. lulie, August. Pă-
duri şi văi subalpine, rovine şi locuri umede. Predeal şi în tot coprin-
sul Bucecilor; Dimbovicioara ; pe Rarău spre culmea mică.

10. C. grandifiora Tausch in llora vol. 9 (1828) ergs. bl.
[i 50 Eroel. in DC. prodr. vol. 7 p..166; Koch,syn. p. 507; Rehb.
deutsch. (1. 19 p. 57 ct icon. tab. 99. /Mieracium grandiflorum ALL.
fl ped. tab. 29 lig. 2 et 3 (1785). MI. conyeefolium Gouan il. bot.
p. 59 (1795). — d. Lulie, August. Stânci şi locuri cu ierbă în regiunea
alpină. Buceci prin poeana Costilei; Rarcu către culmea mică, despre
Câmpulungu Bucovinei, forie mult,

74. CHLOROCREPIS Griseb. abhanal.

4. Ch. staticifolia GriscD. abhandl. kânigl. gesel. wiss. golting.
1551, 1552; Rehb. deutsel. fl. 19 p. 62 etic. tab. 105. JLeracium sta-
ticifolium All. pedem. tab. SI f. 2 (1785); Vill. delph. 3 p. 116 tab. 27
(1759); Sturm deutsch. fl. h. 25; Koch syn. p. 517; Fries epier. hie-
rac. p. 140. — Y, Iulie, fi atlti În regiunea alpestră : la Groşi dis-
tietul Neamţu (Chania exsie.! )

75. HIERACIUM /. gen. edit. Schreb, 1226.

Secţ. I. Pi/osella Fries. Acheniile mici, cam de 2", virful
fără coronă inelară dar expresiv erenulat prin prelungirea costelor şi
suleurilor achenici; pamponul (pappus) de peri moi egali uniseriaţi,

Ş 1. Seap simplu monocefal afil, sau fureat în eraci lungi uncori
repetaţi de 2—5 ori, drepţi, în unghiu acut dispuşi şi monocefali.

364 CONSPECTUL SISTEMATIC

a. Rizoma prelungă culeată sau oblică, stoloniteră.

i. H. Pilosella [. spec. p. 1125; Sturm deutsch h. 27; Koch
syn. p. 509; Rehb. icon. germ. 19 tab. 107; Griseb. gen. hierac. p. 3;
Fries epier. hierac. p. 10; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 278. —
Vulg. Gălbedre. Culcuşiu- Vacei. Hultenedlă. Hultenidră. Ierba-ieretei.
Urechia-şirecelui. Vulturică. — Y, Iulie, August. Locuri cu ierbă,
păsciuni uscate, rărişiuri, crânguri. Specie polimorfă, presentând mul-
țime de varietăţi; cele de la noi le reducem la următorele:

a. vulgare Monnier ess. mon. hierac. p. 13; Koch |. e. Rehb.1. c.
fig. 1; Sag. et Schn. carpăt. centr. 2p. 280:—a) genuinum s. eprlosum
Neg. et Pet. —b) pi/osum Neg. et Pet. — c) rigiipilum Neg. et Pet.—
Scapurile unu sau două simple monocefale scundicele (3—12*) şi
cam subțiri ; calatidele mici, glandulose foră sau cu peri moi sau tari,
foile discolore, stolonii scurţi. — Forte comună. Hinova, Severin;
Rimnic, Gurăndea; Stilpeni (Grec. enum. p. 37); muntele Ghiţu în
Argeşi; Piteşti; Alexandriea; Comana ; Bucureşti, Herestrău, Chitila ;
Predeal, Sinaia; Vrancea ; Piatra, Neamţu ; în Suceava pe Dorea.

f. robustius Koch syn. |. €. — forma epilosa et forma pilosa
(trichophorum et tricholepium Neg. et Pet.). — Seapurile cu mult
mai lungi şi mai robuste, simple şi monocefale, calatidele mai mari:
ele şi scapurile perose şi dens glandulare, foile cam concolore mai
ales prin sicaţie ; stolonii lungi că egalez sau întrece lungimea seapu-
rilor. — Predeal, Buşteni, Sinaia; Câmpina; Perişi; Bucureşti, He-
restrău.

7. glandiflorum DC. îl. îr. 4 p. 23 (1805); Koch |. e. II. Pilosella
V) alpestre Monn. ess. p. 18. HI. macranthum Ten. Îl. neap. 5 p. 190
(1830); Boiss. fl. or. 3 p. 860. H. Pilosella d) procerum et i) macro-
cephalum Sehur enum. transs. p. 378 et 379. — Specimenele nostre
se potrivesc exact cu cele din Austriea subt numele de //. macranthum
Ten. datorite cunoscutului botanist Wiesbaur şi corespund pe deplin
cu descrierile autorilor citați. Nu se potrivesc, însă, cu /Î. piloselli-
forme Hoppe, care cresce în Elveţiea şi în Tirol şi care se deosebeşte
prin foliolele involuerului mai lăticele şi obtuse, mult negriciose, părose
şi albo-marginate, iar nu acute, cu puţini şi rărişiori peri scurţi, roş-
caţi şi adpreşi. — Vâreiorova; Rimnic, Gurăndea; Coziea; Comana;
Bucureşti, Herestrău, Chitila ; Tirgu-Ocnei.

3. elongatum Wierzb. ap. Heuff. enum. ban. p. 114 (1858). H.
orsoviense Neg. et Pet. monogr. d. /*losella p. 631 (1585) et Sagorski
exsice,!—Scapurile lungi 20—26 *", adesea de la bază furcaţi, câte o dată
unii sunt și la virt fureaţi puţin, robuşti, ealatidele mari: ele şi seapu-

SYNANTHEREE 505

rile nepilose, dens glandulare nu negriciose ; stolonii scurţi, virtoşi, pe-
roşi. — Livedi montane. Călimăneşti, Coziea, Stănişioara ; în Suceava
la Schitul Harcu.

2. H. Schultesii F. Schultz arch. | (15492) p. 35; Gren. Godr.
(1. fr. 2 p.3%5; Nym. consp. p. 54. — <H. Pilosella -auricula FE. Schultz
fl. germ. et gall. exsice. 1830 introd. Vix Ț/. awriculeeforme Fries nov.
ed. 2 p. 248 (1828); Rehb. icon. germ. vol. 19 tab. 108 fig. 1; Sag.
Schn. carpat. centr. 2 p. 302. — Y. lulie, August. Livedi la locuri
uscate pe lingă păduri, în regiunea montană. Călimăneşti, Căciulata.

3. H. hungaricum Simk. enum. transs. p. 365 (1566). HI. col-
linum Baumg. enum. transs. 3 p. 22 (1516)-non Gochn. cichor 17
tab. 1 (1808). H. brachaatum Auct. transs. plur. quoad plant. trans-
silvanicum -non Bertol. in DC. fl. fr. 5 p. 449 cujus stirps, € teste
Peter. jahrb. 5 p. 279, est ex //. /lorentino et HI. Pilosella hybridum.
H. bifurcum Auct. transs. quoad plant. transsilvanica (exsiec. !) - non
M. Bieb. — Dupe L. Simkoviei, acestă specie cu certitudine este hi-
bridă din 7. Bauhini cu H. Pilosella. — d, lunie - August. Locuri cu
ierbă şi cam pe subt păduri, în regiunea Fagului. Călimăneşti, Căciu-
lata, Stănişiora.

6. leptophyton (><H. magyaricum > Pilosella) Naeg. et Pet. monogr.
deutsch. pilosella p. 643 (1885). H. polyeladum C< H. Bauhini - sub-
pilosella) Simk. enum. transs.p. 366 (1866)-non Schur enum. transs.
p. 381, — Rupturi de coste pe subt făget. Mânăstirea Stănişiora pe
la leona.

4. H. bifurcum M. Bieb. (|. î. c. vol. 2 p. 251 (1808)et vol. 5
p. 532 (1819); Rehb. icon. germ. vol. 19 tab. 109; Griseb. hierac.
gen.p. 6; Fries. epicris. hierac. p.13. 7. brachyatum Auct. germ. plur.
- non Bertol. H. pseudobrachatum Celak. prodr. îl. bohem. 4 (1875).
>< [Î. Pilosella - prealtum genuinum Celak. |. e. et exsice.! — E, lu-
uie, lulie. Livedi la locuri josnice. Perişi pe lingă gară.

b) Rizoma grosă scurtă descendentă, nestoloniferă.

5. H. petrzeum kriv. in Flora ann. 1536 vol. 2 p. 436; Fries
epicr. hierac. p. 28; Boiss. fl. orient. 3 p. 365. H. rhodopeum Griseb.
hierac. gen. p. [1 (1852). 77. alpicola var. vhodopeum Sag. et Schn.
carpat. centr. 2 p. 285 et exsice.! — Iulie, August. Stânci alpine.
Buceci pe Jipi (Knecht.)

6. H. Herculis bor). sec. A. de Degen exsice.!. 77. petrvum

Grecescu D, Dr. — Ce 1324, 26

366 CONSPECTUL SISTEMATIC

Ileult, enum. banat. p. 114 (1553)-non Friv. |. €. I7. oreades Heuft.
in Flora ann. 1853 p. 617; Rehb. icon. germ. vol. 19 tab. 119 fig. 1
-non Fries symb. hierac. p. 100 (1848). 7. HMeugieli Janka in Neilr.
kritische zusammenstellung cest.hung. p. 22 (1571) - non Griseb. hierac.
gen. p. 56 (1552). — Y. lunie, Iulie. Stânei abrupte în munţii de la
Mehadiea lingă 'Termele-Herculane, locul clasic (Degen).

Aceste două specii în realitate sunt destul de diferite spre a nu
fi luate una drept alta. Specimenele nostre de 77. petreum Friv. din
Buceci sunt absolut exacte cu acelea din munţii Hhodopi (V. de Janka
leg.) şi cu acelea din "Tatra (Sagorski leg.)

Ş 2. Caul scapilorm unifoliat şi la virf de ordinar oligocefal,
3-5, a rar 12 calatide, calatidele corimboideu congeste ; rizomă pre-
lungă oblică sau culcată cu stuf de foi radicale persistente şi cu stoloni
scurți scamiferi în cele mai multe specii.

a. Florile suiturii sau galbene.

7. H. Auricula [. spec. p. 1126; DC. prodr. 7 p. 201 exclus.
variet.; Koch syn. p. 511; Fries epieris. hierac. p. 19. JI. Jdubium Smith
fl. brit. 2 p. $28; Willd. spec. 3 p. 1563; Sturm deutsch. h. 37 ge-
nuinum. — (4, lulie, August. Livedi, coste cu ierbă, sol „flisch* sau
argilo-glareos. Horezu; Olăneşti, Călimăneşti; Câmpulung, Nămăeşti
(Grec. enum. p. 37); Predeal, Buşteni, Sinaia ; Broşteni, Schilul Rarcu.

£. subfuscum.—Ligulele având colorea subauranţiacă şi devenind
oacheşi prin sieaţie. —- Predeal.

7. minimum.— Monocctal sau âncă c'un capitul rudimentar lateral,
calatida micutică, nutantă, florile sulfurii; scapul simplu subțirel, ca
de S*" lungime; stoloni lipsă sau forte scurţi. — Locuri denudate de
ierbă, rupturi de coste, sol dolomitie. Predeal, Buşteni, Sinaia; Co-
marnic; Monăstirea Neamţului (Chan. exsicc.!)

8. H. Czetzianum (x //. Auvicula- DBauhini) Simk. enum.
transs. p. 267 (1886) et exsice. ! —H. acutifolium Griseb, hierac. gen.
p. 6 (1552) quoad plantam transsilvanicam -non Vill. Z. g/aucescens
Schur enum. transs. p. 353 fide Simk. - non Bess. /Î. su/phureum Neilr.
hierac. p. 27; Schur 1. e. p. 335; Porc. phaner. nasseud. p. 130- non
Doll. rhein. fl. p. 521 (1843) nec Rehb. icon. germ. 19 tab. 127. —
d, lulie, August. Pe costele munţilor, sol schistos, flisch sau argilo-
glareos. Monastirea Horezu; Vulcana; Predeal.

9. H. floribundum Wimm. e! Grab. fl. siles. 2 p. 204 (1829).
achb. icon. germ. 19 tab. 123 (2); Fries epier. hierac. p. 22. —xH. Auri-

SYNANTHEREA 367

culo - pratense Sendt. —>< 1. pratense- Auricula Pore. phaner. nasseud.
p. 104. [H. nasseudense Simk. — A Iieracio sueceio Fr. quasi identi-
cum! — , Iunie, Iulie. Livedi, poeni pe coste în regiunea montană.
Vulcana; Sinaia (Knecht.) ; Predeal.

10. H. pratense Tausch in Flora ann. 1528 ergs. beil. 56; Koch
sy